Regele Mihai este singurul șef de stat din perioada celui de-al Doilea Război Mondial rămas în viață. A fost de față la cele mai complicate evenimente ale secolului trecut și a trăit o viață lipsită de huzur, după alungarea lui în 1947.
Your browser doesn’t support HTML5
Regele la 95 de ani: de la modestie la butaforie
Fiica sa Margareta, pe care regele a desemnat-o drept moștenitoare, schimbând legea salică pe care s-a bazat monarhia românească, a transmis astăzi un mesaj în care vorbește despre virtuțiile lui Mihai: „încă de copil, el a reunit speranțele națiunii, a reprezentat Statul și instituțiile sale. Mai târziu, Regele, împreună cu Regina-mamă Elena, s-a opus cu demnitate și curaj unui deceniu de sângeroase dictaturi succesive. După 1947, Regele Mihai a reprezentat simbolul a trei virtuți: statalitatea, Coroana și democrația. În ultimii aproape 27 de ani, Regele ne-a învățat, prin puterea exemplului personal, principiile în care a crezut tot timpul: generozitatea, loialitatea, spiritul de răspundere”.
Regele Mihai a împlinit astăzi 95 de ani. A reprimit cetățenia română acum aproape douăzeci de ani, dar n-a încurajat niciodată curentul monarhic, iar partidele istorice care ar fi putut susține această idee fie au dispărut, fie s-au metamorfozat în formațiuni cu interese specifice grupurilor din spatele lor. Apoi, monarhiștii și-au abandonat încet-încet regele, nemulțumiți de succesiunea pregătită de Mihai și de prezența lui Radu Duda, soțul Margaretei ca maestru de ceremonii la modesta curte regală a României. De altfel, Margareta nu vorbește bine românește, cu toate că locuiește în România de aproape două decenii, iar cărțile pe care le-a publicat se ocupă mai degrabă de gastronomie decât de politică. Despre istoria casei regale și despre viziunea politică a acesteia scrie Radu Duda, pentru a le arăta oamenilor cine stă la bucătărie și cine se ocupă de strategie.
Castelul Peleș de la Sinaia
Radu Duda are în mod evident ambiții politice și în 2009 a intrat chiar în cursa prezidențială, cu un mesaj precaut, dar de susținere semnat de Regele Mihai. Fostul monarh a încercat să-și păstreze demnitatea, dar a făcut și câteva balansuri oportuniste, pentru a-și recăpăta o parte din moștenire, inclusiv Palatul Peleș de la Sinaia.
Un sondaj făcut anul trecut arăta că Regele era persoana în care românii aveau cea mai mare încredere (Sociopol, 16-20 octombrie 2015). 56% dintre români declarau că au încredere mare și foarte mare în fostul monarh, uns de două ori Rege al românilor prima dată la 6 ani (20 iulie 1927 - 8 iunie 1930) și a doua oară la 19 ani (6 septembrie 1940 – 30 decembrie 1947) imediat după începerea celui de-al Doilea Război Mondial.
Anul acesta s-au împlinit 150 de ani de la instalarea primului Hohenzollern în România prin Carol I. Regele Mihai este al treilea și ultimul suzeran al țării. A suportat butaforia unei funcții care nu mai exista de mai bine de jumătate de secol, brutalitatea politică a legionarilor, a comuniștilor, a urmașilor acestora, precum și umilința retrocedărilor propriilor bunuri. La 95 de ani, Mihai este un simbol al modestei și al unei lumi, pe care încă nu o cunoaștem destul.