O organizație a societății civile, Institutul de Politici și Reforme Europene, a găzduit astăzi o dezbatere la Chișinău despre votul în diaspora la alegerile prezidențiale așteptate de la toamnă.
La patru ani de la alegerile prezidențiale, autoritățile moldovene au reușit să soluționeze doar o parte din problemele care au împiedicat exercitarea dreptului la vot al reprezentanților diasporei, mobilizați atunci într-un număr record în turul al doilea de scrutin. Din 10 lacune principiale identificate despre jumătate din ele se poate spune că au fost eliminate, constată Pavel Postică, şeful misiunii de observare a alegerilor din cadrul Asociaţiei Promo-LEX.
A fost majorat numărul de buletine de vot ce poate fi transmis la o secţie de votare de la 3 mii la 5 mii. Decizia privind numărul necesar de secţii a fost transferată de la un actor politic, Ministerul de Externe, la unul tehnic – Comisia Electorală Centrală. A fost permisă votarea în baza buletinului de identitate și a pașaportului cu termen de valabilitate expirat. Totodată diaspora a obţinut dreptul de a finanța campaniile electorale.
La capitolul restanţe Pavel Postică a invocat, între altele, lipsa unei metodologii clare în baza căreia se va decide câte secţii vor fi deschise şi unde anume şi cum se va proceda în statele care nu permit deschiderea acestor secţii în afara misiunilor diplomatice. Nu s-a rezolvat nici problema contestațiilor electorale. La scrutinul din 2016 aproape 4.000 de cetăţeni din diaspora, cărora nu le-au ajuns buletine de vot, au depus, în ziua scrutinului, contestaţii la secţiile de votare din străinătate, contestaţii pe care CEC-ul a refuzat însă să le examineze.
Restante rămân şi opţiunile de vot alternative, cum ar fi votul electronic sau cel prin poştă. Din punct de vedere tehnic şi legislativ problema contestaţiilor şi cea a mecanismelor alternative de votare nu mai pot fi soluţionate în lunile câte au mai rămas până la scrutin, spune Pavel Postică.
„Atâta timp cât CEC vrea să promoveze acest vot electronic, dar cei care trebuie să decidă punerea în aplicare a votului electronic, adică deputaţii, mai votează cu mâna şi deseori sunt conflicte câţi au participat la vot şi câţi au votat, cu siguranţă nu o să-i convingem implementarea votului electronic. Votul prin corespondenţă este o soluţie relativ OK, dar iarăşi este legată de încrederea în instituţii. Atâta timp cât Poşta Moldovei are imaginea pe care o are încrederea alegătorilor în această instituţie va fi pe măsură. Cel mai probabil, efortul de modificare a legislaţiei şi cel financiar nu ar dea foloasele scontate.”
Votul prin corespondenţă a fost aplicat în premieră la recentele prezidenţiale din România. Analistul de la Bucureşti Sorin Ioniţă de la Expert Forum a menţionat că numărul alegătorilor din diaspora care au participat la votare practic s-a triplat. Evoluţia s-a datorat însă nu atât votului prin poştă, cât extinderii intervalului permis pentru votare de la 1 la 3 zile, constată Ioniţă.
„Gândiți-vă, măcar două zile, dacă nu trei. Realmente moldovenii din Italia sau Spania trebuie să se mişte mai mult în teritoriu ca să ajungă la o secţie de votare, nu e ca şi cum ai vota aici, în Chişinău. Asta a contat la noi foarte mult. Nu atât votul prin poştă a sporit volum, ci faptul că le-ai lăsat trei zile să voteze şi că au avut oamenii timp.”
R. Moldova ar putea prelua exemplul României, numai că nu la alegerile prezidenţiale din toamnă, a precizat preşedintele CEC, Dorin Cimil.
„Orice extindere a zilelor va genera şi costuri suplimentare. Cred că pe viitor acest lucru este posibil, doar că trebuie să fim foarte prudenți şi foarte atenţi când bugetăm astfel de situaţii să avem nişte calcule preliminare. Mai sunt probleme tehnice şi de logistică, cum ar fi calculatoarele care este un instrumentariu învechit şi nu corespunde cerinţelor tehnice şi de securitate. Este un risc foarte mare ca către alegerile prezidenţiale să nu avem echipament necesar tehnic pregătit în acest sens. Demersul către parlament de a soluţiona acest handicap de mecanisme tehnice a fost respins, nu ni s-au alocat bani.”
Amintim că la alegerile prezidenţiale din 2016, în turul al doilea, diaspora s-a mobilizat într-un număr record. Au participat la vot 138 de mii de persoane, un număr dublu faţă de participarea în scrutine parlamentare. Mai mulţi cetăţeni din diaspora nu au putut atunci să-şi exercite dreptul la vot pentru că nu le-au ajuns buletine.
Un grup de persoane au dat în judecată autorităţile moldovene. Deşi instanţele de judecată au constat că în cel puţin 14 secţii de votare nu au fost suficiente buletine de vot, nu au considerat acest fapt drept o încălcare a dreptului la vot, a menţionat avocata Veronica Mihailov Moraru, cea care a apărat diaspora în instanţă. Dosarul se află acum la Comitetul ONU pentru drepturile civile şi politice. Avocata consideră că deşi au fost luate unele măsuri şi soluţionate mai multe probleme, deocamdată e greu de spus că la prezidenţialele din toamnă votul în străinătate va fi simplificat.
