Efectele pandemiei asupra tinerilor

Pandemia de COVID-19 a generat o serie de efecte cu impact puternic nu doar asupra sănătății populației, ci și asupra vieții economice și sociale. Studiile globale privind impactul pandemiei arată că tinerii sunt printre cele mai afectate grupuri ale populației. Aceștia au fost nevoiți să se adapteze la schimbările dramatice din educație sau piața muncii fiind printre cei mai afectați din punct de vedere socio-economic şi psiho-emoţional. Efectele pandemiei asupra tinerilor din R. Moldova au fost analizate de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Fondul Națiunilor Unite pentru Populație.

Efectele pandemiei asupra tinerilor

În baza unor sondaje, cercetarea încearcă să măsoare impactul pandemiei asupra bunăstării psiho-emoţionale a tinerilor şi asupra implicării lor în activități civice şi în procesul de luare a deciziilor. Iar una din concluziile centrale este că pandemia și restricțiile sanitare au accentuat profund problemele existente şi până la criza provocată de Covid-19.

Criza sanitară a amplificat stările de anxietate, frica şi depresia în rândul tinerilor. Fiecare al cincilea tânăr a simte o înrăutățire a bunăstării psiho-emoționale, spune Natalia Covrig, analistă de politici publice în cadrul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.

Natalia Covrig

„Datele arată că tinerii de peste 18 ani au fost cei mai afectaţi şi au dat dovadă de cel mai înalt nivel de anxietate. Aici, probabil, se explică prin acele modificări care au avut loc în sistemul educaţional, pe de o parte, şi pe piaţa muncii, pe de altă parte. Acest grup este exact acela care urmează să se integreze pe piaţa muncii şi aici apar cele mai mari incertitudini, inclusiv din considerentul că în perioada de criză cel mai probabil se va crea un deficit de locuri de muncă vacante pentru tineri, iar cele care vor reuşi să fie accesate există o probabilitate că ele vor prezenta un nivel mai înalt de infectare, de exemplu sfera serviciilor unde se regăsesc o bună parte dintre tineri.”

Pandemia şi restricțiile sanitare au afectat în mod diferit diversele categorii de tineri. De exemplu, fetele şi tinerii cu dizabilități au fost mai vulnerabili decât băieţii sau tinerii din mediu rural unde restricţiile nu erau respectate cu mare stricteţe, spune Natalia Covrig.

„Pandemia a provocat schimbări şi la nivel de comportamente, în mod special ne referim la comportamentele riscante cum ar fi consumul de tutun, de alcool, conducerea automobilului în stare de ebrietate şi alte comportamente. Am observat că acele comportamente riscante au devenit mult mai frecvente în perioada de izolare. Spre exemplu, a crescut foarte mult consumul de tutun.”

Experta spune că a crescut şi rata violenţei în perioada pandemiei, iar tinerii care erau supuși violenței până la criza sanitară au fost abuzați și mai des în perioada de izolare. Fiecare al doilea tânăr a cărui bunăstare psiho-emoţională a fost afectată de pandemie a spus că a avut nevoie de suport pentru a depăși situaţiile de criză, suport pe care nu l-a primit însă nici din partea autorităţilor şi nici din partea altor actori, cum ar fi prietenii sau familia, precizează Natalia Covrig:

„Acest aspect ne dă de gândit – în ce măsură tinerii sunt acoperiţi în programe, în serviciile pentru menţinerea bunăstării psiho-emoţionale şi a sănătăţii mintale şi care sunt paşii care ar trebui să fie întreprinși pentru a ne asigura că aceşti 50 la sută care au avut nevoie de suport vor fi cuprinși în viitoarele noastre intervenţii.”

Criza pandemică a avut un impact negativ şi asupra implicării civice a tinerilor, care şi până la criză era una destul de modestă, doar fiecare al cincilea tânăr fiind implicat activ în viaţa comunității, inclusiv în procesele decizionale, spune Viorica Doroş, consultantă la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare:

„Cum era de aşteptat, limitarea libertăţilor individuale în urma instaurării distanţării sociale şi măsurilor de autoizolare a determinat o retragere semnificativă a tinerilor cu participare înaltă din activităţile civice. Circa 60 la sută din tineri nu au fost activi civic şi nu au continuat să participe la procesele decizionale din localitate. Altfel spus circa o treime din tineri s-au retras pe timp de pandemie din activităţile de influențare a procesului decizional.”

Dacă poate exista și un revers pozitiv al pandemiei, atunci el trebuie căutat în faptul că tinerii s-au implicat activ în acţiuni de voluntariat. Datele sondajului ce a stat la baza cercetării arată, între altele, că aproape jumătate dintre tineri chestionaţi au contribuit la informarea despre metodele de protecţie împotriva Covid-19. Iar 80 la sută au oferit suport social vârstnicilor din localitate, inclusiv prin a le livra produse de primă necesitate.