Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și vă prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.
Din sumarul ediţiei:
Ninsorile abundente de săptămâna trecută au creat probleme și blocaje pe drumuri. 20 la sută din vaccinurile care vin în Republica Moldova în calitate de asistență occidentală sunt destinate regiunii transnistrene, în paralel, administrația de la Tiraspol continuă să mizeze pe faptul că Rusia va trimite în regiune vaccinul Sputnik-V. Și, din nou despre persecutarea criticilor actualei administrații din regiunea transnistreană cu avocatul de la Tiraspol, Stepan Popovski.
***
Pentru început, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.
Președintele în exercițiu al OSCE din partea Suediei pentru procesul de reglementare transnistreană, ambasadorul Thomas Mayr-Harting, crede că în ultimii doi ani nu s-au prea făcut progrese în rezolvarea conflictului. Potrivit IPN, ambasadorul a făcut aprecierea la sfârșitul unei vizite în Republica Moldova, vineri. El a amintit că în 2019, la Bratislava a avut loc o întrevedere în formatul 5+2, care nu s-a încheiat cu adoptarea unei declarații, iar în 2020 procesul a fost complicat de pandemia de COVID-19 și de evenimentele de pe scena politică din Republica Moldova. Thomas Mayr-Harting a adăugat însă că în ultima vreme au fost totuși unele îmbunătățiri – fiind reluate, de exemplu, ședințele grupurilor de lucru, care nu se reuniseră de multă vreme.
Autoritățile de la Chișinău au lansat luni o campanie de informare a proprietarilor de automobile din stânga Nistrului despre condițiile în care pot ieși cu mașina personală în traficul internațional. Acum două săptămâni, Republica Moldova a anunțat că s-a amânat aplicarea interdicției ieșirii spre Ucraina a mașinilor din regiunea transnistreană neechipate cu numere neutre și cu simbolul MD, „întrucât populația din stânga Nistrului nu a apucat să se informeze suficient despre această cerință”. Interdicția urma să intre în vigoare pe 15 ianuarie și a fost amânată pe o perioadă neprecizată.
Guvernul de la Chişinău a decis miercuri să prelungească, până la 30 iunie, termenul în care agenții economici din regiunea transnistreană pot să treacă frontiera prin punctele vamale Pervomaisk – Cuciurgan, Goianul Nou – Platonovo și Novosavițkoe – Cuciurgan pentru a efectua procedurile de devamare a mărfurilor fără aplicarea măsurilor de politică economică a Republicii Moldova. Portatul Zonadesecuritate.md precizează că aceste termen urma să expire pe 1 februarie curent. Condiția impusă pentru acordarea acestor facilități fiscal-vamale este ca mărfurile importate să rămână în regiunea transnistreană. Premierul interimar Aureliu Ciocoi a menționat că perioada valabilității acestor facilități, introduse în 2017, a fost extinsă deja de câteva ori și a cerut responsabililor ca acest lucru să se întâmple „pentru ultima dată”. Aureliu Ciocoi a cerut ministerului de externe și celui de interne să continue dialogul cu partea ucraineană pentru trecerea la faza finală a controlului comun pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, control care să intre în vigoare din 1 iulie.
Ministerul Sănătății de la Chişinău a primit confirmarea că primele vaccinuri anti Covid-19 vor sosi în Republicii Moldova la mijlocul lunii februarie, ceva mai târziu decât estimaseră oficialitățile moldovene. Este vorba despre vaccinurile obținute prin platforma COVAX, creată de Organizația Mondială a Sănătății pentru a asigura accesul la vaccinuri al țărilor în dezvoltare sau sărace care nu ar putea face față concurenței internaționale. Ministerul Sănătăți a precizat printr-un comunicat că se așteaptă peste 240.400 de vaccinuri Pfizer/BioNTech și peste 260 de mii de vaccinuri Oxford/AstraZeneca. „Republica Moldova va recepționa gratuit prin intermediul COVAX suficiente doze pentru a vaccina 20% din populație. Ulterior, țara noastră va procura prin intermediul COVAX vaccinuri la un preț preferențial”, se arată în comunicatul Ministerul Sănătății.
Pe lângă platforma COVAX, Republica Moldova mai are promisiunea unei donații de până la 200 de mii de vaccinuri din partea României, iar vineri reprezentanții Ministerului Sănătății au apelat din nou la sprijinul Uniunii Europene pentru a avea acces la mai multe vaccinuri. Autoritățile sanitare moldovene declară că nu vor fi folosite decât vaccinuri omologate de OMS și Uniunea Europeană. Vaccinul rusesc Sputnik-V nu este aprobat în Republica Moldova, dar ar putea fi utilizat ca donație din partea Rusiei în regiunea transnistreană.
De sâmbătă a început să funcționeze un centru ruso-turc de observatori, care va monitoriza respectarea acordului de încetare a focului în regiunea separatistă armeană Nagorno-Karabah din Azerbaidjan. Ministerul turc al Apărării a precizat că observatorii vor folosi drone pentru a urmări evoluția situației și respectarea acordului de încetare a luptelor mediat de Rusia în noiembrie. În timp ce Rusia este considerată principalul aliat al Armeniei în conflictul cu Azerbaidjanul privind enclava separatistă, Turcia sprijină regimul de la Baku. În luptele de anul trecut, reizbucnite cu o forță deosebită după aproape 30 de ani de „conflict înghețat”, Armenia a pierdut regiuni importante în și din apropierea enclavei unde acum sunt staționați și circa două mii de pacificatori ruși.
Duminică, 31 ianuarie, în toată Rusia au ieșit din nou pe străzi zeci de mii de oameni în sprijinul liderului opoziției Alexei Navalnîi. Forțele de ordine au intervenit violent, peste 5000 de oameni au fost arestați, protestatarii au fost loviți cu bate de cauciuc și șokere electrice și chiar amenințați cu arma de foc, au fost folosite gaze lacrimogene. La Iakutsk protestatarii au înfruntat un ger de -42 de grade, iar la Vladivostok protestul a început cu un dans pe marea înghețată, unde forțele de ordine nu s-au încumetat să-i urmeze pe protestatari pentru a-i dispersa. În ajunul acestor proteste, poliția rusă a efectuat cel puțin 15 percheziții acasă la rude, persoane apropiate și susținători lui Alexei Navalnîi. Reprimarea violentă a protestelor de către forțele de ordine a fost condamnată de SUA și UE, care examinează posibilitatea impunerii unor sancțiuni.
***
Săptămâna trecută ninsorile abundente au blocat mai multe drumuri, pe ambele maluri ale Nistrului, iar mai multe localități au fost izolate după ce din cauza troienelor accesul către acestea a fost blocat. În regiunea transnistreană satele Constantinovca, Nicolscoe, Uiutnoie și Novoie Andriașevca au fost blocate aproape 24 de ore. Aici din cauza vântului puternic zăpada a fost viscolită și s-au format troiene care ajungeau în unele locuri chiar și la un metru înălțime.
În orașul Râbnița transportul de marfă a fost blocat deoarece camioanele nu au putut urca șoseaua în pantă care făcea legătura cu orașul. Iar pe traseul dintre orășelul Pervomaisc din regiunea transnistreană și orașul Odesa din Ucraina au fost blocate două autobuze de cursă. Unul din autocare venea către regiunea transnistreană, iar al doilea avea ca destinație Rusia. Autocarele au stat în troiene mai bine de 24 de ore, timp in care drumarii ucraineni au încercat să curețe drumurile în condițiile în care zăpada continua să viscolească. Oamenii din autocare au fost evacuați cu ajutorul proprietarilor de mașini cu tracțiunea integrală, 4x4, care în zilele cu ninsori abundente se oferă să ajute pe bază de voluntariat șoferii blocați de nămeți sau polei. Astfel de grupuri de voluntari, organizați prin intermediul rețelelor de socializare, sunt și pe malul drept al Nistrului și au fost destule cazuri când mașinile cu tracțiune integrală reușeau să scoată din nămeți nu doar autoturisme, ci și camioane. Săptămâna trecută, voluntarii au preluat oamenii blocați în autocarul care se mergea către regiunea transnistreană și i-au adus acasă.
Al doilea subiect ca importantă în buletinele de știri, transmite corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, este legat de pandemia de coronavirus. Administrația de la Tiraspol a decis reducerea aproape în jumătate a numărului de spitale Covid – vor rămâne să activeze doar cinci spitale care vor primi bolnavii cu forme grave și medii, în timp ce pacienții cu forme ușoare vor rămâne să se trateze acasă.
Și chiar dacă carantina și interdicția de a părăsi regiunea fără o aprobare specială au fost prelungite în stânga Nistrului până la 1 aprilie, de luni, 1 februarie, au fost redeschise cinematografele și teatrele. Cei care vor intra la film sau la spectacol vor trebui să respecte măsuri speciale de protecție și să stea peste un loc, respectând distanța fizică în sală. Pauza între spectacole va fi de minim o oră, timp în care sala va fi dezinfectată și aerisită.
Tot din 1 februarie revin la orele cu prezență fizică elevii din clasele absolvente, precum și studenții din anii finali.
Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au întrebat trecătorii dacă sunt tentați să meargă la un spectacol de teatru sau la un film la unul dintre cele trei cinematografe, redeschise la Tiraspol, Bender și Grigoriopol:
VOX
- Voi sta acasă pentru că am copil mic, dar altfel aș fi mers cu plăcere să văd un film de ficțiune, în 3D.
- Coronavirusul nu a fost anulat de nimeni, așa că mai bine stau acasă. Mai ales că acolo trebuie de încălțat și protecție pentru încăltăminte și așa mai departe. Pentru mine e mai simplu să-mi pun un film din internet și să stau acasă să-l privesc.
- Dacă va fi vreo ocazie să ne întâlnim cu prietenii și să mergem – de ce nu? Coronavirusul este sperietoarea secolului XXI. Eu am fost deja bolnav – mi-a dispărut mirosul, am avut primele câteva zile un pic de febră, dar nu a fost nimic grav, a trecut repede.
- Desigur că vom merge – noi nu ne temem de coronavirus. La o comedie, un triller, la un film romantic – la oricare.
- Sincer să fiu, mi-a fost dor să ies la un cinematograf și aș merge. Sunt sportiv și mă respect măsurile de protecție, așa că nu mă tem de coronavirus.
- Eu merg rar la cinematograf, dar dacă ar exista o astfel de posibilitate, aș merge. Nu suntem foarte speriați, am impresia că ce e mai rău a trecut. Trebuie să fim mai optimiști și să mergem să ne odihnim.
- Voi privi filme acasă. Cum să mergi la cinematograf în situația actuală? Într-un magazin, și acolo intri cu mască. Dacă vrem să avem rezultate și să scăpăm de pandemie, trebuie să respectăm măsurile de protecție.
***
Programul național de vaccinare anti-COVID 19 va cuprinde și regiunea transnistreană, a declarat Tatiana Zatîc, secretară de stat în Ministerul Sănătății de la Chişinău, la reuniunea de vineri cu reprezentații Parlamentului European și ai Uniunii Europene privind sprijinul pe care Bruxellesul îl poate acorda țărilor din Parteneriatul Estic. Tatiana Zatîc a precizat că problema accesului la vaccin a regiunii transnistrene a fost discutată cu delegația OSCE, iar Chișinăul a promis că prin platforma COVAX va furniza vaccinuri anti-COVID 19 pentru 20% din populație. Totodată va trimite în regiunea separatistă și o parte din cele aproape 200 de mii de vaccinuri, promise de România, care la rândul său primește vaccinurile prin intermediul UE.
În Rusia se discută organizarea de campanii de vaccinare în regiunile separatiste ale Republicii Moldova și Ucrainei, precum și în Nagorno-Karabah. Konstantin Zatulin, adjunctul președintelui comitetului pentru relațiile cu CSI din Duma de Stat a solicitat ca un demers în acest sens să fie expediat Guvernului rus.
În regiunea transnistreană, liderul administrației Vadim Krasnoselski a declarat că s-a înțeles cu oficiali de la Moscova ca 30 de mii de doze de vaccin rusesc Sputnik-V să fie livrate în regiunea transnistreană, pentru vaccinarea medicilor și personalului din prima linie. Anunțul a fost făcut la începutul acestui an, însă de atunci administrația transnistreană nu a mai dat detalii privind perioada în care vaccinul rusesc ar putea ajunge în regiunea separatistă.
Principala sursă de vaccinuri a Republicii Moldova este în acest moment platforma COVAX, creată de OMS.
Între timp, Republica Moldova, Ucraina și Georgia cer Uniunii Europene asistență în asigurarea cu vaccin și a populației din aceste țări. Iar reprezentanții Ucrainei spun că Sputnik-V este folosit de Rusia ca „instrument de luptă informațională în țările din Europa de Est”. Detalii, de la Diana Răileanu:
Cele trei țări din cadrul Parteneriatului Estic – Moldova, Ucraina și Georgia, considerate a fi mai avansate în dialogul cu Uniunea Europeană, au promisiunea din partea comunității europene să primească vaccinuri anti-COVID prin intermediul platformei internaționale COVAX. Stocurile însă nici pe departe nu le acoperă necesitățile. Între timp, subiectul vaccinării devine unul geopolitic, atrage atenția ministrul Sănătății din Ucraina, Maxim Stepanov. Oficialul de la Kiev susține că instituții media pro-ruse lansează mesaje de dezinformare din care reiese că Uniunea Europeană a abandonat Ucraina, spre deosebire de Federația Rusă care este gata să întindă o mână de ajutor. Vineri, Rada de la Kiev a interzis prin lege vaccinul produs în Federația Rusă. Ministrul Maxim Stepanov spune că statelor care nu sunt membre ale Uniunii Europene le vine foarte greu să negocieze cu marile companii producătoare de vaccinuri, care nu sunt interesate să discute cu țările mici și sărace:
„Actuala situație de pe piața vaccinurilor demonstrează că noi, cel mai probabil, nu vom obține în timp util numărul necesar de doze, din partea producătorilor certificați de UE. Companiile nu ne vin în întâmpinare nici cu prețuri, nici cu oferte care ar acoperi prima jumătate a acestui an. Această situație crește neîncrederea în rândul oamenilor. Bineînțeles, vaccinul rusesc nu îl vom cumpăra. Federația Rusă încearcă să-și folosească vaccinul în calitate de instrument de luptă informațională în țările din Europa de Est. Suntem îngrijorați de faptul că unele state europene sprijină această situație care nu are nimic în comun cu sănătatea și solidaritatea internațională”.
În numele țărilor din cadrul Parteneriatului Estic, ministrul Sănătății de la Kiev a cerut Comisiei Europene să-și asume rolul de negociator în dialogul cu companiile producătoarea de vaccinuri. Maxim Stepanov mai spune că Ucraina este gata să procure inclusiv surplusul de doze care vor rămâne neutilizate în țările din cadrul Uniunii Europene. La dezbaterea cu reprezentanții Parlamentului European și a Comisiei Europene, secretara de stat de la Ministerul Sănătății de la Chișinău, Tatiana Zatîc, a dat asigurări că programul național de vaccinare va cuprinde și regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Funcționara a precizat că dialogul cu reprezentanții Tiraspolului a fost facilitat de către delegația OSCE și că în stânga Nistrului vaccinurile ar putea ajunge imediat ce le primește și Chișinăul.
În prezent, Uniunea Europeană are relații tensionate cu unele companii farmaceutice care au anunțat că sunt în imposibilitatea de a-și onora angajamentele contractuale privind furnizarea de vaccinuri spre țări din cadrul comunității. Iată de ce, întrebat în că măsură Uniunea Europeană poate sprijini statele din cadrul Parteneriatului Estic să aibă acces mai rapid la vaccinuri, reprezentantul Comisiei Europene, Lawrence Meredith, a menționat că în prezent se depune „tot efortul necesar”:
Prioritatea noastră e să ajutăm țările din Balcanii de Vest și Parteneriatul Estic
„Suntem de acord că Uniunea Europeană joacă un rol important în solidaritatea cu țările Parteneriatului Estic. Lucrăm foarte mult pentru a mobiliza efortul necesar, însă cel mai important e să reușim să aducem vaccinul la oamenii care au nevoie de el. Prioritatea noastră e să ajutăm țările din Balcanii de Vest și Parteneriatul Estic. Mizăm pe vaccinarea cât mai rapidă a peste 700 de mii de lucrători medicali din cele două regiuni. COVAX este parte a acestei strategii, însă ne îndreptăm atenția și asupra strategiei de „împărțire” a vaccinurilor, care ne-ar permite să le ducem pe teren și mai rapid.”
Între altele, oficialul european a amintit că de la începutul pandemiei de COVID-19, Uniunea Europeană a pus la dispoziția țărilor din cadrul Parteneriatului Estic peste un miliard de euro. Republica Moldova a primit din partea Comisiei Europene 100 de milioane de euro sub forma de asistență macro-financiară și 87 de milioane pentru depășirea consecințelor pandemiei.
***
În emisiunea noastră de săptămâna trecută am vorbit despre faptul că încă un activist civic care critică constant actuala putere de la Tiraspol a fost nevoit să părăsească regiunea pentru a se pune la adăpost de abuzurile administrației separatiste.
Anul 2020 a arătat din plin cum sunt persecutați în regiunea transnistreană oamenii care gândesc diferit…Stepan Popovski
Irina Vasilakii, blogger și apropiată a fostului lider al regiunii Evgheni Șevciuk, a fugit la sfârșitul anului trecut, după ce la Tiraspol i-a fost intentat un dosar penal pentru „vătămarea” unui milițian. Avocatul ei, Stepan Popovski, spune că femeia a preferat să plece pentru că nu are încredere în justiția din regiunea autoproclamată și nu vrea să ajungă după gratii, așa cum s-a întâmplat cu alți critici ai administrației. Astăzi continuăm discuția cu avocatul Stepan Popovski, directorul organizației „Contribuție la o justiție eficientă”, care ne povestește și despre alte cazuri în care criticii regimului de la Tiraspol au fost persecutați penal:
Stepan Popovski: „Anul 2020 a arătat din plin cum sunt persecutați în regiunea transnistreană oamenii care gândesc diferit. Printre primele exemple este cel al lui Vladislav Nikita – este o persoană cu viziuni naționaliste pro-ruse și care s-a lansat într-o discuție în contradictoriu și în termeni duri despre rezultatele Războiului pentru apărarea patriei. A făcut afirmații dure, dar aceasta este părerea lui. Pot să nu fiu de acord cu el, dar opinia în sine are dreptul să existe și nu face rău nimănui.
Sancțiunile din Codul penal pentru „jignirea memoriei Marelui Război pentru Apărarea Patriei” au fost inițiate la un moment dat de liderul Partidului Comuniștilor, Oleg Horjan. Acest articol în sine ridică multe semne de întrebare – în primul rând, ce înseamnă și cum poate fi interpretată „jignirea memoriei”? Poți jigni o persoană, onoarea și demnitatea cuiva, dar nu este foarte clar ce însemnă să „jignești memoria”.
În al doilea rând – în ce lege este indicat care anume trebuie să fie memoria noastră? Noțiunea în sine de „memorie” este neclară și interpretabilă. În plus, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a spus de nenumărate ori că trebuie să existe libertatea memoriei istorice, aceasta nu trebuie să fie supusă persecuțiilor.
Deci, lui Vladislav Nikita i s-a deschis dosar penal în baza acestui articol și el, la fel, a plecat din Transnistria pentru că înțelegea că nu va putea obține dreptate.”
Europa Liberă: Chiar de la începutul anului trecut, 2020, au fost mai multe dosare penale pentru exprimarea unor opinii…
Stepan Popovski: „ Da, atunci a început povestea cu dosarul penal deschis pe numele Larisei Kalik, care a publicat o carte în stil non-ficțiune. Este o carte cu povestirile a 12 tineri despre serviciul militar în armata transnistreană. Adică sunt povestiri reale, nimic inventat, iar în introducere Larisa Kalik a scris că vrea să aducă în discuție o problemă și consideră că a începe să vorbești despre o problemă este deja un pas către soluționarea ei. Ea a îndemnat pur și simplu ca această problemă să fie discutată.
După care aflăm cu surprindere că ministerul securității de la Tiraspol a deschis pe numele ei dosar penal pentru extremism. Adică opiniile pe care ea le-a expus în carte au fost calificate drept extremism. Așa și nu am înțeles în ce constă extremismul, pentru că toate demersurile ei adresate tuturor structurilor, inclusiv solicitările trimise de două ori pe numele liderului Transnistriei, au rămas fără răspuns. Ea nu a primit o copie a deciziei instanței. Și astfel i-a fost îngrădit dreptul la justiție. Fără această decizie ea nu are posibilitatea să se apere.
În momentul în care a fost deschis dosarul penal, Larisa Kalik era în afara Transnistriei. Și nu a mai revenit pentru că era clar că această urmărire penală va avea un caracter nedrept.
După Larisa Kalik a urmat alt caz. La Club 19 a fost organizată o seară de umor, la care a participat cu o parodie și un student din anul întâi, Roman Iamboglo. Pe post de glumă, el a ironizat un milițian și a menționat, ironic, și numele lui Ruslan Mova, ministrul de interne.
Acest lucru a trezit un val de nemulțumire și revoltă în rândul organelor de interne. În consecință, pe numele lui Roman Iamboglo a fost deschis un dosar penal – fiți atenți de către cine: de serviciul de securitate internă al MAI transnistrean. Teoretic, acest serviciu de securitate internă trebuie să aibă grijă de integritatea angajaților din miliție. Probabil că acolo alte probleme nu mai sunt și toți sunt „curați”, așa că le-a rămas timp să se ocupe și oameni din afară.
Alt aspect: dosarul a fost deschis la cererea ministrului, de către o subunitate din subordinea respectivului ministru. Iar cercetările în cadrul dosarului se fac de aceeași subunitate. Spuneți-mi, o astfel de investigație poate fi independentă? Evident că nu. Adică din start este încălcat principiul independenței anchetei. Și chiar dacă am contestat acest aspect, instanța l-a ignorat. Iată un al treilea caz de încălcare a dreptului la libertatea cuvântului.”
Europa Liberă: Încă un caz de rezonanță a fost atunci când a fost nevoit să fugă și deputatul Consiliului local Bender, Alexandr Samonii, apropiat al liderului comuniștilor transnistreni, Oleg Horjan…
Stepan Popovski: „Da, mai departe aflăm despre deschiderea unui dosar penal pe numele lui Alexandr Samonii pentru comentariile lui critice publicate pe Facebook. Au fost încălcate toate canoanele procedurale – cred că și un student la drept ar fi știut să facă mai puține încălcări decât a făcut procurorul Transnistriei, Gurețki.
După care a urmat situația cu podul de la Râbnița, unde a avut loc un miting spontan. Un grup de cetățeni a blocat circulația pe pod, printre aceștia era și activistul de opoziție Ghenadi Ciorba. Acesta a avut un dialog în contradictoriu cu ministrul de interne Ruslan Mova. Dacă veți analiza înregistrarea video veți vedea că ministrul a avut un comportament foarte nervos, foarte dur.
După care Ciorba a fost adus în judecată și a fost plasat în arest pentru 10 zile fiind acuzat de organizarea unui miting nesancționat. Adică pe de o parte administrația recunoaște că mitingul a fost spontan, iar pe de altă parte spune că Ciorba l-a organizat. În plus, în legislația noastră nu există cerința de a avea o aprobare pentru organizarea unui miting. Iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat de mai multe ori, ultima dată în legătură cu cazul Navalnîi, spunând că organizatorii trebuie doar să informeze autoritățile pentru ca acestea să asigure securitatea evenimentului. Iar lipsa unei astfel de informări nu poate servi autorităților temei pentru încălcarea dreptului cetățenilor la întruniri sau pentru aplicarea unor sancțiuni.
Dar probabil că reprezentanții sistemului nostru judiciar nu citesc deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului. Ciorba a fost închis în vară pentru 10 zile, dar nu a mai fost eliberat, a fost acuzat penal de extremism pentru postările lui pe Facebook. Eu urmăresc profilul lui și pot spune cu certitudine că nu a avut niciodată postări sau chemări extremiste. Pot depune în orice moment mărturie în fața unei comisii independente și să demonstrez lipsa de temei a acestor acuzații.”
Europa Liberă: Ghenadi Ciorba este și singurul dintre cei cărora le-a fost deschis dosar penal care nu a plecat din regiune - și în consecință a ajuns la închisoare chiar înainte ca dosarul lui să fie examinat de instanță. Ce cazuri au mai urmat?
Stepan Popovski: „După Ciorba a fost procesul Irinei Vasilakii, am povestit deja despre acesta.
Și ajungem în ziua de 13 septembrie 2020, satul Gâsca. Mai mulți tineri se adună pentru o petrecere în afara localității, la o fermă abandonată, într-un hangar bine aerisit. Tinerii s-au adunat noaptea pentru a asculta muzică electronică și a se distra. Se numește „petrecere rave”, astfel de petreceri au loc și în Moldova, și în Rusia, fără probleme. Dar în Transnistria a fost organizată o operațiune specială cu participarea batalionului „Dnestr” și a diviziunii cu destinație specială a ministerului de interne de la Tiraspol.
Ce s-a întâmplat în satul Gâsca? La petrecere erau în jur de 40 de tineri. Din 15 iunie în Transnistria sunt interzise evenimentele cu participarea a peste 40 de persoane. Și forțele de ordine organizează o operațiune specială foarte dură, militarizată, cu mascați și pistoale automate. Dau buzna în locație, înjurând și aplicând forța îi pun pe tineri cu fața la pământ. Unul dintre tineri a leșinat de la lovitură, s-a trezit cu fața în pământ, mâinile la spate și picioarele depărtate. Dacă cineva îndrăznea să ridice fața din pământ era lovit cu bocancul în cap, tinerii erau călcați pe mâni sau loviți cu bocancii la glezne – procedee foarte dureroase. După care a urmat o procedură foarte umilitoare de percheziție corporală. Toate telefoanele au fost confiscate fără a perfecta vreun act. Fetele au fost percheziționate în prezența unui număr mare de bărbați – erau în jur de 80 de angajați ai structurilor de forță acolo, care ironizau și umileau fetele.
După care toți au fost ticsiți în dube, majoritatea își pierduseră măștile în procesul reținerii, atunci când au fost filmați și impuși să-și scoată măștile. De ce au fost filmați? Ulterior aceste înregistrări au fost puse pe post de televiziunea oficială.
Tinerii sunt duși la secția de miliție, unde sunt puși cu mâinile la perete, cu picioarele depărtate – așa-numita poziție a „rândunicii”. Dacă dădeau mâinile jos, erau loviți la coate, dacă relaxau picioarele – primeau lovituri la glezne. Tinerii nu erau lăsați că meargă la toaletă, până când unul dintre ei a prins la curaj și a spus că este nevoit să-și facă treburile pe loc – abia atunci le-au permis să meargă la baie.”
Europa Liberă: Din ce povestiți Dvs., par să fie mai degrabă practici de tortură decât de menținere a ordinii publice…
Stepan Popovski: „Da, toată această procedură – poziția „rândunicii”, interdicția de a merge la toaletă echivalează cu tortura.
Plus că fiecare a fost forțat să-și deblocheze telefonul și milițienii s-au uitat pe corespondență. Adică a fost încălcat articolul 8 din Convenția Europeană, dar și articolul 24 din constituția Transnistriei – dreptul la secretul corespondenței și convorbirilor telefonice.
Eu am identificat și încălcarea articolelor 20 și 21 din constituție – prezumția nevinovăției și dreptul de a nu mărturisi împotriva propriei persoane. Toți tinerii au scris că își „recunosc vina și regretă” – în aproape toate protocoalele era această formulă. Practic, ei au fost forțați să depună mărturii împotriva lor înșiși, să-și recunoască presupusa vină. Au fost încălcate articolele 20, 21, 22, 23, 24 și 25 ale constituției. Șase articole, plus încă două – 27: dreptul la libera exprimare a opiniilor; și 32: dreptul la libertatea întrunirilor.
Le-a fost lezată demnitatea umană
Tinerii au fost forțați să dea analiza de urină, cine s-a opus a fost ținut la secția de miliție cei mai mult. Au fost fotografiați la panoul unde se măsoară înălțimea, așa cum se procedează cu criminalii. Adică au fost supuși unor proceduri degradante, le-a fost lezată demnitatea umană. Avem tot setul de încălcări – de la procesul administrativ la drepturile omului.
Protocoalele au fost și ele completate cu foarte multe încălcări, mulți tineri chiar spuneau că au fost impuși să semneze foi curate. Inițial nu existau martori, dar când am ajuns în instanță au apărut și doi martori. De unde au apărut? Este o încălcare evidentă, dar judecătorii noștri examinează doar probele prezentate de miliție.
Populația în Transnistria este lipsită de apărare în fața abuzurilor structurilor de forță – a miliției, a KGB-ului…
Toate aceste acțiuni au fost foarte departe de legalitate. Aș spune chiar că mai degrabă s-a acționat în baza unui instinct animalic. Iar la final tinerii au fost acuzați de încălcarea regimului de carantină.
Judecătorii nu au luat în calcul încălcările pe care le-am semnalat noi. În Transnistria vorbim despre o dependență totală a puterii judecătorești de puterea executivă. Unul dintre judecători chiar ne-a spus că el examinează doar dovezile prezentate de miliție și nu este treaba lui cum au fost obținute aceste dovezi.
Este un caz de foarte mare rezonanță care a demonstrat totala inconsistență a mijloacelor de protecție pe care le are populația. Populația în Transnistria este lipsită de apărare în fața abuzurilor structurilor de forță – a miliției, a KGB-ului și așa mai departe.”
Europa Liberă: Și atunci, cum își poate asigura protecția un om de rând în regiunea transnistreană? Ce mecanisme ar exista pentru a opri aceste abuzuri și încălcări ale drepturilor omului?
Stepan Popovski: „Poate ajuta doar un singur lucru – conștientizarea de către toți participanții la procesul de negocieri a propriei responsabilități pentru respectarea drepturilor omului în această regiune. Este vorba în primul rând, desigur, despre Rusia și Republica Moldova. Acestea trebuie să conștientizeze că sunt responsabile pentru respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană și, respectiv, trebuie să ne ofere un organ unde oamenii să poată veni să se plângă în cazul unor abuzuri din parte autorităților locale. Această cerință este prevăzută în articolul 13 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.
La noi este distrusă orice manifestare de gândire liberă – pozitivă, negativă, nu contează. Trebuie să fie tăcere…
Acest mecanism de control ar fi trebuit să fie pus la punct în 30 de ani de către Moldova și Rusia. De exemplu, dacă în cazul lui Vasilakii și Ciorba sunt formulate acuzații penale, aceste acuzații trebuie să treacă o anumită verificare. Și să existe un organ comun de anchetă a Moldovei și Rusiei care să ajungă la concluzia că „da, aceste acțiuni sunt corecte” și să dea permisiunea autorităților transnistrene să-i aresteze pe acești oameni. Astfel, ar exista un anumit control. În regiunea transnistreană sunt încălcate drepturile elementare care țin de libertatea de exprimare. Atunci când există, această libertate permite pluralismul, polemicile, duce la crearea unei societăți deschise, normale, democratice. Iar la noi este distrusă orice manifestare de gândire liberă – pozitivă, negativă, nu contează. Trebuie să fie tăcere.
Și, vorbind despre situația creată, aș îndrăzni să spun că factorul cel mai important care a determinat-o este lipsa de control asupra legalității acțiunilor administrației transnistrene. Statele care, potrivit Convenției Europene, sunt responsabile de respectarea drepturilor omului aici au lăsat această chestiune fără atenție. Acestea ar fi trebuit să creeze un mijloc de protecție eficientă pentru noi. Chiar dacă în Transnistria ar continua să existe instanțe de judecată, oamenii trebuie să aibă posibilitatea de a se plânge într-o instanță superioară în cazul în care nu sunt de acord cu sentințele instanțelor transnistrene.
Aș aduce aici exemplul destrămării Iugoslaviei. Situația Bosniei și Herțegovinei este apropiată de a noastră. Acolo au rămas judecătorii, dar a dispărut Curtea supremă. În cazul Transnistriei, ar fi trebuit ca țările participante la procesul de negocieri, în primul rând Rusia și Republica Moldova, să fie interesate de crearea unui astfel de organ suprem. Astfel încât noi, după ce trecem toate etapele de apărare în instanță, să avem posibilitatea să ne adresăm acestui organ. Exact așa funcționau lucrurile în Bosnia și Herțegovina.
Am propus această idee țărilor participante la procesul de negocieri în 2007, dar atunci nu a existat suficientă voință politică. După asta, am avut de multe ori dubii că Moldova este cu adevărat interesată de apărarea drepturilor omului aici, în Transnistria.”
Aici e Radio Europa Liberă
