Măsurile de carantină au salvat „milioane de vieți” în pofida complicațiilor economice și sociale

În timp ce mai multe țări își repornesc treptat economiile după luni de restricții anti-COVID, noi studii științifice arată că măsurile de carantină impuse inițial au salvat milioane de vieți.

Măsurile de carantină au salvat „milioane de viețI” în pofida complicațiilor economice și sociale

Criticii spun că restricțiile vin la pachet cu alte pericole – de la reducerea capacității spitalelor de a trata pacienți cu alte boli, la creșterea documentată a ratei de suicid, violență domestică, șomaj, sărăcie și malnutriție

Alte dezavantaje ale carantinei includ sporirea inegalității economice, obstacole pentru învățământ și subminarea încrederii publicului în viitor.

În întreaga lume se poartă dezbateri despre cât de repede ar trebui relaxate restricțiile pentru a ameliora deznădejdea economică în care s-au pomenit zeci de milioane de oameni care abia de trăiesc de azi pe mâine.

Ultimele cercetări din Marea Britanie și Statele Unite afirmă totuși că introducerea restricțiilor la începutul pandemiei a fost decizia corectă în termeni de sănătate publică și vieți salvate.

Un studiu publicat în jurnalul Nature de cercetătorii de la Imperial College London estimează că măsurile de carantină au salvat, până pe 4 mai, aproximativ 3 milioane de vieți în 11 țări europene: Italia, Spania, Franța, Germania, Marea Britanie, Belgia, Austria, Danemarca, Norvegia, Elveția și Suedia.

Un alt studiu publicat în Nature de savanții de la Universitatea din California, Berkeley, a examinat „intervențiile ne-farmaceutice” în China, Iran, Coreea de Sud, Italia, Franța și SUA.

Concluzia studiului e că restricțiile impuse în aceste țări „au prevenit sau întârziat 62 de milioane de cazuri confirmate, ceea ce ar însemna în jur de 530 de milioane de infecții în total”.

Solomon Hsiang, conducătorul studiului, afirmă că mobilizarea globală pentru a opri răspândirea virusului „a salvat mai multe vieți ca niciodată, într-o perioadă scurtă de timp“. „În absența unor astfel de politici, estimăm că rata de infecție la începutul pandemiei ar fi crescut exponențial cu aproximativ 38% zilnic”, scriu cercetătorii. „Am confirmat că măsurile împotriva epidemiei au redus semnificativ și substanțial răspândirea ei”.

„Unele politici au un impact diferit asupra unor populații diferite, dar am găsit dovezi concordante că pachetele de politici aplicate în prezent au rezultate importante pentru sănătatea publică, benefice și măsurabile”.

Autoritățile din diferite țări au acum dubii în privința căii de urmat mai departe - îndeosebi în zonele unde numărul infecțiilor crește din nou.

Președintele iranian Hassan Rohani a declarat pe 13 iunie că va reimpune restricții dure dacă cetățenii vor continua să ignore regulile de sănătate publică.

După ce a relaxat treptat regimul de carantină începând de pe la mijlocul lui aprilie, Iranul s-a confruntat cu o creștere bruscă a numărului de infecții și morți, ajungând din nou la cifrele din aprilie.

Într-un discurs televizat pe 13 iunie, Rohani a dat vina pe călătorii care răspândesc virusul în provincii care anterior erau considerate cu risc redus.

Președintele și-a exprimat îngrijorările față de rugăciunile în masă la mausoleul lui Imam Reza, cel mai mare complex religios șiit din nord-estul țării, redeschis recent.

„Dacă nu există cooperare, vom fi nevoiți să reimpunem restricțiile”, a avertizat Rohani. El mai adăugat că respectarea măsurilor de sănătate publică e necesară pentru „a ține afacerile deschise”:

Reacția Suediei la răspândirea virusului în martie și aprilie a fost considerată un experiment: autoritățile au evitat să impună restricții dure și să închidă temporar afacerile.

Suedia este cea mai populată țară din nordul Europei și s-a confruntat într-un final cu un număr zilnic de morți și infecții foarte înalt, descurcându-se mult mai prost decât celelalte țări scandinave.

Andres Tegnell, epidemiologul șef care a coordonat tactica relaxată a Suediei, era inițial sceptic privind măsurile de carantină impuse în alte țări europene.

Totuși, pe 3 iunie, Tegnell a recunoscut într-un interviu pentru Sveriges Radio că abordarea sa a fost greșită și prea mulți suedezi au murit de Covid-19.

„Dacă ne-am ciocni cu aceeași boală din nou și am ști exact tot ce știm astăzi, cred că am alege o tactică undeva la mijloc între ce a făcut Suedia și ce a făcut restul lumii”.

Vine al doilea val?

Principala îngrijorare în țările care relaxează regimul de carantină e că un al doilea val de coronavirus ar putea lovi înainte ca un vaccin să fie gata, obligând societatea să revină la restricțiile anterioare.

„Afirmațiile că pandemia a trecut pot fi respinse cu certitudine. Suntem abia la început”, spune Seth Flaxman, unul din autorii studiului de la Imperial College London.

Cercetătorii sunt de părere că un al doilea val poate lovi în timpul verii sau la începutul toamnei, odată cu relaxarea pe larg a restricțiilor.

Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD) afirmă că prognoza pentru restul anului e „foarte incertă” din cauza pandemiei „care a provocat cea mai gravă recesiune economică din ultimii aproape 100 de ani și a adus daune enorme sănătății și bunăstării oamenilor, și locurilor lor de muncă”.

Din cauza acestei nesiguranțe, ultima prognoză economică a OECD conține pentru prima dată „două scenarii la fel de probabile – unul în care al doilea val de infecții vine până la sfârșitul lui 2020, ceea ce ar duce din nou la carantină în masă, și altul în care o nouă izbucnire a pandemiei e evitată”.

Mulți experți spun că restricțiile anti-Covid nu sunt un ca un întrerupător cu două opțiuni – pornit sau oprit – ci ca un variator care poate fi reglat între maxim și minim în funcție de necesitate.

Doctorul Anthony Fauci

„Este imposibil de prezis cu un minim de certitudine ce se va întâmpla”, a declarat pentru Vocea Americii doctorul Anthony Fauci, principalul expert în boli infecțioase din SUA, cu privire la posibilitatea unui al doilea val.

„Un lucru care știm că se va întâmpla e că virusul se va răspândi printre săraci și iarna. Știm asta pentru că virusul e atât de contagios. Nu va dispărea brusc de pe planetă”, a explicat Fauci.

„Virusul rămâne, indiferent dacă vom avea sau nu al doilea val în toamnă. Totul depinde de eficiența și capacitatea noastră să identificăm și izolăm cazurile noi, apoi să-i găsim pe toți cei cu care au contactat. Cazuri noi vor continua să apară și, dacă suntem eficienți, putem preveni un al doilea val. Acesta nu este inevitabil. Îl putem preveni dacă reacționăm corect.”

Întrebat dacă apariția a noi focare în statele americane care ies din carantină înseamnă că relaxarea măsurilor are loc prea repede, Fauci a spus că „nu există soluții universale, aplicabile pentru toți”.

„Trebuie să fim atenți să nu categorisim întreaga țară într-un mod unidimensional. E o țară foarte mare, cu multe state, regiuni, orașe și districte care au nivele diferite de infecții”, a declarat Fauci pentru Vocea Americii.

„Dacă ești într-o regiune cu puține infecții, te poți simți confortabil să încerci să readuci situația la normal, să relaxezi lucrurile. Dacă ești într-o regiune foarte activă din puncte de vedere al infecțiilor, nu e cea mai înțeleaptă decizie să încerci să ieși rapid din carantină”.

„Recomandarea mea din start a fost ca lumea să evite locurile aglomerate. Dacă totuși mergeți acolo, ceea ce nu vă recomand, asigurați-vă că purtați mască mereu”.

Ieșirea din carantină, reimpunerea restricțiilor

Armenia este exemplul unei țări care a ieșit din carantină relativ repede, dar a fost nevoită să dea înapoi în fața unui nou val de infecții.

Erevanul a declarat stare de urgență pe 16 martie și a început să repornească economia pe la mijlocul lui aprilie, după doar câteva săptămâni de restricții dure, în timp ce numărul de infecții continua să crească. Pe 4 mai, cu doar 1400 de cazuri active confirmate, Armenia a permis restaurantelor să-și servească clienții în spații deschise. Peste o săptămână, autoritățile au permis redeschiderea magazinelor cu excepția mall-urilor și a piețelor mari, iar restricțiile de călătorie au fost anulate. S-au redeschis mai multe tipuri de fabrici, frizeriile și saloanele de frumusețe.

Ministrul sănătății Arsen Torosian avertiza atunci că numărul de pacienți infectați ar putea depăși capacitatea spitalelor din Armenia.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, Torosian a spus că, într-o astfel de situație, doctorii ar trata „cazurile moderate și severe” ca fiind „prioritare”, fiindcă spitalele armenești pot trata doar 3-4 mii de pacienți cu coronavirus.

Pe 6 iunie, când numărul de infecții a trecut de 12,000, inclusiv 250 de morți, premierul Nikol Pașinian le-a spus reporterilor că e „obligat” să dezvăluie „adevărul amar”.

Chiar dacă oficialii din sănătate au început să folosească un complex sportiv pentru a mări capacitatea de tratare a pacienților cu Covid-19, fiindcă nu ajung paturi în spitale, numărul de infecții oricum a copleșit sistemul medical din Armenia, care nu mai poate avea grijă de toți pacienții.

Pe 12 iunie, guvernul lui Pașinian a prelungit pentru a treia oară starea de urgență, care va dura până pe 13 iulie.

„Situația privind răspândirea coronavirusului e foarte proastă. Trebuie să fiu sincer, sunt foarte nemulțumit de aceste cifre”, a declarat atunci Pașinian.

Premierul armean, soția sa și cei trei copii, au fost cu toții testați pozitiv pentru coronavirus, dar și-au revenit fără probleme. Pașinian a spus că, pe 13 iunie, a venit cu mașina la birou și a văzut „pe fereastră cum lumea continuă să încalce regulile de siguranță epidemiologică”. Armenii sunt acum obligați să poarte mască în toate spațiile publice. Întâlnirile a mai mult de cinci persoane, inclusiv evenimentele de familie, sunt interzise, iar guvernul poate închide afacerile care nu respectă regulile de igienă și distanțare socială.

De asemenea, autoritățile pun în carantină comunitățile separate cu focare noi de infecție.

Majoritatea afacerilor din Armenia rămân însă deschise, se circulă din nou cu transportul public, iar copiii merg la grădiniță.

Serviciul Armean al Europei Libere a contribuit la acest reportaj.