„Dacă aste este alegerea lor, nu au decât” a spus președintele rus la marea conferință de presă, orchestrată în detaliu de Kremlin și combinată anul acesta cu o sesiune de întrebări și răspunsuri de la cetățeni.
Evenimentul a avut loc într-o sală din apropierea Kremlinui, joi, 14 decembrie.
Dacă Moldova nu vrea să participe în procesul de integrare în fostul spațiu sovietic, însemnă că „asta este alegerea conducerii”, și „nu au decât” a comentat președintele rus, răspunzând la o întrebare legată de posibila retragere a R. Moldova din Comunitatea Statelor Independente (CSI).
„Prezența acestei țări în CSI nu are mare valoare pentru noi”, a mai spus președintele rus, potrivit Interfax.
De când Moscova a lansat invazia la scară largă a Ucrainei vecine, Chișinăul a criticat din ce în ce mai vehement agresiunea rusă, și-a accelerat eforturile de integrare europeană, dar și de întărire a propriilor forțe armate, și s-a retras din zeci de acorduri de cooperare semnate în cadrul CSI, organizație creată ca „pandant” la Uniunea Europeană în 1991, după destrămarea URSS.
În iulie, Parlamentul a votat retragerea R. Moldova din cadrul Adunării Interparlamentare a CSI, iar la începutul lunii noiembrie, Chișinăul a anunțat că nu va mai plăti cotizația anuală, după ce a renunțat la calitatea de membru din structurile CSI.
Cine este cel mai sărac?
La conferința de presă mamut din 14 decembrie, Putin a reamintit și că Moldova este, în ochii săi era, cea mai săracă țară din Europa, dar acum acest loc „de onoare” ar fi fost luat de Ucraina – țară care de aproape doi ani este distrusă sistematic de armata rusă care a invadat-o.
Este totodată treaba Moldovei dacă vrea să cumpere gaz mai scump din altă parte, a mai remarcat Putin, potrivit TASS.
Sub presiunea concernului de stat rus Gazprom, care în octombrie 2022 a redus la jumătate livrările de gaze spre R. Moldova, guvernul pro-occidental de la Chișinăul a renunțat treptat la gazul rusesc, eliminând astfel și ceea ce liderii moldoveni numesc o pârghie de șantaj a Moscovei.
În acest moment, consumul malului drept al Nistrului este acoperit în totalitate de importurile care vin prin România. Chișinăul mai cumpără gaz de la Gazprom numai pentru a-l livra pe malul stâng, centralei de la Cuciurgan, care în schimb furnizează electricitate mai ieftină decât la prețul pieței.
Acest „troc” s-ar putea încheia la sfârșitul lunii decembrie 2024, când Ucraina a anunțat că nu va mai permite tranzitul gazelor rusești.
Ucraina în deschidere
Încă de la începutul conferinței de presă, Putin s-a folosit de o întrebare despre războiul din Ucraina, pentru a reafirma că nu și-a schimbat obiectivele și că nu va fi pace până când acestea nu sunt atinse.
„Denazificarea, demilitarizarea și neutralitate” pentru Ucraina, a reamintit președintele rus, obiective enunțate de la lansarea invaziei în februarie 2022.
„Denazificarea” se referă la teza Moscovei că guvernul ucrainean ar fi puternic influențat de grupuri naționaliste radicale și neonaziste. O afirmație care nu este luată în serios nici la Kiev dar nici în Occident.
Este combinată și cu o altă narațiune a Moscovei, și anume că trupele ruse ar fi intrat în Ucraina pentru a apăra drepturile etnicilor ruși din Ucraina.
„Va fi pace când ne vom atinge obiectivele”, a mai spus Putin.
Analiștii citesc în aceste comentarii un fel de ofertă făcută Occidentului și un îndemn adresat Ucrainei de a renunța la luptă, pe fundalul unei posibile reduceri a sprijinului occidental, fie din cauza opoziției republicane din Congresul american sau a opoziției Ungariei, în cadrul UE, relatează DPA.
Nu este nevoie de o nouă mobilizare
Putin, care se pregătește să candideze în martie 2024 pentru un nou mandat, a menționat și câteva cifre, rar de găsit în spațiul public, despre așa-numita „operațiune specială”, cum numește Kremlin invazia din Ucraina.
Pe frontul din Ucraina, a spus el, luptă în acest moment aproximativ 244 de mii de militari ruși, iar zilnic sunt recrutați 1.500 de oameni, așa că nu va fi nevoie de o nouă mobilizare.
Putin a mai susținut că până miercuri, 13 decembrie, peste 480 de mii de oameni s-au înrolat în armată, în bază de contract.
„De ce (am vorbi de o nouă) mobilizare? Nu este nevoie”, a spus președintele rus, citat de AP.
În septembrie 2022, Kremlinul a lansat o mobilizare „parțială”, care s-a dovedit extrem de nepopulară. Mulți tineri ruși au fugit din țară, iar analiștii spun că Putin este deosebit de precaut în privința unei astfel de mișcări înaintea alegerilor prezidențiale din martie 2024, la care a confirmat că va candida.
Grosul armatei constă din militari sub contract, cărora li s-ar oferi, susține Kremlinul, „condiții foarte, foarte atractive”.
Se pare însă că mulți din cei care se înrolează sau familiile lor nu primesc beneficiile promise, fie că este vorba de primă de luptă, grațierea condamnărilor anterioare sau compensații pentru rănire sau deces. Sunt constatările unei anchete a redacției de investigație rusă a RFE/RL, Systema, publicată la începutul lui noiembrie, împreună cu Current Time, canalul de televiziune în limba rusă, coordonat de RFE/RL împreună cu VOA.
Cine pune întrebări?
Evenimentul mediatic din 14 decembrie, este adresat în primul rând publicului național. Presa de stat rusă relata că până miercuri fuseseră strânse peste 2 milioane de întrebări de la cetățenii obișnuiți.
A fost admisă și participarea jurnaliștilor occidentali, așa că pentru prima dată de la invazia din Ucraina, Putin a fost față în față cu reporterii străini.
Nu s-a pus însă nici o întrebare dificilă, Putin nu a fost întrebat nici despre numărul de morți în război (estimat de Occident la peste 300.000 de ruși), nici despre reprimarea brutală a disidenței și liderilor opoziției cum ar fi Alexei Navalnîi, nici despre cum ar arăta un nou mandat de președinte.
Americanii deținuți în Rusia
Totuși, pe fondul prăbușirii relațiilor cu Statele Unite, Putin a răspuns la o întrebare de la un reporter al cotidianului New York Times despre discuțiile cu Washingtonul cu privire la soarta a doi americani, reporterul Wall Street Journal Evan Gershkovich și veteranul marinei americane Paul Whelan , ambii deținuți în Rusia.
Putin a deschis cu o ironie, întrebând retoric dacă Gershkovich este „australianul ăla” , dar a continuat spunând că a existat un dialog între cele două părți cu privire la un schimb de prizonieri, dar situația este „complicată” și o decizie „trebuie să satisfacă toate părțile”.
Putin nu s-a referit însă la nici unul din ceilalți americani deținuți în prezent în Rusia, printre ei Alsu Kurmasheva, una din veteranii postului de radio Europa Liberă/Libertatea de la Praga, aflată de luni de zile în arest preventiv la Kazan, capitala republicii Tatarstan din Federația Rusă.
### Vezi și... ### Alsu Kurmasheva, acuzată suplimentar de „defăimarea armatei ruse”