Maria (nume schimbat, n.r.) este o cetățeană a Republicii Moldova, stabilită în Federația Rusă de aproape 20 de ani. Deși a făcut studii europene în România și ar fi preferat să emigreze într-o țară europeană, situația economică din Moldova de la începutul anilor 2000 a determinat-o să plece în Rusia, una dintre principalele destinații accesibile fără viză la acea vreme pentru cetățenii moldoveni.
„După studiile în România am revenit la Chișinău în 2004. Timp de un an n-am putut să-mi găsesc de lucru și evident că am fost nevoită să plec acolo unde puteam merge fără viză și fără bani mulți. Nu am avut alegere”, povestește femeia într-o discuție online cu Europa Liberă.
În timp ce își deapănă trecutul, Maria întrerupe conversația: are probleme cu internetul. „E ceva de groază. Ca să pornești ceva trebuie să faci 20 de manipulări. Și e un coșmar. Ai impresia că ești în secolul XX, în anii când abia apărea internetul”, spune ea.
De mai bine de o săptămână, Moscova este afectată de întreruperi ale internetului mobil, care perturbă serios viața de zi cu zi din capitala rusă. Serviciile digitale întâmpină mari dificultăți în orașul cu peste 12 milioane de locuitori, majoritatea obișnuiți să folosească activ aplicațiile online. Oamenii se plâng că nu mai pot comanda taxiuri, face plăți cu cardul, utiliza instrumente de navigație sau asculta muzică online.
„Poți să rămâi fără internet și fără conexiune mobilă în timp ce mergi pe stradă, pentru că se fac diferite experimente. De exemplu, luni, telefonia mobilă nu a funcționat jumătate de zi. Glumeam că ne întoarcem la fax și telefoane staționare, dar se pare că nu mai e glumă”, spune Maria.
Ea afirmă că situația din capitala rusă nu este una nouă la nivel de țară, ci mai degrabă o extindere a unor disfuncționalități cronice din regiuni, unde blocajele de internet pot dura săptămâni întregi.
„Situația îmi aduce aminte de anii 2002-2004, când umblam cu telefonul mobil prin sat ca să prind internet”, glumește Maria, în timp ce încearcă să pornească un film cu desene animate pe Youtube pentru fiica sa. „Pentru noi asta e un lux. În plus, mai este și ilegal. E foarte complicat.”
„Lin s-a trecut spre asta”
La începutul lunii februarie, Roskomnadzor, agenția de supraveghere a comunicațiilor din Rusia, a blocat complet accesul la servicii de mesagerie și alte platforme populare precum WhatsApp, Instagram, Messenger și Youtube.
Totodată, au fost impuse „restricții progresive” asupra Telegram, cea mai utilizată aplicație de mesagerie din Rusia. Măsurile fac parte dintr-o campanie mai amplă și de durată a Kremlinului pentru a construi un „internet suveran” în Rusia, inclusiv prin trecerea la „super-aplicația” rusească MAX, promovată activ de autorități.
Grigore (nume schimbat, n.r.), un moldovean stabilit în Federația Rusă de aproape patru ani, spune că problemele nu au apărut brusc, ci treptat. Dacă în urmă cu o lună aplicația de Telegram funcționa normal, în timp au început să apară tot mai multe dificultăți.
„Lin s-a trecut spre asta. Inițial, Whatsapp a început să funcționeze tot mai greu. După asta am trecut cu toții pe Telegram. Era platforma de care ne foloseam în ultimele patru luni. A mers o perioadă, dar apoi tot mai greu și mai greu, până am ajuns la MAX, pentru că ai nevoie și la serviciu, și ca să ții legătura cu cineva”, relatează bărbatul.
La fel ca Grigore, Maria a fost nevoită să instaleze aplicația de stat pe dispozitivele de serviciu. Oamenii evită să o folosească pe cele personale considerând-o un instrument de control, explică ea.
„Asta nu e un simplu chat sau messenger, asta e control. Ei nu au deconectat Youtube, WhatsApp, Telegram pur și simplu. Scopul este ca oamenii să nu comunice, să nu cunoască, să nu afle, înțelegeți? Astea sunt considerate influențare externă. Sursele deschise - prin care să poți comunica, afla lucruri, citi - nu ar trebui să existe, doar versiunea oficială și atât. Știți, pentru oamenii care gândesc este foarte, foarte greu”, mărturisește femeia.
Max se vrea un element cheie într-un efort mai amplu de a crea o „super-aplicație” rusească – un instrument multifuncțional, instalat pe fiecare telefon mobil, care le va permite rușilor să facă o mulțime de lucruri sub ochiul vigilent al autorităților de reglementare și al FSB.
Pentru a ocoli restricțiile, atât Grigore, cât și Maria recurg la rețele virtuale private, cunoscute ca VPN - un serviciu care maschează locația utilizatorului și îi permite să acceseze internetul ca și cum s-ar afla într-o altă țară. Acestea au devenit pentru ei unica fereastră prin care mai pot menține legătura cu rudele și prietenii din Moldova, dar și cu spațiul informațional din afara Rusiei.
„Fiecare are câte 2-3-5 sau mai multe. Dacă unul e blocat, treci la altul și tot așa. E foarte dificil”, spune Maria. Totuși, nu toți își permit sau știu să utilizeze servicii VPN. Astfel, nu mai pot accesa rețelele de socializare - care erau până acum o sursă alternativă de informație pentru oameni - și rămân doar cu informația oficială, difuzată de presa de stat.
„Un om simplu, pentru care contează doar să-și achite chiria și să supraviețuiască până la salariu, nu va căuta alte informații. Pentru el e mai ușor să învinuiască angajatorul - care e o companie privată, că nu-i mărește salariul. Faptul că nu avem vânzări, asta nu interesează pe nimeni. De ce? Pentru că din televizor lor li se spune că oamenii de afaceri sunt ticăloși și ei sunt de vină că e scumpă carnea de găină, că prețul la pâine a crescut etc. Iar la noi totul e bine, înflorește și miroase bine - asta e imaginea oficială”, povestește Maria, care lucrează într-o companie de cosmetice.
„Ne e frică în propria casă”
Maria spune că, în cei aproape 20 de ani de când locuiește în Rusia, a simțit cum țara a făcut tranziția de la democrație spre o restrângere totală, în ultimii ani schimbările devenind radicale. Dacă acum câțiva ani se simțea liberă, astăzi, spune ea, persistă o stare constantă de „frică și paranoie”.
Oamenii preferă să nu-și expună opiniile de teama că ar putea fi arestați sau amendați pentru ceea ce cred sau pentru acțiuni pe care le-au făcut zeci de ani în urmă. Totodată, spune ea, pentru cetățenii străini, care au obținut între timp cetățenia rusă, cum e și cazul ei, situația e și mai dificilă.
„A devenit foarte dificil să vorbești, să comunici. Sincer, nici măcar soțului meu nu i-aș spune că am vorbit cu dumneavoastră, pentru că îi este frică pentru mine. Ne e frică în propria casă. Când suntem în apartament, mereu îmi zice să închid geamul pentru că uite ce vremuri am apucat”, mărturisește femeia, menționând că mulți evită să se gândească la aceste lucruri sau să lege evenimentele între ele, considerând că problemele tehnice, cum ar fi blocarea rețelelor WhatsApp sau Telegram, nu au legătură cu politica.
„Am colegi care se plângeau că nu funcționează nimic, dar nu înțeleg sau nu vor să înțeleagă că totul este interconectat și nu există lucruri care se întâmplă pur și simplu.
Dacă nu te implici în politică, politica se implică în viața ta.
Din păcate, oamenilor li s-a băgat în cap că politica nu e treaba lor: „Noi decidem pentru voi aici” - și asta este foarte convenabil. Și mereu e vinovat altcineva. La noi acum sunt vinovați peste tot, pentru că atunci când prețurile cresc, inflația crește, puterea de cumpărare scade, salariile nu cresc, trebuie să căutăm neapărat vinovații. Și, deocamdată, toți sunt vinovați în afară de noi. Așa stau lucrurile”, spune Maria.
Totuși, crede femeia, situația nu este alb-negru, iar pentru persoanele care înțeleg complexitatea problemei viața este foarte dificilă. „Avem o fată de 25 de ani pe care am angajat-o recent. Știți cât de trist este să înțelegi că nu ai perspective, că ești forțat să rămâi? E clar că peste tot sunt conflicte, crize etc., dar oricum lumea evoluează, merge înainte, dar pe tine te-au aruncat cu 30 de ani înapoi. Oamenii sunt diferiți și să pui vina colectivă pe toți nu cred că este corect.”, relatează Maria.
Ea spune că nu se simte în siguranță și ar prefera să plece, pentru că perspectivele economice sunt sumbre. „Nu poți face planuri clare pentru viitor. Anul 2026 este foarte complicat din punct de vedere economic. Cei care râdeau și făceau glume că sancțiunile nu ne afectează, acum văd că asta se simte foarte mult. Și dacă nu se va ajunge la o înțelegere de pace, va fi și mai greu. Inflația este mare, bani nu sunt, pentru că, evident, ei sunt direcționați în altă parte”, menționează femeia.
O femeie trecând pe lângă un mall din cadrul Centrului Internațional de Afaceri din Moscova, cunoscut și sub numele de Moskva-City, februarie 2026
Rusia tot mai nesigură pentru cetățenii moldoveni
În prezent, între 150.000 și 200.000 de cetățeni moldoveni locuiesc în Federația Rusă. La începutul lunii martie, Ministerul Afacerilor Externe a avertizat că s-au intensificat cazurile de intimidare și chiar de reținere a cetățenilor moldoveni, atât la intrarea în Federația Rusă, cât și pe teritoriul acesteia.
În iunie 2025, Externele de la Chișinău emis alerte de călătorie în Federația Rusă, după mai multe sesizări privind acțiuni abuzive. Tot atunci, Serviciului Federal de Securitate (FSB) de la Moscova a anunțat că a reținut doi cetățeni moldoveni, acuzați că ar fi „agenți” ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) de la Chișinău. Autoritățile din Moldova au catalogat acuzațiile drept „nefondate și speculative”.
Observatori și specialiști IT consideră că penele de internet mobil din Moscova sunt folosite pentru testarea unui sistem de „listă albă” a site-urilor autorizate, începută vara trecută. Această listă include site-uri ale operatorilor de telefonie mobilă, mass-media pro-Kremlin, agenții guvernamentale, platforme de comerț electronic și rețele sociale precum Odnoklassniki și VKontakte.
La 20 februarie, președintele rus Vladimir Putin a semnat o lege care obligă operatorii de telecomunicații să suspende serviciile la cererea FSB, fiind în același timp scutiți de răspundere față de clienți. Rusia cenzurează demult conținutul online, monitorizează traficul în numele securității și a înăsprit controlul asupra mass-media.
Restricțiile privind libertatea de exprimare și alte drepturi s-au intensificat după revenirea lui Putin la președinție în 2012 și mai ales după invadarea la scară largă a Ucrainei în 2022 de către Federația Rusă.
„Nu e cea mai simplă situație. Nu s-a așteptat nimeni ca în anul 2026, cu toate tehnologiile și toate astea, în loc să trăim și să ne bucurăm de viață, am ajuns că nu știi la ce să te aștepți de la ziua de mâine”, spune Grigore.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te