Ședințele au fost sistate din cauză că doi deputați ai coaliției de guvernare PSRM-PD s-au infectat cu COVID-19. Fără cei doi, majoritatea parlamentară, părăsită în ultimele săptămâni de mai mulți deputați, n-ar mai fi probabil majoritate. O parte a opoziției spune că disiparea coaliției nu trebuie să împiedice votarea unor legi de care depinde primirea de ajutoare europene.
Your browser doesn’t support HTML5
Carantină și politică: Parlamentul nu se poate reuni pentru legile ajutoarelor europene din lipsă de cvorum
După ce opoziția nu a reușit să forțeze reluarea ședințelor parlamentului din lipsă de cvorum, dar nici nu se putea miza pe altceva din moment ce carantina s-a instituit prin voința majorității parlamentare, prin urmare se putea presupune că aceasta nu va veni, șeful grupului parlamentar al Partidului Acțiune și Solidaritate, Igor Grosu a ținut să explice o dată în plus gestul formațiunii sale de a se prezenta astăzi în legislativ:
„Parlamentul poate și trebuie să activeze după modelul altor cetățeni din R. Moldova care se află în prima linie, cum ar fi medici, polițiști, poliția de frontieră, care, chiar dacă se întâmplă să se constate vreun caz de COVID-19 într-o instituție sau alta, nu se închide instituția.”
În realitate, opoziția crede că majoritatea parlamentară a apelat la carantină pentru ca are probleme cu cvorumul după îmbolnăvirea a doi deputați și a pretins zilele trecute că puterea ar fi încercat să simuleze alte îmbolnăviri în rândul personalului instituției, pentru a ține cât mai mult blocat legislativul.
Cu asemenea abordări, noi până la anul nou nu vom convoca ședință
Șeful grupului parlamentar Platforma DA, Alexandru Slusari, el și vice-președinte de legislativ, a anunțat ieri, la capătul a ceea ce a părut a fi o mini-investigație, că un asistent, pretins ca și infectat după testul inițial efectuat de o instituție publică, deci pasibilă influențelor din afară, la o testare repetată într-o instituție privată a dat rezultat negativ la COVID-19. Vineri, Slusari a spus că ședințele ar trebui să fie reluate, chiar dacă ar exista și noi infectări: „Nu este argument plauzibil că, dacă se testează vreun angajat, trebuie să blocăm activitatea parlamentului. Cu asemenea abordări, noi până la anul nou nu vom convoca ședință”.
### Vezi și... ### Parlamentul de la Chișinău în carantină: legile care ar debloca asistența UE lăsate de azi pe mâine
Formațiunile din majoritatea parlamentară, pe de altă parte, spun că nu fac decât să respecte, la indicația medicilor, măsurile sanitare, iar Monica Babuc, vice-președinta democrată a legislativului a explicat astăzi astfel lipsa grupului său parlamentar din sala de ședințe:
„În ciuda faptului că există prescripțiile medicilor și în baza lor există prescripții ale conducerii parlamentului de a finaliza carantina azi, 5 iunie, ne confruntăm cu chemări de a veni în plen și a oferi modele proaste cetățenilor în vederea respectării recomandărilor medicilor în lupta cu SARS 2”.
### Vezi și... ### Oportunități și dileme politice
Monica Babuc a vorbit într-o conferință convocată mai ales pentru a le spune încă o dată opoziției, partenerilor socialiști, dar și celor europeni că democrații sunt hotărâți să voteze, în ciuda criticilor președintelui și ale premierului, legea ONG – un document destinat acestor organizații întins de mai mulți ani, prin care UE a condiționat însă o tranșă de 30 de milioane dintr-un împrumut mai vechi blocat de lipsa de reforme la Chișinău, dar extrem de necesar acum, pe timp de epidemie:
„Vrem să reiterăm: PD va vota în a doua lectură proiectul 109 cu privire la organizațiile necomerciale. Și prin acest lucru va asigura îndeplinirea acestei și altor condiționalități care să permită primirea asistenței UE”.
Igor Dodon a avertizat anterior că, chiar dacă democrații vor ajuta oponenții socialiștilor să adopte legea, el personal nu o va promulga întrucât aceasta ar deschide ușa către finanțări ilegale ale partidelor din exterior. Și Filip, liderul PD, și Diacov, un influent membru al formațiunii au pretins zilele trecute, fără a-l critica însă pe președinte, că legea este necesară și va trece, ceea ce ar susține ideea că opunerea lui Dodon documentului, văzută în mediul experților ca fiind influențată de Rusia, ar fi mai mult de fațadă.
Soarta legii se va clarifica săptămâna viitoare, când majoritatea parlamentară și-a programat să revină la ședințe după carantină.
Mai limpezi sunt însă lucrurile în ceea ce privește tema căderii guvernului discutată și ea intens de câteva săptămâni. Amenințată până acum de riscul pierderii de deputați, atât majoritatea parlamentară, cât și președintele Igor Dodon au răsuflat se pare că ușurați după ce oponenții lor din parlament au semnalat că nu au identificat soluții pentru un guvern nou cu care să-l înlocuiască pe Chicu. A recunoscut-o chiar azi șeful fracțiunii Platforma DA din parlament, Alexandru Slusari:
„Cu părere de rău, noi nu avem încă suficiente mandate ca să schimbăm lucrurile în țară”.
### Vezi și... ### Maia Sandu: Singura soluție constituțională este demisia lui Igor Dodon și alegeri anticipate (VIDEO)Iată și o declarație făcută vineri de președintele Dodon:
„Dacă sunteți opoziție și spuneți că guvernul nu face treabă, dați-l jos, ce vă jucați atâta în pesocniță (din rusă, rom. nisipărie) în parlament. Dați-l jos, încercași să numiți altul, declanșați criză politică și mergeți înainte. Știți de ce nu o fac, stimați cetățeni? Pentru că se tem. Nu știu ce să facă mai departe.”
Nemulțumită de reacția văzută drept nepricepută la epidemie a puterii, dar și ghidată de apariția unei oportunități reale de prăbușire a guvernului urmare a migrării din majoritate a mai multor deputați democrați, atât PAS și Platforma DA, cât și Pro-Moldova au tot amenințat guvernul cu demisia, dar se pare că au mizat greșit, spun observatorii, pe democrații lui Pavel Filip, că se vor alinia ideea demiterii guvernului, ceea ce nu s-a întâmplat, cel puțin deocamdată.