Este pregătită R. Moldova să-i primească pe migranți acasă?

Aproape jumătate dintre moldovenii care muncesc peste hotare și-au pierdut locul de muncă sau acesta le-a fost suspendat din cauza epidemiei de COVID-19, arată un sondaj al Organizației Internaționale pentru Migrație.

Este pregătită R. Moldova să-i primească pe migranți acasă?

Peste 60 la sută spun că veniturile lor au scăzut, iar o pătrime au rămas în general fără venituri. Patru din zece migranți nu mai trimit bani acasă fapt care poate aduce sub pragul sărăciei 38 de mii de gospodării dependente de remitențe. Efectele crizei sanitare asupra bunăstării migranților moldoveni au fost discutate la o dezbatere online organizată de Institutul de Politici şi Reforme Europene.

Criza sanitară a avut un impact diferit asupra situației migranţilor moldoveni, iar cea mai afectată categorie o reprezintă migranţii fără statut regular în ţara de destinaţie. Neavând contracte formale de muncă, ei au rămas şomeri chiar de la izbucnirea crizei, fără a avea acces la prestaţiile de şomaj sau la indemnizații minime oferite de ţările gazdă. Datele sondajului realizat de Organizația Internațională pentru Migrație arată că cei mai afectați de consecințele pandemiei sunt lucrătorii migranţi din Federația Rusă. Peste 70 la sută dintre au raportat o scădere semnificativă a veniturilor şi sunt hotărâți să revină acasă. Sondajul a fost realizat în rândul migranţilor moldoveni din 10 ţări. Din totalul celor chestionaţi peste 60 la sută spun că veniturile lor au scăzut din cauza pandemiei, iar aproape jumătate nu mai trimit bani acasă. Şi-au exprimat intenţia de a reveni în ţară 30 la sută, ceea ce constituie aproape 255 de mii de persoane, parte dintre care vor să revină definitiv.

Şeful misiunii Organizației Internaționale pentru Migrație Lars Johan Lonnback spune că ar fi extrem de important ca potențialul celor reveniţi în ţară să fie valorificat, or mulţi dintre ei au dobândit abilităţi importante, unii ar fi gata să investească mijloace financiare. Actualele programe destinate migranţilor, cum ar fi PARE 1+1, nu sunt suficient de mari pentru a satisface cererea viitoare şi ar trebui extinse. La fel trebuie facilitat accesul celor reveniţi la programe de sprijin pentru sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii, recomandă, între altele, Lars Johan Lonnback.

Datele Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie arată ce circa 55 de mii de migranţi moldoveni au revenit în ţară până la declararea stării de urgenţă în R. Moldova. Doar 900 dintre cei reveniţi au apelat la serviciile Agenţiei pentru Ocupare Forţei de Muncă, dintre care 100 au şi fost angajaţi, spune directoarea Agenţiei Raisa Dogaru. Marea provocare rămâne a fi discrepanța dintre piaţa muncii contractată urmare a crizei pandemice, cu un număr de locuri vacante mereu în scădere, şi cerinţele persoanele revenite care optează pentru posturi bine plătite, spune Raisa Dogaru:

„Plus la aceasta trebuie să ţinem cont de faptul că migranţii au şi anumite rezerve, mijloace financiare pentru a putea să-i canalizăm în direcţia deschiderii afacerilor, mai ales că piaţa muncii s-a contractat, migranţii din mediul rural este foarte greu să-i direcţionăm spre mediul rural, unde locuri de muncă sunt puţine.”

Raisa Dogaru spune că migranţii pot beneficia de mai multe facilităţi oferite de Agenţiei, inclusiv de subvenţii care să le acopere jumătate din costurile deschiderii unei afaceri.

Anna Gherganova, şefa direcţiei politici ocupaţionale din cadrul Ministerului Muncii notează că impactul crizei pandemice asupra pieţii muncii abia începe să se facă simţit, urmând să se accentueze spre finele anului. Măsurile de reintegrare a migranţilor trebuie luate în complex cu cele de redresare a economiei, consideră Anna Gherganova:

„Noi nu o să putem asigura reintegrarea migranţilor reveniţi, atât timp cât la nivelul economiei naţionale şi pentru restul cetăţenilor nu se creează oportunităţi de ocupare. Nu se creează locuri de muncă. Toată problema de reintegrare a cetăţenilor reveniţi trebuie abordată în complex cu măsuri de redresare şi de micşorare a efectelor crizei provocate de pandemie.”

Autorităţile anticipează o scădere a ratei de ocupare cu cel puţin 10 la sută şi o creştere mai pronunţată a persoanelor inactive, în special din rândul migranţilor reveniţi din ţară. Rata şomajului s-ar putea dubla către finele anului.

Migranţii reveniţi în ţară pot solicita ajutorul de şomaj, numai că o condiţie obligatorie pentru a-l obţine este stagiul de cotizare care uneori nu poate fi confirmat, mai ales de către cei care au muncit la negru peste hotare.

Unii experţi consideră că R. Moldova nu pare pregătită deocamdată să gestioneze situaţia nouă în care s-ar putea pomeni, cu un număr mare de migranţi reveniţi acasă, fără prea multe posibilități de a-şi găsi un loc de muncă, şi mii de gospodării care ar putea ajunge sub pragul sărăciei din cauza scăderii remitențelor.