NATO a decis să evite posibilitatea ca Donald Trump să impună un succesor al actualului secretar general, norvegianul Jens Stoltenberg, potrivit multor analiști, așa cum a rezumat-o cotidianul britanic The Times.
Așa se face că Stoltenberg a fost reconfirmat de statele membre ca secretar general până în 2022, aceasta fiind a doua oară că mandatul lui este extins, ceea ce înseamnă că fostul ministru norvegian va fi stat în final opt ani în fruntea Alianței.
O singură dată s-a mai întâmplat asta în istoria NATO, secretarii generali având întotdeauna doar un mandat de cinci ani.
Prelungirea mandatului lui Stoltenberg de către membrii europeni ai Alianței pare să fi fost efectuată pentru a para eventualitatea că Donald Trump ar putea să câștige un nou mandat în alegerile prezidențiale SUA de anul viitor.
Printr-o înțelegere tacită, comandantul suprem militar al Alianței Nord Atlantice, NATO, este întotdeauna un militar american, în vreme ce secretarul general civil este întotdeauna un european.
La fel, cum s-a tot vorbit în 2014, în timpul mandatului lui Barack Obama, norvegianul Stoltenberg a fost numit în fruntea NATO pentru că era norvegian, altfel zis provenea dintr-o țară europeană care nu era membru în UE.
Washingtonul dorea să evite ca postul de secretar general al NATO să fie folosit ca jeton în complicatele negocieri dintre europeni pentru repartizarea posturilor importante din instituțiile UE.
Altfel zis, SUA încercau să protejeze NATO de europeni. Acum este exact invers, prin prelungirea mandatului lui Stoltenberg se caută protejarea NATO de SUA lui Trump.
### Vezi și... ### NATO și relația transatlantică în 2018: sub semnul imprevizibilității?Pe 22 ianuarie anul acesta, ca un semnal pentru Donald Trump, Camera Reprezentanților din SUA a adoptat un proiect de lege care afirma sprijinul SUA pentru NATO și care, practic, interzice Washingtonului să părăsească Alianța Nord-Atlantică.
Trump a numit NATO o organizație învechită (obsolete) și a mai spus că „muntenegrenii agresivi” ar putea să ne tragă pe toți în al Treilea Război Mondial. În urma întâlnirii sale cu Putin la Helsinki, anul trecut, Trump se întrebase, într-un interviu acordat Fox News, dacă ar merita ca fiul său să meargă să moară pentru Muntenegru. În felul acesta, Trump a părut că pune în cauză chiar articolul 5 al cartei fondatoare a NATO, cel care asigură apărarea colectivă și reciprocă a membrilor.
Cotidianul New York Times, citând surse guvernamentale, scrisese chiar că Trump și-a exprimat în mod repetat dorința de a retrage SUA din NATO, ceea ce ar fi fost o lovitură fatală pentru Alianța Nord-Atlantică.
### Vezi și... ### Stoltenberg și extinderea NATO: „Nu putem accepta ideea sferelor de influență”Între timp, NATO își continuă activitatea
Între timp, NATO efectuează manevre în Marea Neagră, așa numitele manevre "Sea Shield", în vreme ce Rusia și-a activat demonstrativ navele de atac şi sistemele de rachetă. O parte din manevre se desfășoară în apele teritoriale ale României.
Exerciţiul naval "Sea Shield 2019" a început în sud-vestul Mării Negre, cu participarea unor nave şi avioane militare din SUA, Bulgaria, Grecia, Canada, Olanda, România şi Turcia. La manevre sunt prezenţi şi militari din Georgia şi Ucraina.
„Sea Shield 19” este cel mai mare exerciţiu organizat de Forţele Navale Române în acest an. La manevre participă 14 nave militare româneşti şi 6 nave militare din Bulgaria, Canada, Grecia, Olanda şi Turcia, cu un total de aproximativ 2.200 de militari.
### Vezi și... ### George Vișan: Asistăm la un dezechilibru între NATO și Federația Rusă în regiunea Mării NegreForţele militare vor exersa proceduri de luptă împotriva ameninţărilor subacvatice, de suprafaţă şi aeriene, adaptate la tipologia ameninţărilor de securitate din regiunea Mării Negre.
Comandamentul Maritim Aliat al NATO a desemnat să participe la „Sea Shield 19” Gruparea Navală Permanentă, care operează în Marea Neagră începând cu 28 martie, ce are în compunere nave din Bulgaria, Canada, Olanda, România şi Turcia. În plus, Grecia şi Bulgaria sunt reprezentate la exerciţiu de câte o navă de luptă.
Scenariul exerciţiului este fictiv şi urmăreşte planificarea şi executarea unei Operaţiuni de Răspuns la Criză sub mandatul unei Rezoluţii a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite, în contextul unui mediu de securitate caracterizat prin ameninţări simetrice şi asimetrice.