Odată cu audierea celor patru, comisia pre-vetting a încheiat verificarea tuturor candidaților judecători și non-judecători la funcții în noul Consiliu Superior al Magistraturii (CSM), în urma unui proces reflectat și de Europa Liberă în serialul de materiale „Bătălia pentru CSM”.
Dar comisia care analizează declarațiile de avere și interese ale celor care vor să ocupe cele mai înalte funcții în sistemul judecătoresc mai urmează încă să-și anunțe deciziile în cazul candidaților non-judecători.
Legislația nouă adoptată de majoritatea PAS, într-un efort despre care spune că va duce la curățarea justiției de persoane compromise, prevede că CSM-ul este compus din șase judecători și șase non-judecători.
Doar cinci dintr-un total de 23 de candidați din rândul judecătorilor au trecut testul comisiei pre-vetting, urmând să fie confirmați ca membri ai CSM de către o Adunare Generală a Judecătorilor așteptată luna aceasta. După verificarea de către comisia pre-vetting, candidații non-judecători trebuie confirmați prin votul Parlamentului.
Angela Popil: Cum și-a vândut casa „ieftin” și și-a luat mașină și mai ieftin
Angela Popil și-a început cariera ca șefă a departamentul juridic al companiei de asigurări „Grawe Carat”. În 2013, devine avocată la biroul de avocați „Avornic și partenerii”, iar în 2014 preia conducerea acestui birou.
La audierile din 2 martie, membrii comisiei pre-vetting i-au adresat o serie de întrebări cu privire la vânzarea unei case și a unui teren la Durlești, în 2007.
Angela Popil
Deși în contractul de vânzare este trecută suma de 557.000 de lei, candidata a spus că, în realitate, casa a fost vândută aproape de două ori mai scump. Popil a spus că nu-și amintește de ce a indicat o altă valoare în contract. „Dacă mă întrebați în 2023 cât de etic a fost în 2007 să se facă această tranzacție în modul în care a fost făcută, probabil, nu era etic, dar realitatea economică și socială în R. Moldova, în acea perioadă, era cea care era”, a spus avocata. Ea a dat asigurări comisiei că este pregătită să plătească un impozit pe creșterea de capital, cu tot cu penalități, dacă Serviciul Fiscal o va cere.
Comisia i-a mai adresat întrebări legate de vânzarea unui apartament cu o suprafață de 71,6 m.p., în Chișinău. Familia candidatei a cumpărat acest apartament în 2007 cu aproximativ 395.000 de lei și l-a vândut în 2010 pentru aceeași sumă. Comisia a spus că, potrivit bursei LARA, la acea vreme, astfel de apartamente au costat aproape de două ori mai mult. Angela Popil a răspuns că, în 2023, este dificil de stabilit cât a costat acel apartament în 2007.
În 2012, familia Angelei Popil a cumpărat o casă și un teren cu suma declarată de 863.800 de lei. În realitate, s-au plătit cu 10.000 de euro mai mult. Avocata a spus că vânzătorul a insistat asupra acestui aranjament.
De asemenea, membrii comisiei au avut întrebări legate de faptul că, în 2017, Popil a indicat în declarația de avere un automobil Daci Logan de 239 de euro, sau 5.000 de lei. Familia candidatei a cumpărat în 2015 mașina fabricată în 2008. Loganurile similare costă însă mult mai mult pe piață și astăzi, cu 7 ani mai târziu, între 1.300 și 4.700 de euro, potrivit estimărilor comisiei.
Candidata a explicat comisiei că mașina era în stare foarte proastă, pentru că fostul proprietar a folosit-o ca taxi. Loganul a trebuit reparat, i-a fost înlocuit și motorul. Popil nu a păstrat documentele care confirmă reparația, dar a spus că o confirmare a faptului că mașina fusese folosită ca taxi putea fi obținută de comisie de la Agenția Servicii Publice. În 2019, această mașină a fost cumpărată de la părinții săi de către fiul Angelei Popil, tot cu 5.000 de lei.
La finalul interviului, Popil a spus că, în opinia sa, sistemul de justiție are nevoie de „intervenție urgentă” și reforme autentice. Ea se aștepta că procedura de pre-vetting o să decurgă mai rapid și a sugerat comisiei o abordare diferită. „Pentru mine, de exemplu, contează persoana și omul din fața mea și mai puțin contează hârtiile, pentru că este greu să-ți faci o concluzie despre integritatea etică sau financiară a unei persoane în situația în care accentele se pun altfel decât realitățile sociale din R. Moldova”, a mai spus Popil.
Valentin Caisîn: Avocat cu dosar penal pentru huliganism și plângeri din partea unui client
Valentin Caisîn a devenit jurist în anul 2000 și a activat ulterior ca grefier. Din 2009 până în 2011, a predat la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova, iar din 2011 până în 2014 a lucrat ca judecător. În 2017, și-a deschis propriul birou de avocatură.
Valentin Caisîn
La audierile din 6 martie, membrii comisiei i-au adresat întrebări în legătură cu achiziționarea unui apartament cu o suprafață de 43,7 m.p., amplasat în Chișinău, cu o valoare declarată de 33.000 de dolari. Tranzacția a avut loc la 11 noiembrie 2022, iar Caisîn a achitat cea mai mare parte a banilor, 21.500 de dolari, în numerar.
Actele tranzacției arată că restul sumei a fost achitat pe 12 noiembrie cu bani provenind din împrumuturi. Dar din recipisele care atestă împrumuturile rezultă că acestea au fost luate mai târziu, pe 14 și 19 noiembrie. Caisîn a explicat că proprietarul apartamentului trebuia să zboare în străinătate la tratament, așa încât a semnat pe 12 noiembrie actele privind tranzacția, iar un prieten al său a transmis actele cumpărătorului (adică lui Caisîn) abia după primirea banilor.
Membrii comisiei pre-vetting s-au mai interesat de ce candidatul nu a depus declarații pe venit în perioada din 2018 - 2021 și nu a achitat vreun impozit pe venit. Caisîn a spus că, la începutul carierei sale de avocat, nu avea aproape niciun venit. „Am indicat creditele pe care le-am luat în acea perioadă, dar nu am avut niciun client”, a spus candidatul. De asemenea, el a anunțat comisia că a depus în februarie 2023 declarațiile pe care nu le prezentase la timp.
Potrivit Serviciului Fiscal, Caisîn datora 72.000 de lei ca impozit pe venit și mai trebuie să plătească o penalitate de 20.000 de lei. Candidatul a dat asigurări că a achitat între timp aproape întreaga sumă și că mai datorează doar 9.000 de lei.
O altă serie de întrebări ale comisiei pre-vetting a vizat un avertisment disciplinar pe care Caisîn l-a primit în 2019, fiind reclamat de mama unuia dintre clienți săi, care credea că avocatul își îndeplinește în mod necinstit atribuțiile. De asemenea, ea l-a acuzat că ar fi semnat de trei ori contracte de prestare de servicii încasând banii fără să dea bon.
Caisîn a spus că acest client, pe care l-a reprezentat în două dosare penale și trei cauze civile, a fost unul dificil. Ar fi ratat numeroase ședințe de judecată, iar în una din zile nu i-a răspuns la telefon, deși l-a sunat de 43 de ori. Tocmai când la una dintre aceste ședințe nu s-a prezentat avocatul (din motivul de boală), procurorul a cerut arestarea inculpatului. Din acest motiv, acesta a desfăcut contractul cu Caisîn. Totuși, avocatul a continuat să-l apere, depunând un recurs la Curtea de Apel, în care a solicitat eliberarea inculpatului.
La audierile din comisia pre-vetting, Caisîn a mai fost întrebat în legătură cu un dosar penal de huliganism, care a fost deschis împotriva sa în vara anului 2022, pe baza unei plângeri din partea unui vecin și soției acestuia.
Potrivit candidatului, vecinul ar fi parcat mașina lângă un teren de joacă, strivind și un copac. Ar fi ignorat numeroase solicitări din partea copiilor și altor vecini de a parca în altă parte. Caisîn spune că i-a cerut și el vecinului să-și schimbe locul de parcare, iar în urma unui schimb de replici, l-a lovit pe bărbat și i-a îmbrâncit soția. La audierile din comisie, Caisîn a spus că s-a purtat „bărbătește”.
El a anticipat că va pierde competiția pentru CSM, fiind convins că membrii comisiei îi vor da o notă proastă, adăugând însă că nu mai poate schimba trecutul.
Alexandru Postică: 9.000 de euro în dar de la un prieten pentru un Audio Q5
Juristul Alexandru Postică și-a deschis birou de avocatură în 2006. În perioada 2005-2021, a mai fost director de programe la Asociația Promo-LEX, iar din 2021 este consilier pentru dezvoltare strategică în cadrul acestei organizații neguvernamentale pentru drepturile omului. Din februarie 2022, este membru al colegiului disciplinar al Consiliului Suprem al Magistraturii.
Alexandru Postică
La audierile din 7 martie, comisia pre-vetting s-a interesat în legătură cu achiziția unei mașini Audi Q5, în august 2020, când juristul și-a schimbat mașina Honda CR-V, plătind dealerului o diferență de preț, de 9.000 de euro.
Postică a spus că a primit acești bani în dar de la un prieten mai înstărit, în semn de recunoștință pentru ajutorul acordat pe parcursul multor ani. Postică a trecut donația primită de la prieten în declarația sa de venit din 2020, iar prietenul a explicat în scris că banii nu reprezintă vreo plată pentru vreun serviciu.
O altă serie de întrebări ale comisiei pre-vetting a vizat o pensiune turistică din Rezina, aflată în posesia familiei Postică. Pensiunea se află pe un teren achiziționat de Postică în 2006. A primit autorizaţia de construcție abia în 2016, deși unele lucrări au început cu un an mai devreme. Pensiunea este administrată de o companie pe care soția lui Postică a fondat-o în 2010, dar până în 2020 nu a avut activitate. Postică a transmis pensiunea firmei soției prin contract de comodat și trebuie să primească de la firmă aproximativ 900.000 de lei.
La audieri, Postică a explicat că aceștia sunt banii pe care i-a investit în construcție și i-a împrumutat pentru salarii angajaților. „Eu transferam banii către companie, iar compania a plătit taxele la stat”, a spus el.
Candidatul a mai declarat că, din 2018 până în 2021, venitul său net s-a ridicat la aproximativ 5,5 milioane de lei, așa încât a avut suficiente mijloace pentru a investi în construcție. Pensiunea nu ar aduce însă veniturile scontate din cauza epidemiei de coronavirus și a războiului din Ucraina. În 2021, veniturile companiei s-au ridicat la 120.000 de lei, provenind din organizarea de evenimente și servicii hoteliere.
Alexandru Rotari: Cum își păstrează banii, dacă nu îi are nici la el, nici în conturi bancare?
Alexandru Rotari a activat ca judecător între 2004 și 2014, devenind ulterior avocat la biroul „Parteneriat Academic pentru Justiție”.
La audierea sa, pe 9 martie, Tatiana Răducanu, o membră a comisiei pre-vetting, s-a recuzat. Ea a făcut partea din CSM-ul care, în 2014, l-a destituit pe Rotari din funcția de judecător.
Alexandru Rotari
Circumstanțele acelei demiteri au fost luate în discuție în cadrul audierilor. Datele comisiei pre-vetting arată că CSM a acționat în urma unui aviz de la Serviciul de Informații și Securitate (SIS), în care se spunea că Rotari și alți câțiva judecători ar reprezenta „factori de risc” și că ar fi dat dovadă de „părtinire” în mai multe cazuri. Comisia i-a cerut candidatului să explice ce anume a semnalat SIS în aviz, deoarece în decizia CSM nu a fost indicat niciun motiv specific.
Rotari a spus că CSM nu i-a dat nici lui mai multe informații decât cele apărute în decizia de demitere. În versiunea lui Rotari, „membrii CSM înțelegeau că comit o fărădelege” și, prin urmare, au scris în decizie că demisia este un gest de onoare al judecătorului.
În urma celor întâmplate, Rotari a încercat să conteste în instanță avizul SIS-ului. Dar a precizat la audierile din comisia pre-vetting că nu a contestat demiterea sa din funcția de judecător, spunând că obosise și, colac peste pupăză, și atitudinea societății față de judecători era proastă. O confruntare cu CSM i-ar fi adus, oricum, consecințe negative în acel moment: „Împotriva judecătorilor începuseră dosare la comandă, statul a fost capturat”.
Cea mai mare parte a audierilor în comisia pre-vetting a fost consacrată unor clarificări despre veniturile și cheltuielile candidatului. Comisia a calculat că cheltuielile lui Rotari i-au depășit veniturile declarate, cerând explicații, dar candidatul a insistat că nu a cheltuit mai mult decât a câștigat. El a spus că datele sale și cele ale comisiei nu se contrazic, dar că sunt interpretate diferit de el și de membrii comisiei.
De exemplu, comisia l-a întrebat de ce a indicat într-o declarație de venit pe 5 ani că, la începutul anului 2020, dispunea de economii în valoare de 2,889,734 de lei, dar, într-un răspuns dat ulterior comisiei, a spus că, la început de 2020, dispunea de numai de 331.000 de lei cash și nu avea niciun cont bancar.
Rotari a explicat că o parte din bani formau, de fapt, un împrumut pe care l-a acordat unui agent economic: l-a arătat în declarația de avere pe 5 ani, dar nu l-a trecut în răspunsul dat comisiei pentru că era întrebat atunci de câți bani dispune în numerar, sau la bancă, iar împrumutul nu era nici una, nici cealaltă. „Comisia îmi cere să fac declarație pe sumele pe care le dețin cash. Evident, am declarat doar suma cash pe care o dețin efectiv, fără a include suma care a fost dată cu împrumut”, a declarat Rotari, membrii comisiei spunând, în cele din urmă, că i-au înțeles raționamentul.
### Vezi și... ### Bătălia pentru CSM (IX): Cultivat de nuferi la Călărași, conturi bancare nedeclarate și audieri de 5 minute*****
Este pentru prima dată în istoria Republicii Moldova când cei care fac parte din sistemul de justiție trebuie să-și explice public averile și interesele, în fața unei comisii de experți independenți (comisia pre-vetting). Începute cu candidați la funcții în CSM, verificările îi mai așteptă pe cei care candidează la funcții în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Conform unui plan al Ministerului Justiției, comisia pre-vetting ar trebui să verifice candidații pentru comisiile speciale din cadrul CSM și CSP, ceea ce înseamnă că vor fi verificați toți magistrații Judecătoriei Chișinău și Procuraturii din Chișinău.
O inițiativă legislativă nouă a Ministerului Justiției prevede că vor mai fi supuși verificărilor toți judecătorii Curții Supreme de Justiție, dar și candidații la posturi în CSJ. Pentru aceasta, se va înființa o altă comisie specială. Inițiativa mai prevede reforma CSJ, care ar trebui să aibă în viitor 20 de judecători în total.
Lucrurile s-au complicat însă, în februarie, când 75% dintre judecătorii CSJ-ului actual și-au depus demisia, cererile fiindu-le acceptate. Primele demisii s-au produs efectiv din 1 martie, iar ultima asemenea cerere va intra în vigoare la jumătatea lunii aprilie. Judecătorii nu și-au explicat public deciziile de a demisiona, dar presa a speculat că ei vor să evite astfel verificarea averii și intereselor lor.
În timp ce inițiativa legislativă a Ministerului Justiției despre reforma CSJ încă mai trebuie examinată și aprobată de Parlament, în CSJ-ul actual vor rămâne să lucreze, după demisii, doar cinci judecători, activitatea instanței riscând să fie paralizată.