Linkuri accesibilitate

Pavel Postică: „Alegătorii au făcut față acestei provocări - modificarea sistemului electoral”


La alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, în satul Pojăreni

Anul politic 2019 a fost marcat de două scrutine electorale - unul parlamentar, ce a avut loc în premieră în baza sistemului electoral mixt, şi scrutinul local general. Folosirea de resurse administrative şi coruperea alegătorilor a atins cote maxime în alegerile parlamentare din februarie. Iar la cele locale generale s-a constatat o pondere fără precedent a cheltuielilor nedeclarate de concurenți în campania electorală. Cel puţin asta au arătat rapoartele de monitorizare ale Asociaţiei Promo-LEX. Un interviu de bilanţ al anului electoral cu şeful Misiunii de observare a alegerilor, Pavel Postică, director de programe Promo-LEX.

Pavel Postică face bilanțul anului electoral 2019
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:18:29 0:00
Link direct



Europa Liberă: Cum ați caracteriza anul 2019, un an electoral în care am avut două scrutine – unul parlamentar și altul local general?

Pavel Postică: „Complicat, pentru că anii electorali, de regulă, sunt însoțiți de crize. Și am văzut că imediat după ambele scrutine au urmat și anumite crize politice, urmare a exprimării votului de către cetățeni și schimbării raportului de forțe în anumite unități administrative și autorități publice de orice nivel.”

Anii electorali, de regulă, sunt însoțiți de crize...


Europa Liberă: Asociaţia Promo-LEX a monitorizat ambele scrutine. Vorbind despre scrutinul parlamentar din februarie 2019, care ar fi principalele nereguli pe care le-ați semnalat atunci, în perioada electorală?

Pavel Postică: „Eu totuși aș începe de la partea bună, că alegătorii au înțeles și au făcut față acestei provocări, care se numește modificarea sistemului electoral de la unul proporțional la unul mixt, adică la ceva nou. Și doi la mână, alegătorii din Republica Moldova au făcut față provocării care se numește agitație electorală în ziua alegerilor, un lucru, din punctul nostru de vedere, destul de bun. Dar, în același timp, acest scrutin a fost marcat de anumite nereguli. Este vorba, în special, de utilizarea masivă a resurselor administrative și numeroasele cazuri de oferire a cadourilor cu tentă electorală. Noi suntem cu ochii pe procesele electorale din 2009, începând cu anul 2010, putem să facem anumite comparații, pentru că avem și anumite statistici și, corespunzător, noi am văzut că a crescut ponderea cazurilor de utilizare a resurselor administrative și corupere a alegătorilor, practic, de 6, de 8 ori comparativ cu alte scrutine. Și asta este foarte rău.”

Pavel Postică
Pavel Postică


Europa Liberă: Și aceeași situație a fost la alegerile locale din toamnă?

Pavel Postică: „Aici un pic s-a schimbat situația, s-a schimbat spre bine, pentru că numărul de cazuri de utilizare a resurselor administrative a scăzut. Aceeași situație a fost remarcată și legat de utilizarea cadourilor cu tentă electorală. Sunt 130 de cazuri, dacă nu greșesc, nu-mi amintesc foarte bine din raport; cam aceeași pondere o au și cazurile de oferire a cadourilor cu tentă electorală, deci s-a atestat o diminuare, dar oricum ele rămân în creștere de trei ori comparativ cu scrutinul local din 2015, ceea ce la fel este îngrijorător. O altă parte a monedei, pozitivă din punctul meu de vedere, este faptul că Comisia Electorală Centrală și organele electorale au făcut față acestei provocări, care se numește modificarea cadrului normativ și legislativ în perioada electorală. În august a fost modificat Codul Electoral și în septembrie s-a început campania electorală propriu-zisă. Autoritățile competente au făcut față acestei provocări, evident cu anumite lacune, evident cu anumite deficiențe, evident cu anumite critici din partea noastră, dar au făcut față. În schimb, am observat o altă tendință foarte neplăcută pentru noi, care a ieșit în evidență pentru acest scrutin, care se numește ponderea cheltuielilor nedeclarate în campanie. Deci, acest scrutin local a fost marcat ca fiind practic cel mai neonest scrutin din punct de vedere financiar, pentru că ponderea cheltuielilor nedeclarate, raportată la cheltuielile declarate oficial în campanie a fost de peste 30 la sută, un lucru foarte grav, pentru că dacă anterior erau în proporție de la 8, 13, 14 la sută, acum peste 30 la sută din banii cheltuiți în campanie au fost nedeclarați.”

O altă tendință foarte neplăcută este ponderea cheltuielilor nedeclarate în campanie...


Europa Liberă: Dar cum, iată, se explică faptul că declararea cheltuielilor în campanie rămâne în continuare o problemă și o constată și observatorii internaționali, care, apropo, au spus în monitorizările lor că Comisia Electorală Centrală nu ar avea instrumente să intervină în acest proces? Ca să înțelegem: e vorba de deficiențe în legislație, de lipsă de resurse umane în cadrul Comisiei Electorale Centrale sau de lipsă de voință politică?

Pavel Postică: „Și, și, și. Deci, noi avem de toate. Noi avem carențe la capitolul legislație, avem carențe inclusiv sub aspectul sancțiuni, când și cum sunt aplicate aceste sancțiuni și cel mai grav e că noi, într-adevăr, avem carențe la capitolul resurse umane sau resurse tehnice din partea Comisiei Electorale Centrale, care să poată să facă monitorizarea on-line a tuturor cheltuielilor suportate de concurenții electorali și mai grav dacă vorbim de scrutinul local, practic vorbim de incapacitatea organelor electorale inferioare de a face față acestei provocări, pentru că să nu uităm că unii candidați independenți trebuie să depună rapoartele financiare la consiliile electorale de circumscripție de nivelul 1 și 2, care nu au nici acele capacități pe care le are Comisia Electorală Centrală. Și, nu în ultimul rând, probabil mai există o chestiune care se numește în Republica Moldova toleranță sau hai să închidem ochii, sau hai să nu ne scoatem ochii. E vorba inclusiv de concurenții electorali, care nu fac uz de fiecare dată când este necesar de instrumentele legale. Deci, ei cu toții văd un billboard afișat și nu-l văd în raportul financiar, dar nu depun o contestație sau, dacă o depun, o depun nemotivată sau fără argumentele corespunzătoare, fără probele corespunzătoare. Și acest lucru duce la aceea că anumiți concurenții electorali câștigă scrutinul neonest sau poate cu surse nedeclarate.”

Europa Liberă: Ați menționat că folosirea cadourilor electorale și a resurselor administrative a atins cote maxime în acest an. De ce aici nu se intervine? De ce, bunăoară, nimeni nu verifică activitatea unor fundații afiliate unor politicieni, care se implică foarte activ în campanie?


Pavel Postică: „Aici sunt mai multe rezerve la care trebuie să facem referire. În primul rând, într-adevăr este vorba de cadrul legislativ insuficient, dacă vorbim de fundații, pentru că în esență fundațiile sunt aceleași organizații necomerciale. Și aici, cu regret, politicienii noștri încearcă să profite de această situație, că organizațiile neguvernamentale au practic aceleași mecanisme de înregistrare, de raportare financiară etc., ca și fundațiile. Deseori fundațiile sunt utilizate în scop politic și nu sunt aplicate sancțiuni, în schimb la general vorbesc că, iată, campaniile sunt politizate, pentru că inclusiv organizațiile societății civile, care nu sunt fundații, chipurile, ar face campanie electorală pentru anumiți concurenții electorali, ceea ce nu este adevărat în mare parte, pentru că nu a fost oferit niciun exemplu care să fie cât de cât comparabil cu implicarea fundațiilor de caritate, așa-zise de caritate, pentru că observăm de cele mai dese ori că spiritul acesta de caritate se manifestă în mare parte în ajunul campaniilor electorale și câteodată în ajunul anumitor sărbători anuale, dar de regulă, în campaniile electorale sau în preajma campaniilor electorale și nu sunt aplicate niciun fel de sancțiuni. De ce? Pentru că fie ele sunt afiliate unor lideri politici puternici din opoziție sau de la guvernare, fie nu este clar mecanismul cum au fost obținute aceste resurse financiare, dar, totodată, eu cred că aici putem să facem o conexiune cu acele recomandări care au fost formulate de către Curtea Constituțională atunci când a criticat în 2016 implicarea Bisericii, care la fel este o parte componentă a societății civile, a cultelor religioase și au zis atunci magistrații Curții Constituționale că trebuie să fie modificată legislația în așa fel încât sancțiunile pentru implicarea neonestă a anumitor actori în campaniile electorale să fie sancționate prompt, imediat și în așa fel încât să fie descurajator pentru viitor.”

Europa Liberă: Ați amintit că parlamentul actual a fost ales în baza sistemului electoral mixt. E mai reprezentativ acest parlament decât precedentele, care au fost alese în baza sistemului proporțional?

Pavel Postică: „E greu de vorbit despre reprezentativitate, pentru că totul este relativ. Din punctul nostru de vedere, la general, da, el este reprezentativ, totuși sunt și pot fi văzute anumite carențe. Noi am văzut pe partea majoritară deputați aleși cu câteva mii de voturi și am văzut deputați aleși cu câteva zeci de mii de voturi. Aici, într-adevăr, noi putem să vorbim de probleme legate de reprezentativitate în raport cu deputații între ei: unul ales cu 2-3 mii și altul ales cu 30-40 de mii de voturi. Deci, există o diferență, există o problemă de reprezentativitate din punctul nostru de vedere. Noi am atras atenția anume la acest aspect și anterior și, evident, dacă o să facem și niște calcule matematice, atunci o să vedem că pe partea proporțională un deputat „cântărește” 7.000-9.000 de voturi, dar am avut deputați aleși pe partea majoritară cu peste 10, 15, 20 de mii de voturi. Și lucrurile sunt destul de sensibile, dar dincolo de asta, atâta timp cât Curtea Constituțională a menționat că reprezentativitatea nu e o problemă din punct de vedere legal și atâta timp cât a recunoscut legalitatea alegerilor și a validat mandatele deputaților, asta este.”

Pavel Postică și Alla Ceapai, în studioul EL
Pavel Postică și Alla Ceapai, în studioul EL


Europa Liberă: În august, majoritatea parlamentară de atunci, formată din Blocul ACUM și PSRM, a anulat sistemul mixt și a decis revenirea la sistemul proporțional. Dacă ar avea loc un eventual scrutin anticipat, în baza la ce sistem ar avea loc?

Pavel Postică: „Foarte bună întrebare, în special ținând cont că pericolul sau suspiciunile unui potențial scrutin anticipat care este destul de aproape, noi suntem într-o situație destul de sensibilă, pentru că există o hotărâre a Curții Constituționale din martie, dacă nu greșesc la începutul lunii martie 2019, în care Curtea a menționat că în cazul unui scrutin anticipat trebuie să fie utilizat sistemul în a cărui bază a fost ales parlamentul precedent, adică, tehnică vorbind, Curtea Constituțională a menționat că trebuie să fie utilizat sistemul mixt de vot. Totuși am avut o situație diferită în august, când parlamentul a modificat legislația electorală, s-a revenit în totalitate la sistemul proporțional, acel vechi, pe care l-am avut anterior. Un grup de deputați care au participat la operarea acestor modificări legislative s-au adresat Curții Constituționale să interpreteze situația acum, la momentul de față. Deci, urmare a acelei hotărâri deja existente a Curții Constituționale, urmare a modificării sistemului electoral efectiv în parlament și, practic, inexistenței unei legislații cu referire la sistemul mixt, Curtea trebuie să se pronunțe. Noi ne-am expus punctul nostru de vedere, am expediat o opinie informativă în adresa Curții Constituționale. Din punctul nostru de vedere, parlamentul este autoritatea constituțională, care este în drept să modifice sistemul electoral. Anumite borne de timp până la care modificări pot fi acceptate sau nu pot fi acceptate ar trebui să fie, și aceste borne trebuie să se limiteze la un an, acele recomandări ale Comisiei de la Veneția. Totuși, Curtea Constituțională nu ar trebui să-și depășească atribuțiile și ar trebui să ofere această posibilitate și această discreție de a decide parlamentului. Și aici am făcut referire inclusiv la acea hotărâre a Curții Constituționale din 2016, când s-a schimbat mecanismul sau sistemul de alegere a președintelui Republicii Moldova prin revigorarea normelor constituționale, care au fost până în anii în care președintele era ales direct de către popor. Și atunci, aceste modificări au fost cu 7-8 luni înainte de scrutin propriu-zis, timp în care, între altele, a fost modificată inclusiv de către parlament legislația electorală, ajustată mai bine zis la acele hotărâri ale Curții Constituționale. Acum suntem într-o situație în care decizia definitivă îi aparține Curții Constituționale, magistraților Curții Constituționale.”

Europa Liberă: În general privind, care ar fi cele mai slabe puncte ale procesului electoral din Republica Moldova?

Participarea tinerilor rămâne a fi o problemă...


Pavel Postică: „Eu aș atrage atenția, în primul rând, la prezență, pentru că am zis că e un lucru bun și salutabil că alegătorii din Republica Moldova sunt destul de activi în ceea ce privește participarea la scrutin. Totuși, nu putem să zicem același lucru despre tineri. Participarea tinerilor rămâne a fi o problemă și, evident, nu putem să trecem cu vederea acele probleme despre care am vorbit anterior: utilizarea resurselor administrative, coruperea alegătorilor, implicarea fundațiilor de caritate în campaniile electorale. De asemenea nu putem să trecem cu vederea calitatea listelor electorale, în special în cadrul sistemelor majoritare sau aspectelor majoritare, când vorbim de alegerea primarilor pe circumscripții sătești. Ele sunt niște circumscripții uninominale, numai că foarte mici. Foarte mult contează fiecare vot. Noi am avut în cadrul acestui scrutin zeci de cazuri în care diferențele de scor dintre primarii care au câștigat scrutinul și numărul de alegători care au votat pe listele suplimentare erau mai mari, cei care au votat pe liste suplimentare au fost mai mulți decât diferența de scor. Și apare întrebarea, există secretul votului, dar totuși apare o întrebare logică: dar poate, într-adevăr, acest scrutin a fost dictat de cei care au votat pe listele suplimentare? Dar au avut drept de vot rezonabil acești alegători? Pentru că noi am avut acel fenomen pe care l-am numit migrația artificială a alegătorilor, când în preajma alegerilor alegătorii și-au modificat domiciliul sau reședința pentru a obține automat dreptul de vot într-o anumită circumscripție electorală. S-a viciat prin asta procesul electoral, s-a schimbat balanța de forțe? Noi am avut zeci de cazuri în care diferența de scor între concurenții electorali a fost destul de strânsă, inclusiv până la un vot, au fost și situații la egalitate de voturi. Deci, lucrurile sunt destul de complicate și atunci când apar astfel de suspiciuni la noi, la societate apare neîncrederea față de rezultatele alegerilor și acesta este un lucru foarte negativ.”

Europa Liberă: Un punct slab rămâne și participarea sau asigurarea dreptului la vot pentru cetățenii din diaspora.

În sistemul electoral nu poți face modificări izolate, ele trebuie să fie privite în ansamblu...


Pavel Postică: „Cu siguranță, da, aceasta rămâne a fi o problemă. Totuși, anumite modificări legislative spre bine au fost operate în august, atunci când conaționalilor noștri din diasporă li s-a oferit posibilitatea să contribuie inclusiv financiar la campaniile electorale, li s-a oferit posibilitatea să doneze pentru susținerea partidelor politice. În situația în care s-a modificat un pic mecanismul de deschidere a secțiilor de votare rămâne partea cu implementarea, la fel de discutabilă, pentru că am avut inclusiv în acest scrutin, întrucât paralel cu scrutinul local noi am avut și alegeri în 4 circumscripții uninominale, inclusiv în diasporă, în circumscripția 50, la vest de Republica Moldova și am văzut aceeași abordare a autorităților. Da, au constituit un pic mai multe secții de votare, dar nu au explicat mecanismul, de ce au deschis secții de votare numărul X în țara respectivă, de ce numărul Y în țara respectivă etc., etc. Deci, mecanismul încă rămâne a fi perfecționat, sunt porniri bune, merită a fi lăudate, dar trebuie să punem accent și pe punerea lor în practică, pe implementarea lor practică.”

Europa Liberă: Și pe final, dle Postică, v-aș mai întreba ceva. Ați menționat că Asociația Promo-LEX monitorizează alegerile începând din 2009, ați fost prezenți în toate scrutinele. În ce măsură autoritățile țin cont de recomandările pe care le formulați?

Pavel Postică: „Noi salutăm de fiecare dată atunci când recomandările noastre sunt puse în aplicare. Pornim de la premisa că recomandările noastre sunt pur tehnice; noi nu încercăm să câștigăm scor electoral, de asta recomandările noastre merită să fie tratate cu cea mai mare seriozitate, dar am văzut de multe ori că recomandările noastre sunt utilizate inclusiv în scop politic. Atunci când actorilor politici le este convenabilă o anumită recomandare, ei pot s-o pună pe tapet, inclusiv să vocifereze că, uite, această recomandare este formulată inclusiv de Misiunea Promo-LEX de monitorizare a alegerilor sau în alte situații, atunci când nu le este convenabil, când le strică anumite calcule, ei pur și simplu neglijează anumite recomandări. Și aduc un exemplu foarte simplu: noi permanent, din 2009, de când suntem cu ochii pe alegeri, am promovat ideea ca în ziua alegerilor să fie permisă agitația electorală, așa încât să fie condiții echitabile și oneste pentru toți, să nu fie aplicate sancțiuni excepționale, așa cum a fost în cazul invalidării alegerilor locale din 2018 în municipiul Chișinău. Ne-am bucurat foarte mult atunci când deputații din Partidul Socialiștilor și Partidul Democrat au acceptat punctul nostru de vedere și au permis agitația electorală în ziua alegerilor, doar că au făcut-o cu foarte puțin timp înainte de ziua alegerilor. Cu toate acestea, numărul de incidente atestate de agitația electorală de violență nu a fost atât de mare, deci au fost doar cazuri izolate. Cetățenii noștri au acceptat, pentru că au zis că asta este OK, cu toate neajunsurile care au fost, după care a venit o altă alianță, o altă majoritate, inclusiv formată din deputați ai Partidului Socialiștilor și au modificat iarăși regulile de joc, și au interzis agitația electorală în ziua alegerilor. Am văzut imediat creșterea numărului cazurilor de utilizare a violenței în campania electorală, discurs de ură etc. Deci, lucrurile cumva sunt legate între ele. În sistemul electoral, în procesul electoral nu poți face modificări izolate, ele trebuie să fie privite în ansamblu. Noi încercăm să privim lucrurile în ansamblu, încercăm să privim lucrurile pur tehnic, apolitic, dar rămâne oricum la discreția politicului să le pună în aplicare.”

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG