Implementarea de către Republica Moldova a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro, dar și alte teme importante ale relației moldo-comunitare au fost subiectele dezbătute în cadrul ședinței. O discuție cu Ramona Strugariu, vicepreședinta Delegației Parlamentului European la Comitetul UE – Moldova.
Europa Liberă: Chiar și de la distanță, totuși s-a reușit să se convoace într-o ședință Comitetul Parlamentar de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova. A fost o reuniune informală. Ieri ați discutat mai multe subiecte, inclusiv impactul COVID-ului asupra Republicii Moldova, ajutorul din partea Uniunii Europene, asistența macrofinanciară. La ce concluzii ați ajuns? Mai întâi, ce ați constatat?
Ramona Strugariu: „Într-adevăr a fost o reuniune informală, însă extrem de necesară ca să putem să luăm pulsul ultimelor evenimente și, mai ales, al evoluțiilor în context de criză. Poate dacă discutam încă pe atât, n-am fi reușit să epuizăm toate subiectele, dar am trecut rapid prin cele pe care le-ați menționat. Sunt câteva elemente îngrijorătoare, cel puțin pentru partea europeană a delegației și pentru reprezentanții Parlamentului European prezenți la această întâlnire în ceea ce privește situația pandemică, deși inițial am primit cumva mesajul că lucrurile sunt sub control și că autoritățile fac eforturi în direcția controlului eficient al răspândirii bolii...”
Europa Liberă: Dar iată, astăzi, s-au înregistrat 400 de cazuri. Este cea mai înaltă cifră de când a început această criză.
Ramona Strugariu: „Da, acolo voiam să ajung. Cifrele contrazic un pic mesajul pe care l-am primit inițial și am analizat și niște date chiar de săptămâna trecută cu cele mai înalte cifre și în ceea ce privește numărul nou de cazuri și mortalitatea, și rata de transmisie în mod evident în creștere și alarmant, în același timp, cu niște procente foarte mari. Partea europeană și-a exprimat îngrijorarea și în mod clar a solicitat și am transmis către guvern mesajul de încercare a schimbării strategiei, pentru că pare clar că cea folosită acum nu este funcțională și nu pare să dea rezultate. Sunt, într-adevăr, cifre foarte proaste, îngrijorător de proaste, în condițiile în care măsurile luate de alte guverne își fac deja în mod semnificativ efectul și diferențele se văd în scăderea numărului de cazuri. Ne-am arătat disponibilitatea în mod evident să sprijinim și să ajutăm inclusiv cu informație și consiliere, și mijloacele cu care putem să o facem, am oferit chiar câteva exemple concrete de soluții, chiar protocoale medicale care se pot schimba între guverne. De pildă, Guvernul român și Guvernul Republicii Moldova ca să ajute, dar categoric trebuie adresată această chestiune și schimbată strategia de combatere a pandemiei de către guvern ca să nu se întâmple asta.”
Europa Liberă: Deci, Chișinăul ar putea să conteze pe un sprijin suplimentar din partea Uniunii Europene și a statelor membre pentru a-l ajuta să fie depășită această criză?
Cea mai mare îngrijorare a mea este că nu păreau îngrijorați
Ramona Strugariu: „Am spus că există deschidere. Depinde foarte mult de ce fac concret autoritățile. Dacă au nevoie de sprijin, să solicite acest sprijin; dacă au nevoie de informație, să o solicite și există deschiderea de a discuta aceste mijloace de sprijin. Cea mai mare îngrijorare a mea este că nu păreau îngrijorate, nu păreau îngrijorați chiar reprezentanții partidelor de guvernământ de această situație care mai degrabă ne-a îngrijorat pe noi, decât pe ei. Speranța mea este că există o înțelegere a faptului că cifrele chiar sunt foarte îngrijorătoare și că trebuie adresată urgent problema asta, pentru că lucrurile nu sunt sub control, dar din partea noastră – toată deschiderea pentru acest sprijin în context de pandemie și știți foarte bine că există și niște bani acum pe masă pe care îi poate accesa tot în context pandemic Republica Moldova, și mă refer la acea sută de milioane aprobate recent.”
Europa Liberă: Iată că după lungi dezbateri, Legea ONG-urilor a trecut de lectura a doua cu voturile a 95 de deputați astăzi în Parlamentul de la Chișinău. Deputații au votat în lectură finală proiectul acesta, care reprezintă o condiție pentru obținerea finanțării de 30 de milioane de euro din suportul macrofinanciar din partea Uniunii Europene. Puteți spune clar dacă banii vor ajunge în vistieria statului?
Ramona Strugariu: „Aceasta a fost tema subiectelor discutate ieri. Apropo de Legea organizațiilor necomerciale, apropo de condiționalități, pot spune că este un pas excelent înainte și că acele 30 de milioane chiar au, în aceste condiții, șanse să vină. Nu știu despre a treia tranșă, pentru că discuția este un pic complicată, și este complicată în următorul context: după cum știți, există o decizie a Parlamentului European din 13 septembrie 2017 și a Consiliului, de fapt e o decizie comună a Consiliului și a Parlamentului European, care spune că asistența macrofinanciară este disponibilă pentru o perioadă de doi ani și jumătate. Începe din prima zi după intrarea în vigoare și este disponibilă pentru o perioadă de doi ani și jumătate care expiră, așa cum bine știm, la sfârșitul lui iunie acum. Republica Moldova la începutul lui iulie 2020 nu mai are această perioadă în care beneficiază de asistență macrofinanciară. A doua tranșă de 30 de milioane e foarte probabil că încă poate ajunge, mai ales în condițiile în care înțeleg că s-au făcut pași înainte și a trecut Legea organizațiilor necomerciale, cred că în continuare e foarte puțin probabil ca și cea de-a treia tranșă să fie accesată în acest interval.
Dacă autoritățile, deja că avem condiționalitățile îndeplinite într-un interval record de timp, poate că e posibilă și accesarea celei de a treia tranșe. Întrebarea este cum și când, pentru că ele, după cum știți, sunt mai multe; există și discuții, apropo de justiție și de Consiliul Superior al Magistraturii. Noi am primit în discuțiile de ieri cumva mesajul că aceste condiționalități vor fi îndeplinite, în continuare spun, mesajul e excelent. Concret am vrea să vedem cum se întâmplă și când se întâmplă acest lucru. Disponibilitatea de a elibera aceste tranșe de bani există în măsura îndeplinirii condiționalităților, cu certitudine aici nu avem semne de întrebare și acesta a fost mesajul transmis ieri de altfel. Noi am semnat acea scrisoare...”
Europa Liberă: Da, ați fost șase eurodeputați care ați venit cu o inițiativă ca să fie prelungit termenul pentru a fi accesată și a treia tranșă din creditul respectiv.
Chiar dacă sunt speranțe pentru tranșa a doua, tranșa a treia rămâne foarte problematică
Ramona Strugariu: „Exact! Și dacă ați văzut scrisoarea, știți că și răspunsul Înaltului Reprezentant pentru politica externa a UE Joseph Borell în legătură cu solicitarea noastră de amânare, ca să poată să beneficieze Republica Moldova de toți banii, și răspunsul Înaltului Reprezentant a fost în aceeași direcție, reamintindu-ne, practic, de aceste termene și de faptul că asistența macrofinanciară era condiționată și de programul FMI, care, de altfel, a și expirat acum în martie 2020 și că nu se poate practic efectua sub nicio formă această prelungire. Și dacă cumva chiar sunt speranțe pentru tranșa a doua, tranșa a treia rămâne foarte problematică. Acum să vedem cum se vor mișca autoritățile în această direcție și dacă măcar a doua tranșă de bani va putea să fie accesată.”
Europa Liberă: Și dialogul va continua între Uniunea Europeană și Republica Moldova? Poate fi readus interesul Republicii Moldova pe radarul occidental?
Ramona Strugariu: „Nu a dispărut acest interes. Evoluțiile politice din Republica Moldova au fost variate, interesul ca Republica Moldova să existe și să rămână, și să vină cât mai aproape de interesele europene, de valorile europene și chiar în Uniunea Europeană, o spun din nou, într-o bună zi, rămâne același. Important este în tot acest parcurs să ne raportăm la aceste valori pe care le respectăm și ele necesită aceste condiționalități. Adică, nu renunță nimeni la ideea de a continua acest dialog și acest parteneriat, dar contează foarte mult felul în care facem acest lucru. A rămas de altfel că vom continua discuțiile, chiar dacă nu putem să ne întâlnim fizic și să avem în condiții normale, să spunem, aceste interacțiuni, vom mai organiza astfel de dezbateri și de întâlniri tocmai în ideea de a menține strâns dialogul. Noi chiar suntem, pe de o parte, îngrijorați de evoluția în context pandemic, pe de altă parte, îngrijorați de faptul că e posibil, în cel mai rău caz, să piardă două treimi din acest ajutor macrofinanciar Republica Moldova, într-o situație mai bună să poată să acceseze cele 30 de milioane și într-o situație absolut ideală, dacă autoritățile se mișcă foarte repede să reușească, să primească toți acești bani. Aceeași îngrijorare nu am văzut-o de partea cealaltă cumva, cu excepția unor opinii minoritare, aș spune, și mi-ar fi plăcut să aud cumva mai puternic și mai hotărât din partea partidelor politice de la guvernare mesajul că există și se fac niște eforturi foarte mari și că există o strategie pe masă ca Republica Moldova să poată să îndeplinească aceste condiționalități, pentru că nu este vorba despre partidele de la guvernare și nu este vorba despre un om sau despre un ministru, sau despre un guvern, este vorba despre cetățenii care ar trebui să beneficieze în mod direct de acești bani. Mai ales acum și, mai ales, în aceste condiții.”
Europa Liberă: Știți că autoritățile Republicii Moldova, dacă nu vin bani din Uniunea Europeană se supără și spun că colacul de salvare vine de la Rusia și atunci, cetățeanului îi vine foarte greu să înțeleagă totuși cine îi dorește mai mult bine statului și populației?
Ramona Strugariu: „Cine îi dorește mai mult bine cetățenilor, dorește în același timp angajament real și transparență, și respectarea unor reguli, și prinderea, și investigarea furtului miliardului, și dosarele finalizate în justiție, și tot ce ține de statul de drept asumat și respectat de către orice partid și grupare, coaliție aflate la guvernare. Că așa se traduce binele, de fapt, pentru cetățean în mod concret. Bani pot veni de oriunde, dar în ce condiții vin este o întrebare pe care tot în proporție de 90 la sută în termeni de consecințe tot cetățeanul o suportă. Împrumuturile tot el le plătește, cu condiții dubioase sau supralicitări, sau dobânzi exagerat de mari ș.a.m.d. Existau acele discuții apropo de împrumutul rusesc care au fost, slavă Domnului, finalizate atât de clar și de categoric de Curtea Constituțională, veneau de la Uniunea Europeană cele 87 de milioane foarte clar, transparent și asumat ajutor imediat în context pandemic, adică niciodată cifrele nu mint și n-am văzut aceeași reacție din partea cealaltă sau vreun fel de semnal foarte clar că există dezinteresat această intenție de ajutor. Contează cum primești sprijin și contează ce înseamnă pentru tine ca cetățean și pentru tine ca națiune până la urmă acest sprijin, că dacă el îți condiționează independența ca stat și libertățile individuale, și echilibrul puterilor în stat, atunci nu sunt bani care să facă bine statului sau cetățeanului.”
