Platforma pentru Egalitate de Gen spune că vizibilitatea femeilor a rămas redusă în această campanie electorală, chiar dacă numărul lor pe listele de candidați ale partidelor a fost mărit pentru a îndeplini o cotă obligatorie.
Organizația neguvernamentală a mai analizat practicarea discursul sexist și al urii în campania pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, dar și prezența problematicii de gen în platformele partidelor, publicând o analiză.
Deși participarea femeilor în actuala campanie a fost promovată eficient printr-o dublă cotă ce le-a sporit nu doar prezența pe listele partidelor, dar şi șansele de a accede în Parlament, vizibilitatea lor rămâne modestă. Dezbaterile electorale şi alte evenimente de campanie sunt dominate în continuare de bărbați, iar femeile sunt lăsate în spatele cortinei, chiar dacă reprezintă aproape 47 la sută din totalul aspiranților la funcția de deputat. Prezența minimă a femeilor menține eronat impresia absenței lor din bătălia electorală, constată analiza realizată de Platforma pentru Egalitate de Gen. Vizibilitatea redusă a candidatelor nu a descurajat atacurile sexiste împotriva femeilor, dar care sunt totuşi mai puţine în actuala campania decât în precedenta, prezidențială, constată Nina Lozinschi, secretara generală a Platformei pentru Egalitate de Gen:
„Participanții şi participantele în campania electorală îmbracă totuşi „mănuşi de catifea” şi încearcă să fie cât de cât mai corecţi în comunicarea lor. datorită faptului că în această campanie sunt mai mulţi participanţi, dacă comparăm, de exemplu, cu alegerile prezidențiale unde atacurile au fost clare şi s-au evidenţiat mai mult stereotipurile şi discursul sexist, de data aceasta e o altă tendinţă. Se observă mai multă instigare la ură pe dimensiunea geopolitică mai mult, decât pe segmentul de gen.”
Analiza mai constată că una din tematicile predilecte cu conotație sexistă rămâne a fi în actuala campanie, ca şi în precedentele ura împotriva minorităților sexuale, prezentă cel mai frecvent în discursul competitorilor electorali care se declară susținători ai valorilor tradiționale şi creștine.
Experta Nina Lozinschi spune că pe ultima sută de metri a bătăliei electorale spiritele se încing. Discursurile concurenților electorali devin mai toxice, mai combative, abundă în atacuri la persoane şi mesaje care incită la ură şi discriminare, inclusiv în raport cu bărbații. Sunt folosite tot mai frecvent şi etichete precum „hoți, bandiți, penali, mercenari sau kuliocari”.
Nina Lozinschi e de părere că singurul remediu eficient împotriva discursului urii, a celui sexist şi a limbajului violent folosit de politicieni în aparițiile lor publice ar fi sancționarea lor, întrucât, practica arată, apelurile la bun simț nu produc absolut nici un efect:
„Din punctul nostru de vedere totuşi trebuie aplicate anumite sancţiuni mai ales pentru demnitari, pentru cei care sunt în funcţii sau deţin o anumită influenţă. Dacă nu se întâmplă acest lucru, cât de mult noi nu am promova, insista, depune plângeri la Consiliul Nediscriminare, totul rămâne undeva la nivel de recomandare şi la latitudinea celui care a utilizat limbajul urii sau cel sexist să-şi ceară sau nu scuze, să se corecteze sau nu.”
Secretara generală a Platformei pentru Egalitate de Gen, Nina Lozinschi, aminteşte că un proiect de lege care ar penaliza discursurile bazate pe ură și prejudecăți, amplificate mai ales în campaniile electorale, continuă să zacă în sertarele parlamentului încă din 2016 când a fost elaborat la insistenţa şi cu participarea apărătorilor drepturilor omului. Dacă ar fi existat suficientă voinţă politică pentru aprobarea acelui proiect de lege şi, mai ales, pentru punerea lui în aplicare, actuala competiție electorală ar fi fost, cel mai probabil, mult mai civilizată, consideră Nina Lozinschi:
Ar fi fost foarte minunat dacă Consiliului Nediscriminare i s-ar oferi mai multe pârghii de a sancţiona
„Pe lângă acel proiect de lege ar fi fost foarte minunat dacă Consiliului Nediscriminare i s-ar oferi mai multe pârghii de a sancţiona, cu toate că avem mai multe discuţii la acest capitol că nu ar fi corect că instituţia care constată discriminarea să aplice şi sancţiuni. Din punctul nostru de vedere ar fi totuşi un început. Dacă am avea pârghii prin care acest Consiliu ar aplica şi sancţiuni şi nu ar mai trece prin calvarul acesta procedural în care fiecare reclamant poate să conteste decizia am avea o îmbunătăţire.”
Pe lângă practicarea discursul sexist și al urii în actuala campanie electorală Platforma pentru Egalitate de Gen a analizat și prezența problematicii de gen în platformele partidelor. Iar constatările, şi la acest capitol, nu sunt foarte optimiste. Doar 7 din cei 23 de competitori electorali propun în programele lor măsuri pentru redresarea dezechilibrelor de gen din societate, iar multe din ele sunt foarte vag formulate şi nu se explică la modul practic cum vor fi realizate, de exemplu, cum se poate pune capăt diferențelor de salarizare dintre femei și bărbați.
