Dă vina totdeauna pe Vest! - și alte șase trenduri de dezinformare
Săptămâna asta, mașina de dezinformare pro-Kremlin a scos pe bandă rulantă suficient material pentru noi, așa încît am putut înregistra aproape 50 de cazuri pe care le-am împărțit în șapte categorii care arată cum sînt folosite și refolosite anumite modele narative pentru subiecte diferite și adaptate la audiențe diferite. Aceste categorii se împart de la obișnuitele „Occidentul a făcut asta!” și „N-am fost noi!”, pînă la scandalosul „Nu pot să cred că citesc așa ceva”, care conține minciuni atît de sfruntate că pînă și cei mai rezistenți amatori de dezinformări ar putea să aibă nevoie să se așeze pe un scaun.
Elite vs. ratați
Temele narative din această categorie încearcă să insufle un complex de inferioritate cititorului, atît la nivel personal cît și la nivel național, și să genereze opoziție față de instituțiile politice. Un caz sugerează de exemplu că alegerile pentru Parlamentul European doar le dă cîtorva politiceni ocazia de a trăi în puf la Bruxelles, dar nu aduce nici un beneficiu letonilor de rînd. Asta e o temă populară în preajma alegerilor, și e folosită de actorii pro-Kremlin ca să descurajeze prezența la vot și să mărească șansele partidelor populiste anti-sistem.
Fascism
Ah, fascismul - unul din refrenele folosite de Kremlin pentru a delegitimiza pe oricine și orice nu îi este pe plac. Europa se apără de Rusia cu un zid de fascism, ură, și rusofobie! În Letonia, naziștii sînt la putere, așa că nu are nici un sens să votezi! La mai mult de 70 de ani de la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, te-ai fi gîndit că Rusia a lăsat în urmă asemenea figuri de stil demodate. Dar asta ar însemna să ceri prea mult.
Să vă fie frică. Să vă fie foarte frică!
La fel ca acuzațiile de fascism, propagarea fricii e o altă strategie preferată a instituțiilor pro-Kremlin. Săptămâna aceasta, presa pro-Kremlin a citat un raport american pentru a argumenta că e foarte posibil ca conflictul dintre Rusia și NATO să ducă la un conflict militar în Marea Baltică. În mod cu totul convenabil, articolul a omis să menționeze concluzia raportului - că „nu e de așteptat un conflict major între NATO și Rusia.”
Alimentarea fricii și a percepțiilor de insecuritate este o altă tactică particular comună când vine vorba de Ucraina - principala obsesie actuală a Kremlinului. Aparent, înaintea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale ucrainene, Poroșenko plănuiește să organizeze noi provocări în Donbas. Așa cum a descoperit baza de date EUvsDisinfo, desinformarea despre presupusa agresiune și agitație a Ucrainei s-a aflat în centrul strategiei de teme narative a Kremlinului din momentul în care Rusia a inițiat războiul contra Ucrainei. Dar în același timp există neconcordanțe evidente - pînă la urmă, cum se poate ca o țară eșuată cu o armată în pragul dezintegării, să fie o adevărată amenințare de securitate la adresa Rusiei!? Kremlinul nu le poate avea pe amândouă, oricît de disperat ar dori asta.
N-am fost noi!
Devierea este o altă tactică de dezinformare pro-Kremlin. Ea include hituri binecunoscute cum ar fi „Kiev-ul a doborît MH17, nu Rusia!“, pentru că Ucraina nu și-a închis spațiul aerian deasupra regiunilor controlate de rebeli din Donbas. De fapt, sistemul de rachete BUK responsbil pentru tragedie provenea de la o unitate militară rusească, și a fost dus înapoi în Rusia după aceea. Alte povești false care deviază vina de la Rusia susțin că Occidentul e responsabil pentru provocări la război în Marea Neagră, și că Guvernul ucrainean e de vină pentru războiul cu Rusia, nu invers.
În această categorie intră cîteva faimoase exemple de confuzie intenționată, cum ar fi de exemplu că nu e clar cine tras în protestatari în Lituania în 1991, dar că e posibil că fi fost chiar lituanienii, sau o terță parte. Povestea asa se trage de la o recentă decizie a unui tribunal lituanian care a hotărît că fostul ministru sovietic al apărării și 60 de ofițeri sînt vinovați pentru această crimă.
„N-am fost noi!” vine și când e vorba de amestecul Rusiei în alegerile din Franța. Nici aici, potrivit presei pro-Kremlin, nu există nici o dovadă că Rusia ar fi implicată, și din cauza asta confuzia persistă. În realitate, anchetele făcute de The Insider și Mediapart.fr au stabilit că hackeri cu conexiuni GRU au furat emailuri de la echipa de campanie a lui Emmanuel Macron și că după aceea media pro-Kremlin a răspîndit știrea despre aceste scurgeri.
Occidentul a făcut-o!
Legată de categoria de mai sus, „Occidentul a făcut-o!” este despre țapul ispășitor favorit de Rusiei. Ați mai auzit asta: Occidentul, nu Rusia, se amestecă în alte țări și încearcă să le destabilizeze - uitați-vă numai la Belarus, Ucraina, Maidan, și Venezuela. Și nu uitați de rolul NATO!
Amestecul în alegerile din Ucraina
Săpămâna asta am avut zece povești despre preusupusul amestec în alegerile din Ucraina, inclusiv: falsificări organizate falsifications, votări cu amenințarea armelort, locuitorilor din li s-a refuzat dreptul la vot, campanie electorală pe bani murdari, and și fraudă alectorală. Care e tema generală? Că Ucraina e un stat eșuat și alegerile sînt ilegitime. Cui bono? Kremlinului. Ca de obicei.
Nu-mi vine să cred că citesc asta
Și în sfîrșit cel mai distractiv specimen din acest grup! Ni se spune că Brazilia va intra în NATO astfel încît Statele Unite să se folosească de ea ca de o trambulină pentru invadarea militară a Venezuelei. Control rapid: media pro-Kremlin a omis să menționeze că primirea Braziliei în NATO are nevoie de permisiunea tuturor membrilor NATO pentru amendarea articolului 10 din tratatul fondator al Alianței din 1949, care prevede că doar statele europene, în afară de Canada și Statele Unite, pot face parte din NATO. Perspectiva primirii Braziliei? Dincolo de puțin probabilă.
Vin apoi basmele standard de dat ochii peste cap: că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei e un mit, că n-a existat o „invazie” a Crimeei, și că de fapt Crimeea a revenit la Rusia după un referendum valid din punct de vedere legal.
Memo către Kremlin: ori de cîte ori ai repeta o minciună, ea nu devine adevăr.
Articol publicat pe site-ul EU vs Disinfo tradus de Lucian Ștefănescu.