Declinul demografic și migrația resimțite în universități

Un nou studiu IDIS „​Viitorul”, prezentat astăzi la o conferință de presă la Chișinău, arată că numărul studenților la universitățile moldovene este în continuă scădere, de mai bine de un deceniu. De fapt numărul studenţilor s-a înjumătăţit faţă de acum 12 ani, când a atins cota maximă de 128 de mii. Mai multe despre această tendință și despre semnificațiile ei.

Declinul demografic și emigrarea masivă sunt cauzele principale care au pus în mare dificultate instituțiile universitare pe parcursul ultimului deceniu.

Numărul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 şi 22 ani se ridică la 219 mii, o cotă cu 146 de mii mai mică decât acum 12 ani. Doar acest factor a determinat reducere numărului de studenți cu 50 de mii de persoane, constată expertul Veaceslav Ioniţă de la Institutul „​Viitorul”.

Veaceslav Ioniță

După părerea lui, universitățile rămân fără studenți şi pentru că au fost înăsprite condițiile la BAC. O altă cauză este acceptarea studiilor universitare minime - doar 40 la sută din absolvenții ciclului de licență aleg să continue studiile la masterat, iar universitățile în dorința de a nu pierde contractele de studiu, fac abstracție de reușita studenților atunci când îi promovează. În plus, studiile peste hotare au devenit din ce în ce mai accesibile, astfel încât în fiecare an mii de tineri aleg universitățile din străinătate.

Cele mai afectate sunt universităţile de stat care pierd terenul în fața celor private, constată Veaceslav Ioniţă. El mai observă că în „lupta” pentru studenți, universitățile de stat au declanșat o adevărată „concurență” între ele, una distructivă, spune expertul. Acestea dublează specialitățile și luptă pentru păstrarea cotelor de admitere, pe final fiecare se alege cu un număr redus de studenţi, iar costurile pentru pregătirea acestora practic se dublează pe fundalul scăderii bugetelor universitare.

Un recent studiu al Băncii Mondiale estima că în următorii doi ani Republica Moldova va mai pierde 10 mii de studenți. Ceea ce ar însemna că în 2020 unei universități îi vor reveni, în medie, 1700 de tineri. Prea puțini pentru ca cele 29 de instituții de învățământ superior să poată îmbunătăți sau măcar menține calitatea studiilor, se mai arată în studiul Băncii Mondiale.

Declinul din universităţi e caracteristic nu doar R. Moldova, spune rectorul Universităţii Tehnice, Viorel Bostan. Şi universităţile occidentale se confruntă cu scăderea numărului de studenţi, motiv din care se duce o luptă acerbă pentru „creiere”, afirmă rectorul:

Viorel Bostan

„Trebuie să investim în calitatea studiilor. Trebuie să investim în condiţii de cazare. Asta o să ducă la păstrarea unora în R. Moldova să-şi facă studiile. Trebuie de pus accent pe calitate, pe programe moderne. O direcţie ar fi să mărim bursele de mobilitate pe care le avem cu Erasmus+. O altă direcţie pe care şi noi ne-am axat e să oferim o alternativă celor care hotărăsc să rămână acasă prin iniţierea programelor de diplomă dublă cu alte universităţi, ceea ce înseamnă că un student îşi face studiile în paralel la două universităţi, jumătate din timp aici, la Universitatea Tehnică, jumătate la altă universitate.”

Universitatea Tehnică are deja câteva acorduri de diplomă dublă cu câteva universităţi din România, însă doar pe câteva programe la nivel de masterat. Asemenea acorduri prevăd sincronizarea programelor de studii ceea ce la ciclul de licenţă e mai dificil, spune Viorel Bostan. El precizează că în perspectivă se doreşte sincronizarea programelor de studii cu cele europene.

Reducerea numărului de studenți e mai pronunțată în universitățile din afara Chişinăului. Mulţi tineri vin să studieze în capitală considerând că aici studiile ar fi de o calitate mai bună, ne-a spus Oleg Danilceac, prorectorul Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Cahul. Instituția are o capacitate de aproape 3000 de studenţi, iar acum se vede silită să activeze la nici jumătate din posibilităţi. Prorectorul spune că o eventuală soluţie ar fi cooperarea între universităţi, ceea ce deocamdată e greu de închipuit pentru că fiecare instituţie vrea mai mulţi studenţi, ca să colecteze mai mulţi bani atât de necesari pentru a continua activitatea.