„Buba noastră e că nu respectăm ceea ce avem sfânt. Constituția trebuie să fie Constituție!” (FOTO/ VIDEO)

„Suveranitatea națională aparține poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct și prin organele sale reprezentative în formele stabilite de Constituție. Nicio persoană particulară, nicio parte din popor, niciun grup social, niciun partid politic sau altă formațiune obștească nu poate exercita puterea de stat în numele propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului”. Am citat articolul 2 din Legea Fundamentală, care conține 143 de articole, inclusiv cele care se referă la drepturile și libertățile omului. De ce această Constituție este mult prea puțin cunoscută de fiecare dintre cei cărora li se adresează? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.

„Buba noastră e că nu respectăm ceea ce avem sfânt. Constituția trebuie să fie Constituție!”

* * *

„Nu am ținut niciodată Constituția în mână”, asta mi-au spus majoritatea din cei cu care am discutat la Ungheni. Legea Fundamentală conține cele mai importante drepturi pe care le au cetățenii unui stat. Oamenii din Ungheni spun că nu le cunosc sau dacă le cunosc, nu le înțeleg pe deplin, astfel încât să poată beneficia de acestea. Despre Constituție, interlocutorii mei sugerează cine ar fi încălcat-o, forțat-o, dus-o dincolo de limitele în care ea să nu mai reprezinte spiritul fiecărui cuvânt, fiecărui articol, fiecărei litere din această Lege Fundamentală, care este piatra de temelie a întregului sistem de reguli.

– „Cel mai des au încălcat Constituția politicienii care au stat până acum la putere, până nu demult la putere...”

– „Nu se știe și aceștia ce au să facă la urma urmei, nu se știe. Ehehei...”

– „Nu se știe, dar în orice caz aceia și-au bătut joc de Constituție.”

Europa Liberă: Separația puterilor în stat în acești ani a fost sesizabilă? Care sunt puterile importante în stat?

– „Mass-media, justiția, Parlamentul, Guvernul...”

De vorbă cu oameni din Ungheni despre drepturile şi obligațiile din Constituție

​Europa Liberă: Puterile acestea au fost separate?

– „Puterile n-au fost separate, fiindcă au fost politizate, doamnă, și au fost concentrate într-o singură mână.”

Europa Liberă: Cine conduce astăzi Republica Moldova? Conform Constituției, ce regim există în țară?

– „Îi parlamentar, regim parlamentar...”

– „Poporul, poporul...”

– „Ei, îi Parlamentul, deci ar trebui legea să fie pusă în capul mesei, dar parlamentarii noștri făceau legi care să le convină lor. Legi au făcut ca să fure miliardul, legi au făcut ca să fie ei liberi, legile le-au făcut după dânșii. Să vedem mai departe ce o să fie.”

Europa Liberă: Igor Dodon, în calitate de șef de stat, a cerut mai multe împuterniciri. Credeți că le merită?

– „Eu cred că președintele țării are destul de bune împuterniciri cu care să influențeze. Bunăoară, chiar și când era regimul Plahotniuc, hai că noi nu eram în stare să cercetăm furtul miliardului, dar el a putut s-o facă. Multe legi el le-a promulgat pe care putea să nu le promulge. Dacă a fost suspendat, trebuia să cheme oamenii în stradă, să vină să arate care e forța lui, care e puterea lui. N-a făcut nimic, el a stat în umbră.”

Europa Liberă: Cine-i garantul Constituției în țară?

– „Păi, garantul Constituției e președintele țării, așa ar trebui...”

Europa Liberă: Curtea Constituțională.

– „D-apoi președintele țării... Curtea Constituțională interpretează Constituția, dacă legile corespund rigorilor Constituției, dar Curtea Constituțională a noastră până acum a făcut jocuri politice. Chiar și alegerea președintelui țării constituțional nu a fost legitimă, pentru că n-a fost nici referendum, n-a fost nimic; ei au făcut în așa fel ca să le fie bine, ca să-și pună omul lor și au schimbat Constituția. Deci, Curtea Constituțională a încălcat Constituția, ea singură a încălcat Constituția.”

Europa Liberă: De 25 de ani de când a fost adoptată Legea Fundamentală a țării nu se știe care e limba de stat.

– „Limba română! Nu este limbă moldovenească...”

Europa Liberă: Dar articolul 13 din Constituție ce stipulează?

– „Limba moldovenească.”

– „Constituția noastră a fost constituită pe baza Declarației de Independență. În Declarația respectivă a fost destul de clar spus că e limba română, așa a fost scris, însă demnitarii noștri care au format Constituția n-au inclus poziția asta fundamentală în Constituție și aici ei au trădat.”

– „Dezbinare au vrut, dezbinare!”

Europa Liberă: Dar, uitați-vă, și aici, la Ungheni, am întrebat multă lume ce limbă se vorbește în țară și ei spun că e moldovenească.

– „Nu e corect, domnnă! Vorbesc acei care nu sunt competenți, dar nu e corect. E limba română!”

Europa Liberă: Mai este un articol care prevede neutralitatea țării.

– „Îs trupele străine pe teritoriul Republicii Moldova. Ce fel de țară neutră poate să fie? Trebuie ceva de schimbat în Constituție – suntem ori o țară acaparată, ori suntem liberi să aderăm undeva, să zicem la o forță internațională, cum îi NATO, cum sunt alte forțe. Cred că trebuie ceva de schimbat în Constituție.”

Europa Liberă: Constituția o cunoașteți? Ce prevede Constituția?

– „Constituția noastră...”

Europa Liberă: Ați ținut-o vreodată în mână?

– „Niciodată... Soția să spună.”

​Europa Liberă: Câți ani se împlinesc de la adoptarea Constituției Republicii Moldova?

– „Nu țin minte.”

Europa Liberă: 25. Își cunosc moldovenii drepturile, libertățile?

– „Nu prea. De atâta că la putere au fost niște persoane care au păcălit, au spus minciuni și niciodată omul n-a știut adevărul.”

Europa Liberă: Dar Republica Moldova ce regim de guvernare are, conform Constituției?

– „Acum are un Guvern care sperăm că va fi bine, vom avea salarii mai mari, pensii mai mari și lumea nu se va duce în țări străine, dar va rămânea aici, în Moldova. Așa că sperăm mult de la Maia Sandu.”

Europa Liberă: Regimul este parlamentar.

– „Da, parlamentar.”

Europa Liberă: De-a lungul anilor, articolul 13 s-a considerat unul buclucaș, pentru că acolo e stipulat că în Republica Moldova limba de stat este...

– „...limba moldovenească, dar, de fapt, e limba română.”

Europa Liberă: Are nevoie Moldova de o nouă Constituție?

– „Ar trebui să fie o nouă Constituție.”

### Vezi și... ### Corina Cojocaru: „Aș pleda pentru modificarea Constituției, începând de la primul articol până la ultimul articol”

– „Întru totul sunt de acord ca să fie o nouă Constituție, pentru ca să se elimine tot ce a fost până acum, pentru că toate ideologiile acestea sovietice s-au instalat în Republica Moldova și este nevoie cred că de o ideologie europeană, care să ne ducă spre un nou viitor, mai ales pentru noi, tineretul. Pentru noi, tinerii, contează ca în Constituție să fie inclusă integrarea europeană.”

Europa Liberă: S-a încercat acest lucru, dar nu au fost de acord toți cei 101 deputați. Credeți că la o nouă tentativă lucrurile pot să se schimbe?

– „Depinde deja de marii conducători.”

– „Dacă vor fi schimbări, eu cred că au să fie pentru binele poporului schimbările care se vor face în Constituție.”

Europa Liberă: Am ajuns cu microfonul Europei Libere aici, la Ungheni, și întrebăm oamenii ce cunosc despre Constituția Republicii Moldova. Ce prevede Constituția țării?

– „Să fie apărate drepturile și libertățile omului. La noi e clar că nu mai coincid prevederile Constituției cu ceea ce se întâmplă în realitate.”

Europa Liberă: În 25 de ani a fost încălcată Constituția țării?

– „De 25 de mii de ori mătincă. De atâta că justiția nu lucrează. Justiția trebuie s-o punem pe roate și atunci o să...”

Europa Liberă: Sunt câteva articole buclucașe în Legea Fundamentală. Ce limbă vorbesc cetățenii Republicii Moldova?

– „Las-o să fie și română, las-o să fie și moldovenească, pe mine de asta mai puțin mă doare capul. Părerea mea este că să se strângă încă o dată lingviștii, toți specialiștii și să spună. Eu, de exemplu, istoria n-o știu – unii spun că-i română, alții spun că-i moldovenească.”

Europa Liberă: În acești 25 de ani s-a vorbit mult și despre articolul care prevede neutralitatea țării.

– „Da...”

Europa Liberă: E respectată această neutralitate?

– „Nici vorbă, nici pe aproape...”

– „Armata a 14-a este adusă din Germania și au adus-o la noi în Moldova, dar e armata Rusiei.”

Europa Liberă: Dar de ce nu vor rușii să-și retragă armata?

– „Special, ca să ne țină sub control.”

​Europa Liberă: Dacă ar pleca armata Rusiei de pe teritoriul Republicii Moldova, s-ar rezolva problema transnistreană?

– „Cred că la vreo 90% s-ar rezolva, că acolo poporul de-amu îi deprins să trăiască, cum se zice în limba rusă, „na șaru” (pe degeaba). Eu am vorbit cu câțiva care-s consăteni de-ai mei, care trăiesc acolo, în Transnistria. Și pe dânșii îi aranjează viața asta, de atâta că îi cu mult mai bine. Trebuie de pus justiția, justiția să lucreze. O să-i mai scuture și au să mai pice ca merele sau ca prăsadele, nu mai știu care acolo, au să mai pice jos și posibil că au să se apuce de lucru.”

– „Legea care a fost promovată de fostul Guvern, fostul Parlament, ei ne-au distrus pe toți, moral și psihologic. Eu mă gândesc așa că Guvernul care-i în timpul de față poate o să facă ceva, dar eu mai știu...”

Europa Liberă: Dar azi cine conduce Republica Moldova?

– „Ei, cine conduce? Dl Igor Dodon, dna Maia Sandu, dna Zinaida Greceanîi... Și, poate, ceva-ceva se va schimba.”

Europa Liberă: În Constituție este scris că Republica Moldova este o țară cu regim parlamentar. Asta înseamnă că deputații decid prioritar ce trebuie să se întâmple în țară.

– „Da, dar trebuie de schimbat Constituția în așa fel că, dacă șeful statului noi l-am votat, înseamnă că noi îl susținem pe d-lui și el ne susține pe noi, dar nu de-alde Plahotniuc, de-alde Candu aiștia...”

Europa Liberă: Dar Dvs. ce ziceți – trebuie modificată, schimbată Constituția sau să rămână cea din ‘94?

– „Numaidecât! Trebuie, dar trebuie de făcut regulile acătării, dar nu în folosul cuiva.”

La piața din Ungheni

​Europa Liberă: Câți ani se împlinesc de când a fost adoptată Constituția țării?

– „Constituția țării? Din ’94 mi se pare.”

Europa Liberă: Vor fi 25 de ani.

– „25 de ani, da.”

Europa Liberă: Cine și cum a interpretat până acum prevederile Legii Fundamentale?

– „Fiecare după părerea lui. Asta e buba noastră, fiindcă nu respectăm ceea ce avem sfânt. Constituția trebuie să fie Constituție!”

Europa Liberă: Câteva articole buclucașe despre care se discută pe parcursul anilor de independență – ce limbă se vorbește, statutul neutralității, regimul de guvernare... De ce aceste lucruri nu au putut fi limpezite până astăzi?

– „Fiindcă așa conducere avem. Conducerea ar trebui să spună tranșant: limba română, e limba română! Și la alte întrebări care ne frământă trebuie să fie răspunsuri tranșante. Să vedem acum ce are să fie cu guvernarea Maiei Sandu...”

Europa Liberă: Articolul care prevede neutralitatea n-a fost respectat în acești 25 de ani?

– „Desigur și niciun chițibuș nu a fost respectat. Cum aveam Armata a 14-a pe teritoriu, așa și stă acolo. Pe Dodon nu-l deranjează, ca președinte al țării, că este armată rusă pe teritoriu. El spune că-i neutralitate, statalism ș.a.m.d. cu teorii de-ale lui. Cui spune el asta? Trebuie de respectat legile și atât!”

Europa Liberă: Dacă moldovenii și-ar cunoaște mai bine drepturile, Moldova ar arăta altfel cu cetățeni cunoscători ai drepturilor lor?

– „Desigur, desigur, desigur! Trebuie mai mult să se informeze, corect și atunci o să mergem pe o cale mai bună.”

Europa Liberă: De câte ori ați ținut Constituția în mână?

– „Păi, eu și acum am Constituția lângă mine, stă lângă calculator.”

Europa Liberă: Vorbim despre Constituția Republicii Moldova. Câți ani se împlinesc de când a fost adoptată?

– „Idee n-am, dar eu nu consider Republica Moldova o țară, așa, o noțiune geografică, că niciodată n-a fost stat, totdeauna a fost capturată de alții.”

Europa Liberă: Moldovenii deseori sunt întrebați ce limbă vorbesc. Articolul 13 prevede ce?

– „Prevede limba moldovenească. Ei, e un idiotism.”

Europa Liberă: De ce politicienii nu au reușit în Legislativ să ajungă la un numitor comun?

– „Dacă ne ducem în Țară, vedem că avem mai multe dialecte. Și care-i problema?”

Europa Liberă: De ce politicienii nu au reușit să rezolve problema?

– „Aici sunt interese, pentru că populația noastră îi îndobitocită...”

Europa Liberă: Mai este un articol care prevede neutralitatea țării. A ajuns țara neutră?

– „Cum poate să fie neutră cu trupe străine pe teritoriu?”

Europa Liberă: Dar cine conduce astăzi?

– „Conduce un Guvern cu adevărat profesionist, un Guvern pe care l-am așteptat 28 de ani. Guvernul Sandu, desigur.”

​Europa Liberă: Igor Dodon v-ar reproșa și ar spune că el e șeful statului și el conduce.

– „Păi, el este șeful statului, nu avem nimic împotrivă. Vom avea alegeri prezidențiale și poporul va alege – suntem treji, limpezi în tot ce se întâmplă, dar doamna Sandu este o personalitate care are un viitor mare și trebuie să-i dăm timp, fiindcă chiar dacă mulți dintre noi vorbesc că deja au făcut o lună de guvernare și nu se văd schimbările, este foarte puțin timp. Unii n-au făcut nimic în șase ani, în șapte ani; Filip n-a făcut nimic în trei ani cât a fost prim-ministru. Doar au știut a induce lumea în eroare și a-și face interesele proprii.”

Europa Liberă: Care sunt articolele cele mai importante din Legea Fundamentală?

– „Din Constituție?”

Europa Liberă: Da.

– „Instituțiile să lucreze toate corect – jurisdicția, poliția, procuratura ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Sunt trei puteri care sunt separate – executivă, legislativă și justiția.”

– „Da, da, da, astea trei...”

– „Justiția, în primul rând; justiția dacă va fi și va lucra corect...”

Europa Liberă: Care e cel mai buclucaș articol din Constituție? Articolul 13. Ce limbă se vorbește în Moldova?

– „În Moldova vorbesc și în limba rusă, și în limba română...”

Europa Liberă: Constituția ce spune, ce consfințește?

– „Limba română, limba română se vorbește, îi limbă de stat asta, nu-i limba lui moș Vasile, cum vine, trăiește, îi născut aici și el nu știe limba moldovenească. De trăit îi place să trăiască, dar limba moldovenească n-o învață.”

– „Noi nu prea ne pricepem așa, dar totuși în politică noi...”

Europa Liberă: Articolul 13 prevede că limba de stat în Republica Moldova este limba moldovenească.

– „Nu, nu...”

– „Ei, asta de-amu Dodon a spus-o, dar este limba română.”

Europa Liberă: De ce n-au reușit să modifice acest articol?

– „Limba moldovenească nu, este limba română! Eu vă spun de ce, pentru că toți așa chiar oamenii aceștia care mai... de prin sate, care-s mai în vârstă, ei de ce spun că-i limbă moldovenească? Pentru că ei toți așa zic că primul stat a fost Moldova, primul stat și iacă-tă...”

Europa Liberă: Moldova istorică. Deci trebuie să fie modificat articolul 13 sau nu?

– „Ca atare dacă ești moldovan, când te duci, nu spun că-s român, mai ales când...”

– „Nu, nu poate să fie. E limba română asta, că noi am fost și cu românii. De ce și cântările acestea le mai cântă?.. Nici nu știi cum să faci ca să fie adevărat...”

– „Basarabeni suntem...”

– „În Moldova asta au fost și românii, și rușii și pentru rușii asta e limba moldovenească.”

– „Numai asta că-i de stat, dar ca atare noi suntem moldoveni...”

Europa Liberă: Mai este un articol în Constituție, articolul care prevede neutralitatea Republicii Moldova. A ajuns Republica Moldova să fie un stat neutru?

– „Nu, nu! Nu-i neutru, pentru că uitați-vă în Transnistria ce fac ei. Este Armata a 14-a acolo.”

Europa Liberă: Armata rusă.

– „Să elibereze Moldova, să retragă Armata a 14-a din Transnistria.”

Europa Liberă: De ce nu a plecat în acești 28 de ani armata rusă acasă?

– „N-a plecat, fiindcă au rușii aici foarte mare interes, de atâta nu pleacă.”

### Vezi și... ### Tudor Deliu: „Îngrijorează rolul lui Kozak, cunoaștem că rușii niciodată nu pot să ofere nimic fără să câștige”

​Europa Liberă: Dar ce interes au?

– „D-apoi cum nu au? Uitați-vă, când a fost războiul, în ‘92 s-a început, că am participat la război atunci și eu.”

Europa Liberă: Și ce război a fost atunci?

– „Moldo-rus, pentru că acolo sunt mulți ruși în partea ceea.”

Europa Liberă: De ce statul nu ajunge să fie neutru, dacă e consfințit în Legea Fundamentală?

– „Asta-i politica, doamnă!”

– „De acolo sug, acolo-i țâța lor...”

Europa Liberă: A cui?

– „A tâlharului ista care ne-a furat și ne-a jefuit. Oligarhul ista sau cum îi mai zice...”

– „Întreabă doamna pentru de ce nu suntem țară neutră, adică singuri noi...”

– „Pentru că n-au vrut ai noștri de la conducere să fie bine. Au furat toți banii, de unde? Spălătoria de bani de unde?”

Europa Liberă: Ați ținut vreodată Constituția în mână?

– „Ei, niciodată...”

Europa Liberă: Își cunosc cetățenii drepturile lor?

– „Nu-și prea cunosc cetățenii din Republica Moldova drepturile, pentru că ei spun: Ei, trăim așa cum este, că ne-om descurca...”

Europa Liberă: În Constituție este un articol, articolul 13, care spune că limba de stat în Republica Moldova este...

– „Nu pot să răspund.”

La Ungheni

​Europa Liberă: Ce limbă vorbesc moldovenii?

– „Limba moldovenească. Noi spuneam totdeauna că-i limba moldovenească, dar de-amu se spune că-i limba română. Noi îi iubim și pe frații români.”

Europa Liberă: Care sunt cele mai importante prevederi ale Legii Fundamentale?

– „Să fie dreptate și după Constituție să ne orientăm toți – și tâlharii, și hoții, în primul rând, de-alde Plahotniuc...”

– „Dar știți ce credem noi? Să-l judece poporul!”

– „Țara a fost în mâinile lui. Toți – procurori, justiție, tot, tot, el ce spunea, el comanda, d-apoi cum? Întâi la toți le-a dat parale...”

– „O să ne stăruim să fie bine, să scăpăm de oligarhii iștia, să ieșim și noi din mizeria asta în care trăim, că noi nu trăim, numai existăm pe pământ. Că puterea-i în mâna hoților, tâlharilor. Acela care fură și jefuiește totul în mâna lui a fost. De-amu o să vedem, dacă s-a dat și Harunjen aista...”

Europa Liberă: Ian spuneți, ați ținut vreodată Constituția în mână?

– „Nu, n-am ținut-o în mână, nici n-am văzut-o măcar.”

Europa Liberă: Dar ar trebui cetățeanul să cunoască ce prevede Legea Fundamentală?

La Ungheni

– „Ar trebui, ar trebui, dar nici nu știu de unde s-o iau cartea ceea...”

– „Toți deputații o cunosc și n-o respectă.”

– „Da, exact.”

Europa Liberă: Libertățile și drepturile omului sunt respectate?

– „Nu. Noi suntem asupriți din partea legii, a Constituției.”

* * *

Așa cum au recunoscut mulți dintre oamenii cu care am discutat la Ungheni, mulți dintre ei nu știu cât de vaste sunt drepturile pe care le au și așteptările pe care Constituția le consfințește ca fiind îndreptățite în raport cu instituțiile statului. Despre Constituția Republicii Moldova ajunsă la a 25-a aniversare care reglementează realitățile politice, realitățile juridice, economice și sociale ale țării discutăm cu expertul în drept constituțional Nicolae Osmochescu.

Nicolae Osmochescu

Nicolae Osmochescu: „Constituția din ‘94, atunci și ulterior, după ‘94, a fost foarte înalt apreciată de instanțele internaționale, inclusiv de Comisia de la Veneția, ca o Constituție de calitate, care reflecta relațiile care existau la momentul respectiv, dar și avea un scop pentru viitor, adică o Constituție de calitate ca formă și ca conținut.”

Europa Liberă: Și dacă această Lege fundamentală a fost bună de la început, de ce ulterior, pe parcursul unui pătrar de veac, lumea a spus că cine și cum a vrut a interpretat-o sau chiar și-a bătut joc de Constituție?

Nicolae Osmochescu: „Din păcate, atunci când a adoptat Parlamentul Constituția și când a fost elaborată au fost, desigur, și sunt unele momente care permiteau o interpretare dublă, iar uneori chiar și triplă pentru persoanele rău-intenționate. Și noi lucrul acesta l-am cunoscut de la bun început, dar din Parlament răsunau voci că nu trebuie să scriem cuvânt în cuvânt așa cum este în alte constituții. Și iată, prin scoaterea unor fraze sau a unui cuvânt chiar s-a permis ca să fie unele lacune – mici, dar lacune –, care permiteau interpretarea dubioasă a Constituției. Și chiar începând din primele zile ale existenței deja a Curții Constituționale, prima componență, din care am făcut parte și eu, ne-am ciocnit cu aceste neclarități.

Și iată una din cele mai clasice neclarități care permitea o interpretare dublă – poate președintele elibera din funcția de ministru sau nu poate elibera fără demersul oficial al Guvernului? Noi atunci am dat decizia că nu poate, pentru că asta este o fază obligatorie, trebuie să fie un demers. Așa începuturi au fost și acum am ajuns la o situație dramatică – interpretează Constituția intenționat, cu rea-intenție, eronat toți cine vor, în afară de cei care dau o interpretare oficială sau au dreptul să dea o interpretare oficială, dar astea sunt numai Curtea Constituțională și Parlamentul care pot da o interpretare oficială, își dau cu părerea persoane care nu au nimic în comun nici cu instituția, nici cu dreptul constituțional.”

Europa Liberă: Haideți foarte succint să răspundeți: cine este garantul Constituției?

Nicolae Osmochescu: „Garantul Constituției este însăși Constituția, în primul rând ca Lege fundamentală, și poporul, pentru că purtătorul de putere este poporul, dar ea este realizată ca garantul Constituției prin intermediul, înainte de toate, a Curții Constituționale, al șefului de stat; șeful de stat este garant al existenței statului și trebuie să fie inclusiv și al respectării Constituției desigur că.”

Europa Liberă: Forma de guvernământ a statului este?

Nicolae Osmochescu: „Forma de guvernământ? La noi, formal, prin Constituție este republică parlamentară, care a fost introdusă drept urmare a modificărilor din Constituție. În realitate, acum eu cred și noi din zi în zi tot mai mult ne convingem că acest deziderat de formă de guvernământ este forma prezidențial-parlamentară și se realizează tot mai intens și mai serios. Și asta demonstrează tot ce se întâmplă în țară și în relațiile dintre cele trei ramuri ale puterii.”

Europa Liberă: Constituția vorbește despre principiul separației și echilibrului puterilor legislativă, executivă și judecătorească. În cadrul democrației constituționale, de câte ori s-a încălcat acest principiu?

​Nicolae Osmochescu: „Principiul separării puterilor în stat, care are deja 500 de ani de existență și de practică, la noi este înțeles ca principiul separării absolute; principiul separării în stat asta este începutul frazei, separării și conlucrării puterilor în stat și echilibrului de putere între cele trei ramuri ale puterii. La noi fiecare ramură tinde să demonstreze că puterea îi aparține în realitate și este o independență totală de altă putere...”

Europa Liberă: Într-un fel, e un stat în stat?

Nicolae Osmochescu: „Da. Ceea ce e absolut incorect, pentru că puterea legislativă are competențele sale, puterea executivă – competențele sale și puterea judecătorească – competențele și atribuțiile sale. Ele trebuie realizate în procesul de conlucrare și de interdependență. De asta eu tot timpul spun că ele sunt interdependente, nu separate.”

Europa Liberă: Articolul 13 a ajuns să fie cel mai discutat articol din Constituție, pentru că nu a existat și nu există încă un consens asupra denumirii corecte a limbii.

Nicolae Osmochescu: „Există, în orice caz, decizii și hotărâri, care spun fără niciun fel de echivoc că limba vorbită este limba română.”

Europa Liberă: Dvs. știți prea bine că foarte mulți politicieni fac trimitere la articolul 13 din Constituție, care stipulează că este limba moldovenească.

Nicolae Osmochescu: „Este limba moldovenească. Bine, după asta avem ulterior decizia Curții Constituționale, care spune că limba oficială este limba română, avem deciziile instituțiilor academice, care exact asta spun...”

Europa Liberă: Dar în Constituție figurează articolul 13, care arată că limba este limba moldovenească?

Nicolae Osmochescu: „...Problema constă în aceea că urma Parlamentul la timpul respectiv să realizeze hotărârea Curții Constituționale și să introducă modificarea în Constituție.”

Europa Liberă: Nu a făcut acest lucru?

Nicolae Osmochescu

​Nicolae Osmochescu: „Nu a făcut acest lucru din lipsa celor 2/3 de voturi care sunt necesare pentru adoptarea unei legi constituționale. Și iată, fiecare din nou interpretează așa cum dorește.”

Europa Liberă: Mai este un articol iarăși discutat pe larg în societatea moldovenească, cel care ține de neutralitatea statului. Și acest articol nu este respectat, pentru că în estul Republicii Moldova staționează armata rusă.

Nicolae Osmochescu: „Absolut corect. Atunci când s-a introdus, reieșind din circumstanțele și din situația geopolitică și politică, și bilaterală, care exista atunci în relațiile Republicii Moldova cu mai multe state, s-a considerat că statutul de neutralitate va fi un garant, că cu timpul, reieșind din principiul pacta sunt servanda bona fide, îndeplinirea obligațiilor cu bună-credință, rușii se vor retrage...”

Europa Liberă: Un pătrar de veac a trecut...

Nicolae Osmochescu: „Și după asta a fost reconfirmat acest lucru la diferite niveluri – în OSCE, la Istanbul etc. Mai mult decât atât, a fost solicitată retragerea necondiționată și la o sesiune a Adunării Generale a ONU de anul trecut, dar nu s-a respectat. Problema e că noi am declarat în mod unilateral, considerând că asta ne va ajuta să pornim procesul de retragere totală a trupelor de pe teritoriul Republicii Moldova, dar n-am obținut, din păcate, am acționat slab pe plan diplomatic atât în cadrul Europei, cât și în cadrul Organizației Națiunilor Unite ca să internaționalizăm acest aspect. Numai acum la sfârșit s-a făcut chestia asta. Ca să avem o susținere și oficial, nici Adunarea Generală și nici Organizația Națiunilor Unite nu au luat act și nu au făcut nicio declarație privind recunoașterea, așa cum au făcut-o în raport cu alte țări.”

Europa Liberă: Republica Moldova este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane sunt garantate, iar omul se plânge că oriunde ar merge nu i se face dreptate și că drepturile lui nu și le poate apăra.

​Nicolae Osmochescu: „Nu este adevărat. Instituțiile statului, nu toate, și funcționarii statului, nu toți, dar se străduiesc totuși să fie respectate drepturile și libertățile omului și în majoritatea cazurilor ele sunt respectate, dar este altă problemă – din punct de vedere economic, din punct de vedere social, statul este slab și nu poate garanta respectarea cu strictețe a tuturor drepturilor și libertăților. De exemplu, dreptul la o pensie decentă. Cine nu și-ar dori o pensie decentă? Dar statul nu are posibilitățile materiale, financiare ca să o asigure și iată pe fonul acesta, când statul nu poate garanta și nu poate asigura, și nu poate proteja echitatea socială, pensiile speciale ale unor funcționari desigur că aduc la nemulțumiri în masă în rândul oamenilor simpli. Și asta este absolut firesc.”

Europa Liberă: Eu am fost la Ungheni și am discutat cu oamenii întâlniți ocazional pe străzile municipiului despre prevederile Constituției. Mulți dintre ei spun că nu au ținut-o în mână și nu au răsfoit paginile Constituției niciodată în viață, deși Constituția conține cele mai importante drepturi pe care le au cetățenii unui stat. Majoritatea nu cunosc nici drepturile, nici libertățile sau, dacă le cunosc, nu le înțeleg pe deplin. De ce?

Nicolae Osmochescu: „Este corect ceea ce spuneți Dvs. și am văzut postările după vizita Dvs. la Ungheni. Asta este caracteristic nu numai pentru Ungheni, dar pentru toate raioanele noastre și pentru toate satele și nu numai pentru sate, dar și pentru orașe. Din păcate, în fiecare zi auzim că Constituția garantează, Constituția obligă, Constituția cere, dar eu sunt ferm convins – și o să merg mai departe decât Dvs. – că jumătate din parlamentarii și din guvernanții noștri n-au ținut Constituția în mână, darămite să o cunoască.”

Europa Liberă: Este trist ceea ce constatați Dvs.

Nicolae Osmochescu: „Asta nu e trist, asta e tragic; asta e o dramă, pentru că toți se bat cu pumnul în piept și cer respectarea Constituției. Ia și citește, în primul rând, și vezi ce se poate și ce nu se poate, ce este interzis și ce nu este interzis; care sunt obligațiile tale primare în conformitate cu această Constituție în calitatea ta de guvernant, de ministru, în calitatea ta de deputat, în calitatea ta de primar, în calitatea ta de polițist, în calitatea ta de judecător. Dar acolo sunt stipulate nu numai drepturile, dar sunt și obligațiile, mai trage atenție și la obligații. Din păcate, și eu asta o spun cu toată certitudinea...”

Europa Liberă: De vreo 10 ani se insistă pe ideea că ar trebui să fie adoptată o nouă Constituție. Dvs. de ce părere sunteți?

Nicolae Osmochescu: „Constituția în varianta care este acum a fost și rămâne destul de bună, însă ea este interpretată greșit. Desigur că Constituția nu este un document bătut în cuie pentru toată viața.”

Europa Liberă: De ce în Statele Unite ale Americii Constituția e valabilă de peste 200 de ani?

Nicolae Osmochescu: „Și o să fie valabilă încă tot atâta, pentru că atunci la guvernare în Statele Unite au venit oameni care se luptau într-adevăr pentru democrație și libertate și ei au creat un document care este valabil și astăzi, cu unele modificări ale Constituției, care s-au adăugat, 14 revizuiri au fost, neesențiale.”

### Vezi și... ### Vlad Gribincea: „Prin hotărârile sale, Curtea Constituțională a creat premisele pentru instabilitate socială majoră în țară”

​Europa Liberă: Deci, Republica Moldova astăzi are nevoie sau nu de o nouă Constituție? Știți că undeva se prăfuiește un proiect al noii Constituții?

Nicolae Osmochescu: „Da, din 2010 și 2011, știu. Acolo 72 sau 75 de articole noi am propus și am vrut chiar să facem un capitol cu integrarea europeană. Deci este o problemă. Eu consider că este cazul să modificăm Constituția numai în unele articole. Dacă vrem să modificăm Constituția serios, atunci nu trebuie s-o modificăm prin Parlament, trebuie s-o modificăm prin crearea unei adunări constituante, din care să facă parte atât puterea legislativă, cât și puterea executivă și cea judiciară, societatea civilă, mediul academic, să se elaboreze un proiect de Constituție, fie nou sau o variantă nouă, mai bine spus, a Constituției, nu un proiect de Constituție nouă.

Să fie propus spre examinare și analiză în toate grupurile și categoriile din societate, să fie supus referendumului și dacă la referendum se va spune „da”, atunci Parlamentul nu va avea încotro și va adopta această Constituție în baza referendumului care va avea un caracter legislativ constituțional. Atunci, Parlamentul nu va mai avea dreptul să spună că noi o să ne gândim încă să adoptăm sau să nu adoptăm.”

### Vezi și... ### În căutarea judecătorilor constituționali

​Europa Liberă: În acești ani, niciun referendum constituțional nu a fost?

Nicolae Osmochescu: „N-a fost. Dacă vrem să demonstrăm că avem încredere în electorat, nu trebuie să venim cu probleme minore specifice la referendum de tipul cât să fie salariul, câți ani de pușcărie trebuie să primească unul corupt, ci trebuie să venim cu probleme fundamentale, principiale. Și atunci, înțelepciunea electoratului, poporului va predomina.”

Europa Liberă: Dar vă contraziceți Dvs. Cum poți să mergi la cetățeanul care zice că n-a ținut niciodată Constituția în mână și să-i ceri participarea la un referendum constituțional?

Nicolae Osmochescu: „Dar de asta am și spus că trebuie de făcut un lucru masiv, aș spune că de o durată nu de o lună-două, dar de un an-doi, de mers în fiecare colectiv, de mers la fiecare om, de explicat ce se urmărește prin asta, să nu-i ducem pe oameni în derută, că „aha, aceștia trag plapuma asupra lor”, nu, asta noi facem pentru viitor și nu pentru viitorul meu, ci pentru viitorul tuturor. Și atunci lumea o să înțeleagă, dar dacă se face asta tot după criterii pur politice sau după criterii de interes personal, interpersonal, deseori mercantil, atunci nicio Constituție nu va fi realizată, de respectată nici nu mai spun.”

### Vezi și... ### Sorin Ioniță: „Mecanismele constituționale ale R. Moldova s-au prăbușit”

​Europa Liberă: Dar dacă chiar magistrații Curții nu țin cont de prevederile Constituției, cum poți să-i ceri unui simplu cetățean să respecte Legea fundamentală?

Nicolae Osmochescu: „Iată acesta-i un exemplu strălucit că funcționarii statului sunt toți politizați, inclusiv cei care depun jurământul că vor fi imparțiali, principiali, cinstiți și se vor subordona numai Constituției.”

Europa Liberă: Și jurământul de fiecare dată îl depun cu mâna pe Constituție și pe Biblie?

Nicolae Osmochescu: „Da, așa este. Și nu se respectă jurământul.”

Europa Liberă: Cum se pedepsește, pentru că nu se respectă jurământul?

Nicolae Osmochescu: „Foarte simplu, eliberarea din funcție, nu demisie de onoare, dar eliberarea din funcție, retragerea mandatului. Sunt toate mecanismele, stimată doamnă, ele nu se aplică; trebuie să facem așa ca ele să fie aplicate, dar pentru ca ele să fie aplicate corect trebuie ca toți, inclusiv, în primul rând, guvernanții, parlamentarii să se dezică odată și pentru totdeauna de declarații goale, populiste, false, care induc lumea în eroare. Trebuie de atras la răspundere, este strict necesară răspunderea de orice caracter – fie constituțională, fie penală, fie civilă, fie administrativă –, trebuie să fie una ireversibilă și atunci lumea o să înțeleagă, nu că mi-e frică, dar nu se poate.”

Europa Liberă: Dar pentru asta sunt instituții de drept în stat?

Nicolae Osmochescu: „Păi asta este problema, că instituțiile acestea nu funcționează, pentru că ele au căzut sub presingul intereselor politice și nu al intereselor statului. Fix așa, depunând jurământul că ei vor servi interesele poporului, dar deservesc interesele unui partid politic sau ale unor persoane concrete, ale unor sau ale unei persoane chiar, dar se acoperă toate astea sub umbrela deciziei colegiale politice. A spus cineva că asta-i decizia dlui Plahotniuc? Nu, asta-i decizia Biroului Politic al Partidului Democrat. Și atunci când ajunge cuțitul la os, toți încep să spună că nu, că nu... Știi să faci, trebuie să știi și să răspunzi!”