Ploile din ultimele săptămâni care au pus în pericol sau chiar distrus diverse semănături au readus în actualitate chestiunea asigurărilor în agricultură, sau a lipsei acestor asigurări, pentru că ar fi asigurate mai puțin de 1% din suprafețe agricole.
Ploile torențiale ce cauzează inundații, grindina sau seceta sunt fenomene naturale care, periodic, afectează diverse regiuni ale Republicii Moldova, aducând prejudicii agriculturii. Dacă în 2016, producătorii se temeau că seceta ar putea să le distrugă recoltele, în acest an ploile le dau bătăi de cap. Nicolae Moraru, producător agricol din Chișcăreni, raionul Sângerei, spune că deocamdată e prematur să se vorbească despre daune, dar este deja clar că anul e foarte capricios:
„Pagubele, să-i mulțumim lui Dumnezeu, după ploile acestea masive care au fost pe meleagurile noastre, mă refer la Sângerei, încă nu-s mari, încă-s suportabile. A spălat oleacă de teren agricol, pe panta unde-s amplasate culturile, dar este încă timp înainte – avem perioadă de recoltare, de post-recoltare, deci, ne așteaptă un an capricios”.
Compensarea parțială a pierderilor este un colac de salvare pentru fermierii afectați de calamități naturale, spune secretarul de Stat din cadrul Ministerului Agriculturii, Iurie Ușurelu, care însă insistă că pagubele ar putea fi evitate dacă fermierii și-ar asigura din timp culturile. Funcționarul admite că mulți producători în continuare fac agricultură din inerție:
„Intervențiile guvernului în anumite perioade și mai ales legate cu perioada electorală, acopereau acele pierderi care erau provocate. În acest caz, de ce ar trebui să mă asigur dacă e mult mai ușor să spun că cineva este vinovat, iar cel care nu-i vinovat acoperă pierderile și atunci mergem în situația în care mergem. Adică, noi așteptăm să se întâmple ceva și apoi spunem, oi, putea să se întâmple și mai rău.”
Ușor de spus, greu de făcut – este răspunsul agricultorului Nicolae Moraru din Chișcăreni, Sângerei, care în urmă cu câțiva ani și-a asigurat culturile. Birocrația și procedura anevoioasă de recuperare a banilor din asigurare l-au determinat să lase mâinile în jos:
„M-am asigurat o dată și mai mult nu m-am asigurat. Cât am plătit prima de asigurare atât mi-au întors înapoi, chiar cu vreo patru mii de lei mai puțin. Până capeți înapoi un bănuț, dacă s-a întâmplat o calamitate, trebuie să umbli mult pe drumuri, să bați pe la uși, până ei se vor încumeta să-ți întoarcă ceva înapoi. Am văzut când au venit la mine și au început a face calcule. Atunci a afectat grindina grav niște rapiță. A venit expertul, s-a uitat la terenuri și mi-a spus: aici întâi a bătut vântul, noi împotriva vântului nu v-am asigurat, deci, 30% scădem din pagube. După fraza asta mi-a fost clar tot”.
Soluția e undeva la mijloc, sugerează comentatorul economic Vlad Bercu, pe de o parte, agricultorii ar trebui să se orienteze spre noile tehnologii împotriva riscurilor, cum ar fi sistemele performante de irigare sau plasele anti-grindină, pe de altă parte, guvernanții ar urma să depună mai mult efort pentru a reglementa piața asigurărilor:
„Statul, câțiva ani în urmă, a luat decizia chiar de a subvenționa aceste asigurări. faptul că fermierii nu-și asigură câmpurile, recolta, eu cred că pornește de la o psihologie că, poate, a da Domnul și nu va fi grindină anul acesta. Pe de altă parte, probabil nu este așa de simplu procesul de recuperare a banilor, cum ar fi în cazul asigurărilor auto, că ai un obiect mic, ți-o fotografiază, ți-o expertizează și atunci obții despăgubirea. O soluție ar fi ca asigurarea în agricultură să devină obligatorie”.
Vlad Bercu e de părere că autoritățile și agricultorii ar trebui să facă front comun când vine vorba despre intemperii. Este greșit să aștepți ca statul să ceară socoteală asiguratorilor pentru primele grase pe care le încasează de la fermieri, în momentul în care doar 1% din suprafețele agricole sunt asigurate. În discuții ar urma să fie implicate și companiile de asigurări, crede expertul, de comportamentul și lista de condiții trecute în contracte depinde cum vor răspunde agricultorii la îndemnul de a-și asigura recoltele.
