Ce împiedică dezvoltarea comerțului online în R.Moldova

Din cauza pandemiei de COVID-19, tot mai mulți agenți economici s-au văzut nevoiți să-și treacă afacerile pe on-line. La distanță de câteva luni, au tras și primele concluzii: piața electronică permite să fii mai aproape de consumator, inclusiv în alt capăt al lumii, însă are și suficiente necunoscute. În Republica Moldova aceste necunoscute se referă mai ales la legislația imperfectă, care lasă loc de interpretări, dar și pregătirea modestă a antreprenorilor să facă față concurenței de pe on-line.

Ce împiedică dezvoltarea comerțului online în R.Moldova

Piața cumpărăturilor online din Republica Moldova funcționează în baza unei legi din 2004. Documentul a fost îmbunătățit în urmă cu doi ani în baza directivei europene privind comerțul electronic, numai că încercarea de a moderniza legea, constată experții economici, s-a soldat cu amestecarea laolaltă a normelor depășite cu unele perfect adaptate la cerințele vremii. Sau cum ar spune gospodina din mine - mămăliga a ieșit cu boțuri.

Activitatea în plină criza sanitară a demonstrat că legea poate fi cu greu aplicată, spune avocata ACI Partners, Carolina Pârcălab, care oferă de mai mulți ani consultanță companiilor moldovenești, ce activează inclusiv în mediul virtual. De la începutul crizei, a crescut constant numărul întreprinderilor care își doreau să treacă pe online, mulți însă au lăsat mâinile în jos, în special din cauza formalităților, spune Carolina Pârcălab:

„Au existat întreprinderi care au renunțat la inițierea unei afaceri online din cauza neclarităților, din frica de a nu fi ulterior sancționați. Momentele care sunt critice, în opinia mea, și care ar trebuie fie excluse, fie modificate țin de obligația prevăzută în lege de înregistrare la Camera înregistrării de stat. În primul rând, Camera înregistrării de stat nu mai există, în al doilea rând, nu toți agenții necesită a fi înregistrați în registrul persoanelor juridice la Agenția servicii publice, cum ar fi, de exemplu, gospodăriile țărănești”.

O altă prevedere care a împiedicat antreprenorii să-și treacă pe online afacerile în timpul pandemiei a fost prevederea din lege care îi obligă să anunțe autoritatea publică locală despre crearea magazinului virtual. Pe timpuri non-pandemice restricția nu ar fi creat mari probleme, însă pe timp de pandemie a fost mai mult o piedică în calea antreprenorilor. Parte din instituțiile publice, inclusiv primăriile, activau în baza unui regim special, deseori fiind imposibilă prezentarea notificării despre inițierea unei activități virtuale. Nici fizic și nici la un ghișeu virtual pe internet.

Dincolo de hibele legislative, antreprenorii ar trebui să-și asume faptul că nu au fost vizionari, constată omul de afaceri Roman Știrbu, care de peste 15 ani dezvoltă soluții IT pentru companiile din Republica Moldova și deține un site de anunțuri. În perioada pandemiei, gratuit, a ajutat peste 80 de întreprinderi să creeze un „magazin” pe internet, conectat inclusiv la un sistem de plăți online. Concluzia? Majoritatea nu erau gata și nici nu înțelegeau ce înseamnă comerțul virtual, spune Roman Știrbu.

„Mulți au probleme la nivel de scrierea textelor, la nivel de poze calitative pentru produsele lor. În momentul când s-a instaurat carantina, mulți au înțeles că nu sunt gata, că site-ul pe care îl au trăiește cumva cu viața lui, e mai mult la nivel de vitrină. Pentru ca să activezi în domeniul on-line trebuie să fie și site-ul pregătit, dar în același timp și staff-ul din companie pentru a lucra în domeniul online. Este total diferit de comerțul offline cu care a fost obișnuit, până rapid a trebuit să treacă doar la comerțul online”.

Datele prezentate de Banca Națională arată că tranzacțiile cu cardul cresc „ca pe drojdii” în ultimii ani. Dacă în 2018 peste 12 miliarde de lei a constituit totalul plăților cu cardurile bancare, anul trecut suma a fost de 17 miliarde de lei.

În pofida acestor cifre, autoritățile ar trebui să urmărească cu prudență felul în care se dezvoltă comerțul electronic, cred experții specializați pe teme economice. Și asta pentru că atât online-ul, cât și offline-ul ar trebui să se supună acelorași rigori. Un exemplu este reglementarea concurențială aproape inexistentă în online și, care, spun experții, în scurt timp ar putea da mari bătăi de cap atât antreprenorilor, cât și autorităților.