Din cauza pandemiei de COVID-19, aproape 100 de mii de salariați din Republica Moldova și-au pierdut locul de muncă sau li s-a tăiat din remunerare, arată un studiu publicat astăzi de fundația germană Friedrich Ebert Stiftung. Lor li se mai adaugă peste 40 de mii de persoane, ocupate pe cont propriu, care și-au sistat activitatea în perioada stării de urgență. Cu toate acestea, echilibrul dintre cerere și ofertă pe piața muncii nu s-a schimbat, observă economiștii. Oferta de forță de muncă ieftină pe care o caută majoritatea angajatorilor nu a crescut, pentru că cei rămași fără un loc de muncă din cauza pandemiei nu sunt dispuși să lucreze cu salarii care nu le-ar garanta un trai decent. Cum a influențat pandemia de COVID-19 piața muncii și cea salarială?
Incertitudine, dezechilibru între cerere și ofertă și legislație imperfectă – acestea ar fi principalele provocări cu care se confruntă piața muncii din Republica Moldova, se arată în studiul „Cine plătește factura pandemiei? Impactul social-economic al coronacrizei”. Autorul studiului, Marcel Spatari, din cadrul companiei Syndex România, atrage atenția că în condiții de criză, COVID-19 a scos la iveală o altă deficiență a sistemului public din Republica Moldova: lipsa unei baze de date unitare privind contractele de muncă. Fără un asemenea sistem este foarte dificil să se știe numărul exact de persoane care și-au pierdut locul de muncă din cauza epidemiei.
Iată un exemplu - în timp ce Biroul Național de Statistică susține că în domeniul HoReCa ar fi activat, la finele lui 2019, aproape 12 mii de salariați, Agenția Națională a Restaurantelor și a Localurilor de Agrement susține că doar în restaurante și cafenele activează peste 50 de mii de salariați. Aceste condiții fac ca vocea angajaților să fie prea puțin auzită, constată Marcel Spatari:
„Am avut un stat mic în criză, un stat care nu a oferit susținere firmelor și salariaților la măsura echivalentă cu alte state din regiune, nemaivorbind de statele din Europa de Vest. Deci, o minoritate de firme au beneficiar de stimulentele financiare oferite de guvern pentru depășirea crizei. Dacă e să ne uităm la volumul total al ajutoarelor oferite de stat, acesta fost mult mai mic în realitate decât a fost estimat la începutul crizei.”
La scurt timp după ce a devenit clar că o bună parte din companiile moldovene nu vor face față crizei de sine stătător, guvernul a promis să aloce în jur de 2 miliarde de lei pentru a compensa pierderile economice ale mediului de afaceri și ale populației. În realitate, a oferit mai puțin de o jumătate de miliard: 200 de milioane de lei pentru măsuri economice și 300 de milioane de lei pentru măsuri sociale, se arată în studiul „Cine plătește factura pandemiei? Impactul social-economic al coronacrizei”.
Președintele Federației Sindicatelor în Construcții, Victor Talmaci, spune că dialogul mediului de afaceri cu statul deseori aduce aminte de fabula „racul, broasca și o știucă”. Pe de o parte, autoritățile se apără spunând că nu au suficienți bani în buget, pe de altă parte, antreprenorii le reproșează că niciodată nu au fost cu adevărat o prioritate pentru guvernanți:
Este important ca guvernarea să fie cât mai deschisă
„Pentru noi este important ca guvernarea să fie cât mai deschisă, să fie cât mai constructiv acest dialog social și nu atunci când venim la negocieri să ni se spună că nu sunt bani și atât. Este greu să ne convingi de acest lucru. Din această cauză salariații noștri nu vor mai accepta acele salarii mici și vor alege calea cea mai simplă: plecarea peste hotare.”
Economiștii și reprezentanții mediului de afaceri spun că modul în care statul a oferit stimulente companiilor afectate de pandemie oglindește fidel atitudinea pe care o are față de mediul de afaceri. Or, datele unui recent sondaj realizat de Banca Mondială arată că ponderea companiilor cărora li s-au refuzat promisele stimulente este de patru ori mai mare decât numărul entităților care au beneficiat de sprijin.
