În martie 1990, Radio Europa Liberă a difuzat în cadrul „Actualității românești” partea a doua a unui lung interviu pe care Nestor Ratesh, la vremea aceea corespondentul Europei Libere al Washington, i l-a luat generalului de securitate Ion Mihai Pacepa, fostul șef al Serviciului de spionaj ceaușist, care a dezertat în Occident în 1978, și care a încetat din viață în 14 februarie 2021.
În acest interviu, generalul Pacepa vorbește între altele și despre moartea suspectă a mai multor directori ai secției române de la Europa Liberă, între care Noël Bernard și Vlad Georgescu, acesta din urmă amenințat explicit că va fi ucis dacă dacă difuzează pe post faimosul volum al generalului „Orizonturi roșii”. În acest interviu, Pacepa vorbește și de ura viscerală a lui Ceaușescu față de directorul departamentului românesc al Europei Libere Noël Bernard.
El contrazice însă presupunerea lui Nestor Ratesh că în arhivele Securității și ale Serviciului de spionaj ar putea exista documente care să confirme sau să infirme bănuielile că Securitatea se face vinovată de moartea suspectă - și aparent din aceleași cauze - a mai multor directori ai departamentului românesc de la Europa Liberă. Dar Nestor Ratesh a găsit un document al Securității în care se vorbește de Noël Bernard.
În iulie 2007, el a prezentat la ediția din acel an a Școlii de vară organizată de Memorialul de la Sighet un „Plan de măsuri în cazul Noël Bernard, conspirativ ȘACALUL”, datat 18 august 1980
Într-un interviu acordat Europei Libere în 2007, Ratesh a vorbit despre acest „Plan de măsuri...”, dar și despre un raport al rezidenței românești a Securității de la Viena, în care se vorbește despre compromiterea și lichidarea lui Noël Bernard, o operațiune aprobată de „arhitectul-șef”, adică de Ceaușescu. În același interviu, Ratesh vorbește și despre moartea suspectă a lui Vlad Georgescu.
Your browser doesn’t support HTML5
La vremea respectivă, Nestor Ratesh pregătea un volum legat de moartea suspectă a lui Noël Bernard și a lui Vlad Georgescu, după ce a cercetat arhivele CNSAS și arhivele SIE (acestea din urmă, cât i s-a permis). Acest volum însă nu a mai apărut.