La Curtea Constituțională a ajuns o sesizare din partea PAS privind stabilirea salariul minim atât în sectorul real, cât și cel bugetar. Între altele, Înaltei Curți i se cere să se expună asupra constituționalității prevederilor legale ce stau la baza calculării acestui „salariu minim” și care în prezent variază între o mie și puțin peste două mii de lei. Angajatorii și sindicatele au păreri împărțite privind necesitatea unei majorări. În timp ce primii se arată sceptici, spunând că o eventuală majorare ar stimula așa numita „economie gri”, adică oferirea salariilor în plic, sindicatele susțin că angajații s-au săturat să lucreze pentru salarii ce nu le garantează minimul de existență.
Your browser doesn’t support HTML5
Pro şi contra majorării salariului minim
Legile în vigoare stabilesc trei tipuri de salarii minime. În sectorul bugetar salariul minim este de 2200 de lei, în cel real, adică mediul privat, constituie 2900 de lei și salariul minim pe țară – de o mie de lei. Deputatul PAS Dan Perciun a depus o sesizare la Curtea Constituțională în care, între altele, reproșează guvernului că și-ar discrimina proprii cetățeni atunci când stabilește diferite praguri de salarizare.
Legiuitorul consideră că salariul minim ar trebui să fie de cel puțin patru mii de lei, adică să depășească minimul de existență.
Poziția deputatului este privită cu scepticism de mediul de afaceri, care în prezent abia de își revine din pandemie. Într-o recentă dezbatere dedicată efectelor negative ale epidemiei de COVID-19 asupra antreprenorilor moldoveni, Veronica Sireteanu, din partea Camerei de Comerț Americane (AmCham), își exprima temerea că o eventuală majorare a salariului minim din sectorul real ar stimula așa numita „economie gri”:
### Vezi și... ### Salariații – marii perdanți ai coronacrizei„Întotdeauna am fost preocupată de ceea ce înseamnă economie tenebră. Este un subiect care mă urmărește încă din viața mea „anterioară”, ca funcționar public. Știu cu siguranță că s-au făcut o serie de studii care arătau legătura directă între creșterea salariului minim și creșterea economiei tenebre sau „gri” mai bine spus. Deci, trebuie să fim foarte atenți ca în momentul în care noi creștem acest salariu minim să nu intrăm în zona în care este tentația de a-l ascunde de tot, pentru că el devine prea scump. Deci, este o măsură corectă doar că trebuie făcută cu grijă.”
Fără a pune la îndoială argumentele invocate de mediul de afaceri, vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor, Sergiu Sainciuc, crede că atunci când se insistă pe menținerea unui salariu minim la cote joase, de fapt, se transmite angajaților mesajul că munca lor contează prea puțin:
„În mod normal, în țară ar trebuie să fie un salariu minim pentru o muncă egală și de valoare egală. În ce privește la reticențe: să-l modificăm sau să nu-l modificăm? Pentru că aceasta ar duce la achitarea salariilor în plic. În principiu nu este corect. Uitați-vă, Ucraina recent a stabilit salariul minim pe țară de cinci mii de grivne, în România salariul minim pe țară este mai mare decât salariul mediu în R. Moldova. Deci, este o problemă majoră în cazul de față. Ce facem? Pentru că noi trebuie să declarăm acest salariu și să oferim la salariați nu măsuri de protecție socială prin ajutor social, dar celor apți de muncă trebuie să le oferim un salariu normal, pentru ca ei să muncească în țară, nu să plece peste hotare.”
### Vezi și... ### Cum se poate redresa economia în urma impactului pandemieiDiscuțiile despre uniformizarea salariului minim trebui purtate cu grijă, crede economistul Stas Madan de la Expert-Grup. Și asta pentru că Guvernul este unul dintre cei mai mari angajatori, prin urmare, o majorare a salariului minim în sectorul bugetar ar însemna, automat, o presiune suplimentară pe cheltuielile sociale. Lucrurile stau diferit în mediul privat care a înregistrat în ultimii ani o majorare de facto a salariilor pe care le primesc angajații, spune expertul:
„Dacă analizăm evoluția salariului mediu pe economie, din 2014 până în 2019 noi avem în fiecare an o creștere de peste zece la sută. Deci, nu putem spune că companiile ar avea resurse și nu ar vrea să plătească mai mult angajaților. Pentru că pe acest fond imigraționist există o presiune mare pe piața forței de muncă și această presiune nu a dispărut nici chiar în această criză pandemică pentru multe sectoare. Deci, spațiu de creștere ar exista din perspectiva salariului minim, dar trebuie o armonizare a intereselor, pentru a nu merge în cealaltă extremă cu economie tenebră și ca statul să se trezească cu o presiune pe cheltuielile sociale din acest motiv.”
Un recent sondaj realizat de fundația germană Fredrich Ebert constata că fiecare al doilea angajat din R. Moldova este dispus să plece din țară din cauza salariului mic și a condițiilor de muncă.