De la 1 ianuarie 2020 Rusia promite că va micșora prețul la gazul livrat Republicii Moldova cu 50 de dolari pentru o mie de metri cubi, Moscova fiind gata să deschidă și o linie de credit de 500 de milioane de dolari pentru proiecte de infrastructură în Republica Moldova, a anunțat premierul Ion Chicu în urma vizitei sale în Federația Rusă. Iar omologul său rus, Dmitri Medvedev, a declarat că Moscova contează pe recuperarea oportunităților ratate în relațiile cu Chișinăul. În același timp, premierul rus și-a exprimat speranța că vizita premierului Chicu va îmbunătăți relațiile moldo-ruse prin impulsionarea cooperării în sferele economice și investiționale, diverse chestiuni umanitare. Analistul occidental Vladimir Socor sugerează că prin reluarea dialogului la nivel înalt politicienii cu viziuni pro-ruse de la Chișinău vor să placă electoratului PSRM.
Vladimir Socor: „Îmbunătățirea relațiilor cu Rusia a făcut parte din programul politic al președintelui Igor Dodon și din programul politic al Partidului Socialiștilor. De aceea, faptul că cea dintâi vizită peste hotare din partea guvernului susținut de majoritatea socialistă a avut loc la Moscova nu trebuie să surprindă, nu poate să surprindă.”
Europa Liberă: Gaz mai ieftin, relaxarea comerțului, un credit de 500 de milioane de dolari, reforma justiției – asta a promis Federația Rusă Republicii Moldova în această vizită pe care premierul moldovean a efectuat-o la Moscova.
Vladimir Socor: „Este izbitor faptul că delegația dlui Chicu a pornit la Moscova la numai opt zile după demiterea guvernului precedent și instalarea guvernului nou. Aceasta înseamnă că și din partea guvernului Rusiei a existat o deschidere, o disponibilitate maximă să accepte această vizită la nivel interguvernamental, inclusiv întrevederea cu prim-ministrul Dmitri Medvedev, practic fără pregătiri, după numai opt zile.
Vizita nu a fost pregătită suficient nici de partea moldovenească, nici de partea rusă. Oricine cunoaște limbajul politic rusesc își dă seama că înțelegerile în principiu, de fapt, nu sunt câtuși de puțin definitive și urmează abia să fie discutate de la început, pornind de la zero. Și, într-adevăr, și vicepremierul rus Dmitri Kozak, și prim-ministrul Moldovei dl Ion Chicu au spus că e vorba despre înțelegeri în principiu, care vor fi referite pentru examinare Comisiei mixte interguvernamentale ruso-moldovenești, care urmează să se întrunească și să pregătească această întâlnire.”
Europa Liberă: Și totuși, vorbim despre niște înțelegeri pe care echipele Dodon-Chicu și Medvedev-Putin au bătut palma.
Vladimir Socor: „Tocmai că n-au bătut palma. Vorbim despre niște idei. Rusia a consimțit, în principiu, la anumiți pași. Aceștia urmează să fie negociați și definiți. De exemplu, vorbind despre creditul propus de 500 de milioane de dolari, dl Kozak a spus că „rămâne de văzut care vor fi condițiile Federației Ruse pentru acordarea creditului și rămâne de văzut care vor fi garanțiile Moldovei pentru rambursarea creditului”, iar dl Chicu a spus că „Moldova poate să primească credite cu 1,5% din partea României și dacă creditul din partea Rusiei are procente mai mari, atunci nu are rost să-l luăm”. Deci ne aflăm abia la începutul unor negocieri.
Vizita aceasta a fost un gest politic adresat electoratului Partidului Socialiștilor, un gest foarte grăbit și nepreparat de nicio parte. Și acum, dacă doriți, putem să luăm rând pe rând problema creditului, problema accesului produselor moldovenești pe piața Rusiei, problema infrastructurii și alte probleme care s-au discutat în mod preliminar în această vizită.”
Europa Liberă: Să limpezim lucrurile pe marginea acestui credit, pentru că este o sumă măricică și mai ales că mulți analiști, experți fac comparație și spun că și pe timpul lui Vladimir Voronin s-ar fi vorbit mult despre un ajutor financiar în expresie bănească în formă de credit din partea Rusiei, dar nu a mai ajuns în Republica Moldova.
Vladimir Socor: „E corect.”
Europa Liberă: S-ar putea și de această dată să aibă aceeași soartă acești bani?
Vladimir Socor: „Moscova a promis creditul pentru Republica Moldova în ultimele luni de guvernare a dlui Voronin, în preajma alegerilor parlamentare din 2009.”
Europa Liberă: Și acum e în preajma alegerilor prezidențiale din 2020.
Vladimir Socor: „Da, da, e corect. Creditul n-a mai fost acordat, deoarece Partidul Comuniștilor a căzut de la putere. Rămâne un semn de întrebare dacă Moscova într-adevăr ar fi acordat creditul dacă Partidul Comuniștilor s-ar fi menținut la putere, dar fapt este că acest credit a fost promis de Moscova specific pentru a ajuta pe plan politic intern Partidul Comuniștilor, iar acest partid după câteva luni a căzut de la putere. De aceea n-a mai fost acordat creditul.”
Europa Liberă: Igor Dodon promite un șantier mare de construcții pe teritoriul Republicii Moldova chiar la începutul anului viitor.
Vladimir Socor: „Am văzut această declarație.”
Europa Liberă: El ia în calcul acești bani?
Vladimir Socor: „Probabil. Cel puțin, ia în calcul promisiunea. Este vorba despre o promisiune preelectorală. Câte promisiuni nu se fac în preajma alegerilor?! Dar trebuie să discutăm nu numai despre contextul politic al ofertei, dar și despre termenii ofertei. Întâi, nu ne este deloc limpede cine a venit cu această inițiativă. A venit delegația Moldovei cu o solicitare la Moscova să fie acordat acest credit sau Rusia a luat ea inițiativa de a oferi acest credit? Nu știm și aș dori ca Guvernul Republicii Moldova să clarifice din care parte a venit inițiativa.
Pe mine mă neliniștește ideea de a lua credite de la Rusia cu obligația de a le restitui cu dobândă...
Depinde foarte mult de modul în care Rusia va condiționa acordarea creditului. De exemplu, există o practică foarte răspândită pe plan internațional de a acorda ceea ce se numește credite atașate, care se acordă pentru a fi folosite pentru anumite proiecte specifice. Ele nu pot fi folosite pentru alte plăți decât cele la care sunt creditele atașate. Oare Rusia va atașa această ofertă de credite de anumite proiecte specifice pe care Rusia le va decide sau va întreba Guvernul Republicii Moldova să aleagă el aceste proiecte, după care vor deveni atașate de proiecte concepute de Guvernul Republicii Moldova sau ele nu vor fi atașate deloc? Nu știm. Pe mine mă neliniștește ideea de a lua credite de la Rusia cu obligația de a le restitui cu dobândă. Republica Moldova este prea săracă pentru a-și permite să ia credite cu dobândă, mai ales de la un stat cu aspirații politice și geopolitice cum este Rusia.
Ambasadorul UE la Chișinău, dl Peter Michalko a oferit un tablou foarte amănunțit al granturilor oferite de Uniunea Europeană nerambursabile. Potrivit statisticilor, Republica Moldova are dreptul să beneficieze de credite de un nivel între 600 și ceva de milioane și 700 și ceva de milioane de euro de la Uniunea Europeană granturi nerambursabile, fără dobândă și fără obligația de a restitui banii. Deci, granturi. Rusia nu oferă granturi, Rusia oferă credit.
Republica Moldova în situația ei de sărăcie nu-și poate permite că ia credite cu dobândă, mai ales când are la dispoziție finanțare europeană. Finanțarea europeană vine însă cu anumite condiționări legate, în primul rând, de statul de drept și de reforma justiției. Și granturile, repet, nerambursabile, fără dobândă vor fi acordate cu condiția reformării justiției și a restaurării statului de drept în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Noul premier Ion Chicu, revenit de la Moscova, a spus că Federația Rusă este interesată și de progresul Republicii Moldova pe reforma justiției.
Până și oamenii de afaceri ruși au nevoie de un minimum de garanții juridice în țările în care investesc bani...
Vladimir Socor: „Da, este un anumit conținut de adevăr în această declarație a dlui Chicu. Până și oamenii de afaceri ruși au nevoie de un minimum de garanții juridice în țările în care investesc bani. Nici măcar oamenii de afaceri din Rusia nu vor veni într-o țară în care domnește bunul plac, haosul, anarhia sau, dimpotrivă, capturarea statului de către o personalitate sau un grup local. Iată de ce e unul dintre motivele pentru care Rusia nu a investit mulți bani în Republica Moldova în ultimele câteva decenii. Rusia nu este un investitor major în Republica Moldova, printre altele, pentru că nu are garanția că banii capitaliștilor ruși vor fi în siguranță.”
Europa Liberă: Mai nou, s-au arătat interesați să facă investiții în Republica Moldova, inclusiv la Aeroportul Internațional Chișinău, la Calea Ferată, mai sunt și alte obiective pe care au pus ochii cei din Federația Rusă.
Vladimir Socor: „Da, vorbind despre aceste obiective, inclusiv Calea Ferată și eu aș adăuga și Moldtelecom. În luna noiembrie a anului 2014, dl Andrian Candu, pe atunci ministru al economiei, a făcut o vizită la Moscova. Era în preajma alegerilor din noiembrie 2014 și a oferit un mare program de privatizare pentru capitalul rusesc. Dl Candu a oferit Calea Ferată a Moldovei, aeroportul, Moldtelecom-ul, Combinatul de tutun și încă nu mai știu ce mari întreprinderi din Republica Moldova. Rușii n-au investit nimic din toate acestea, pentru că n-au măcar un minimum de încredere în garantarea siguranței capitalului rusesc în Republica Moldova. Așa se explică declarațiile pe care le-am auzit acum câteva zile de la Moscova, de ambele părți – și de la dl Chicu, și de la Guvernul Rusiei, că e nevoie totuși de un stat de drept în Republica Moldova. Până și rușii au nevoie de asta.”
Europa Liberă: S-a vorbit mult și despre înțelegerea privind diminuarea semnificativă a prețului la gazele naturale livrate de la 1 ianuarie 2020. Fosta guvernare spunea că lucrurile erau clare încă de pe atunci, că oricum Federația Rusă vindea acest gaz la prețuri mari Republicii Moldova.
Vladimir Socor: „Sincer vorbind, nu îmi explic promisiunea Rusiei – nu e încă o decizie, e o promisiune – de a reduce prețul la gazele livrate atât de mult. Nu-mi dau seama dacă Republica Moldova este singura vizată pentru această favoare față de alți clienți ai Gazprom-ului. În același timp, consumatorii din Republica Moldova nu vor simți întreaga această reducere, deoarece în perioada guvernării dlui Plahotniuc tarifele la gaze plătite de consumatori au fost în mod artificial reduse foarte mult, ele nu reflectau prețul pieței, iar acum guvernarea actuală va trebui să ajungă din urmă, să aducă treptat-treptat tarifele plătite de consumatori la nivelul pieței, așa încât chiar cu reducerea foarte profundă a prețului de livrare, consumatorii nu vor simți reducerea în aceeași măsură la tarifele pe care le plătesc ei, consumatorii.”
Europa Liberă: Pentru că mult se vorbește și despre atitudinea pe care o are vicepremierul Dmitri Kozak față de Republica Moldova, el este considerat a fi unul din nașii acelei coaliții eterogene PSRM-ACUM din vară, care nu a reușit să guverneze decât aproape 5 luni. Și acum, dl Kozak o spune aproape pe șleau că a existat o situație când a trebuit să fie luată urgent o decizie pentru a fi depășită criza politică profundă din Republica Moldova, s-a propus soluția unei coaliții care să decriminalizeze țara, să creeze condiții pentru noi alegeri și el zice că se arată surprins că această coaliție a fost la putere aproape 5 luni. De ce se arată surprins?
Vladimir Socor: „Eu personal nu am o explicație convingătoare, nu știu dacă Moscova are o explicație convingătoare, nu știu dacă dl Dodon a îndeplinit anumite instrucțiuni de la Moscova, făcând o coalizare situațională împreună cu Partidul Democrat împotriva guvernării ACUM. Deci, pentru mine aceste lucruri rămân necunoscute, dar ceea ce mie îmi este totuși limpede este faptul că dl Dodon, Partidul Socialiștilor au preferat să reconstituie o formulă de coalizare cu Partidul Democrat, așa cum exista ea până în iunie 2019 sau până în februarie 2019, dar cu rolurile inversate. Acum, Partidul Socialiștilor și președintele Dodon sunt partenerul senior în această combinație de circumstanță, Partidul Democrat este partenerul junior și dependent, dar s-ar putea să fie o inversare de roluri înșelătoare sau temporară, deoarece Partidul Democrat dă a înțelege prin aluzii, prin apropouri, prin chiar amenințări voalate că ar putea să inițieze o moțiune de cenzură împotriva Partidului Socialiștilor, împotriva guvernării tehnocrate și că ar putea să solicite Blocului ACUM sprijin.
[PD] este partidul șantajului pe două fronturi...
Chiar în momentul în care Partidul Democrat vota moțiunea de cenzură împotriva guvernului Maiei Sandu, chiar în acele momente, liderii Partidului Democrat – dl Filip, dl Diacov și alți lideri ai Partidului Democrat – spuneau că ei, de fapt, ar fi dorit să se combine cu Blocul ACUM împotriva Partidului Socialiștilor. Deci, e vorba despre politica pe care o știm din partea Partidului Democrat, cel puțin din anul 2009, dacă nu și mai dinainte de a negocia pe ambele flancuri și de șantaja pe un potențial partener de coaliție, manevrându-i împotriva celuilalt potențial partener de coaliție. Este partidul șantajului pe două fronturi. Aceasta a fost politica Partidului Democrat practic de când a apărut acest Partid Democrat în coaliții guvernamentale. Este marea lor specialitate de a negocia pe două fronturi și de a șantaja un partener de pe flancul drept, manipulându-l cu un partener de pe flancul stâng. Chiar și Rusia a căzut victimă acestui tip de șantaj atunci când președintele Dumei Rusiei, Narîșkin, a venit în 2010 la Chișinău, când Partidul Democrat s-a prefăcut că negociază, sub oblăduirea dlui Narîșkin, cu Partidul Comuniștilor, dar între timp negocia și pe celălalt flanc cu PLDM și până la urmă democrații l-au chidănit pe dl Narîșkin. Apoi, democrații au chidănit partener după partener, până când au monopolizat puterea.”
Europa Liberă: De ce totuși Dmitri Kozak nu a regretat destrămarea majorității parlamentare din Parlamentul de la Chișinău?
Vladimir Socor: „Cred că dl Kozak nu are motive, cel puțin public, să regrete plecarea de la guvernare a unei forțe complet pro-europene, pro-occidentale cum este Blocul ACUM. Ce motive ar avea dl Kozak să regrete în mod public prăbușirea unei coaliții în care Blocul ACUM, practic, conducea guvernul? Motive a avut dl Kozak să pledeze pentru această coaliție pentru a salva Partidul Socialiștilor din captivitatea lui Plahotniuc. Acest Partid al Socialiștilor era, practic, imobilizat și șantajat în permanență de dl Plahotniuc. Formula din iunie l-a eliberat pe dl Dodon, a eliberat Partidul Socialiștilor și a eliberat și Republica Moldova de răul cel mai mare. Iată de ce formula la care s-a ajuns în iunie a avut totuși un câștig, putem spune, de ordin istoric.”
Europa Liberă: Dar au discreditat politicienii din Blocul ACUM.
Vladimir Socor: „Eu cred că electoratul din Republica Moldova nu este de părere că Blocul ACUM a fost discreditat. În alegerile locale care au avut loc în toată țara, Blocul ACUM a performat bine, a performat la același nivel cu Partidul Socialiștilor, deși Partidul Socialiștilor are o parte mai mare din electorat în alegeri parlamentare, dar în alegerile locale pe toată țara Blocul ACUM a performat practic la același nivel cu cel mai mare partid – Partidul Socialiștilor –, în ciuda faptului că Blocul ACUM este profund dezavantajat de lipsa mijloacelor mass-media și nu a avut finanțare pentru campania electorală. Socialiștii au avut mult mai mult sprijin din mass-media, mass-media proprie și mult mai multă finanțare pentru campania electorală. Și totuși, au ieșit aproximativ la același nivel cu Blocul ACUM, așa sărac și cinstit cum este acest bloc. De aceea, eu nu am motive să cred că Blocul ACUM este discreditat în rândul propriului său electorat.”
Europa Liberă: Dmitri Kozak este cunoscut și ca autorul primului plan de federalizare a Republicii Moldova de la începutul anilor ’90.
Vladimir Socor: „Vă corectez, e al doilea plan. Primul plan a fost documentul de la Kiev înaintat în luna iulie 2002.”
Europa Liberă: Da, exact. Oricum, el este cunoscut ca autorul „planului Kozak” pentru federalizarea Republicii Moldova. Poate să fie readus în discuție la nivelul dialogului înalt între Chișinău și Moscova acest subiect?
Și dl Kozak, și dl Dodon au spus, fiecare cu propriile sale cuvinte, același lucru: întâi, rezolvarea politică a conflictului nu este de actualitate...
Vladimir Socor: „Eu am citit declarațiile dlui Kozak la Moscova în timpul vizitei delegației moldovene și declarațiile dlui Dodon a doua zi după întoarcerea delegației moldovene la Chișinău. Și dl Kozak, și dl Dodon au spus, fiecare cu propriile sale cuvinte, același lucru: întâi, rezolvarea politică a conflictului nu este de actualitate, trebuie să se ajungă la un numitor comun între forțele politice de la Chișinău, apoi să se discute între Chișinău și Tiraspol și apoi să se aducă problema într-un cadru lărgit internațional. Deci, nu este o problemă de actualitate.
Rusia nu are interesul să rezolve problema acum sau nici măcar pe termen scurt, poate nici măcar pe termen mediu Rusia nu are această intenție, iar dl Dodon a înțeles foarte bine și menține același mesaj pe care l-a avut și în perioada când guverna împreună cu Blocul ACUM, și anume: problema aceasta scindează societatea mult prea mult ca să poată fi ridicată acum. Este o problemă de viitor. Ceea ce dl Dodon nu declară, dar eu bănuiesc că a înțeles foarte bine este faptul că, în cazul reintegrării Republicii Moldova cu Transnistria, Partidul Socialiștilor nu va beneficia de voturile transnistrene. Rusia cu certitudine va întreține altă formațiune politică în Transnistria în ipoteza în care Transnistria revine, într-o formulă sau alta, în Republica Moldova, altă formațiune politică controlată de Rusia, care, chipurile, va proteja interesele transnistrenilor într-o Moldovă, chipurile, reunificată, iar Moscova va dori să aibă două fiare fierbinți în flăcări – un partid al socialiștilor în Chișinău și un partid al Transnistriei în Tiraspol – și să manevreze cu ambele partide în jocul politic al Republicii Moldova.
Eu cred că Igor Dodon a înțeles acest lucru și este una dintre explicațiile posibile ale faptului că dânsul în mod explicit amână rezolvarea problemei. Și eu personal, ca analist, mă bucur de această situație. Am scris o serie de analize în această primăvară în care pledam pentru înghețarea reglementării conflictului din Transnistria, deoarece Republica Moldova nu este capabilă să absoarbă Transnistria în viitorul apropiat sau chiar pe termen mediu nu are această capacitate, iar absorbirea Transnistriei ar desăvârși disfuncționalitatea, haosul și lipsa domniei legii din Republica Moldova. De aceea, o rezolvare a acestei probleme poate fi abordată numai după asanarea, vindecarea, regenerarea Republicii Moldova ca stat cu domnia legii. Abia atunci putem să ne apucăm de rezolvarea problemei Transnistriei, iar până atunci înghețarea temporară este soluția cea mai recomandabilă și – fie pentru acest motiv, fie din alte considerente – dl Dodon, de fapt, pledează pentru amânarea reglementării politice.”
Europa Liberă: Dacă puterea de la Chișinău este controlată de Partidul Socialiștilor, credeți că Republica Moldova va merge înapoi cu mulți ani din punctul de vedere al integrării în Uniunea Europeană?
Vladimir Socor: „Posibil că da. Eu m-am gândit de mai multe ori la ipoteza europenizării Partidului Socialiștilor, așa cum mă gândisem anterior la ipoteza europenizării Partidului Comuniștilor în perioada dlui Voronin. Partidului Socialiștilor ca partid îi va fi greu să găsească parteneri în Europa în rândurile stângii europene, în rândurile partidelor de tip socialist, stângist, roșu, roz, verde, deoarece în cazul Partidului Socialiștilor a intervenit o evoluție de tip ideologic spre conservatism. Spre deosebire de Partidul Comuniștilor pe vremea dlui Voronin, acum Partidul Socialiștilor îmbrățișează foarte activ, mai activ decât o făceau comuniștii lui Voronin, îmbrățișează idei conservatoare, familie, Biserică. Acest tip de idei sunt complet respinse de stânga socialistă chiar radical-stângistă europeană. Dacă Partidul Comuniștilor pe vremea dlui Voronin ar fi avut șansa să găsească parteneri în rândurile stângii europene, cum dorea dl Mark Tkaciuk pe vremea aceea, îi va fi mult mai greu Partidului Socialiștilor astăzi să găsească acești parteneri, deoarece și Partidul Socialiștilor a adoptat elemente de ideologie conservatoare, și partidele stângii din Occident au alunecat și mai spre stânga.”
