Radu Carp: „La Chișinău, retorica antiromânească va fi pusă în mare dificultate”

Grupul de medici din România și lotul de ajutor umanitar acordat Republicii Moldova de către guvernul de la București pentru combaterea pandemiei de COVID-19 a ajuns la Chișinău. Executivul României a decis și alocarea a 3,5 milioane de euro pentru acordarea unor donații pentru R. Moldova, necesare în lupta cu COVID-19. Aflat în vizită la Chișinău, joi, 30 aprilie, ministrul de externe român a reiterat necesitatea ca autoritățile moldovene să continue reformele esențiale pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova și avansarea în parcursul său european. Bogdan Aurescu a reconfirmat angajamentul ferm al României pentru sprijinirea unui parcurs european ireversibil al Republicii Moldova, continuând să urmărească cu prioritate respectarea intereselor și așteptărilor legitime ale cetățenilor din Republica Moldova. Analistul român Radu Carp, profesor universitar, face o analiză a relației București-Chișinău.

Interviu cu Radu Carp

Europa Liberă: Această vizită pe care șeful diplomației de la București a efectuat-o la Chișinău e una simbolică, e una văzută într-o perspectivă de a bătători cărarea autorităților de la Chișinău către Bruxelles? Cum înțelegeți Dvs. această vizită?

Radu Carp: „Eu o înțeleg în contextul așa-zisei „diplomații a măștilor”, care a început să fie practicată și în ceea ce privește Republica Moldova. Deci nu e vorba doar de statele din Europa care au intrat în această „diplomație a măștilor”, ci de Republica Moldova, mai nou, în sensul că prima dată, mă rog, China a încercat să practice acest gen de diplomație, să atragă în orbita sa anumite țări din Europa afectate de pandemie. Apoi am văzut că Rusia a încercat să meargă pe aceeași cărare bătătorită de China, după care am văzut că Ungaria, de exemplu, a încercat să practice același gen de „diplomație a măștilor”, din ceea ce a primit din China a încercat să aibă și o influență regională în cadrul țărilor Grupului de la Vișegrad, care au inițiat la inițiativa Ungariei un asemenea demers, sigur mult mai redus față de cel al Uniunii Europene, de exemplu. Mai nou, vedem că și România s-a angrenat în acest tip nou de diplomație. Au existat anumite rezerve la București referitoare la acordarea acestui tip de ajutor din două motive, ambele obiective. Primul motiv este că există relații destul de tensionate cu dl Dodon și cu actualul guvern, aș spune, nu neapărat tensionate, dar mai degrabă indiferente și atunci nu au fost stabilite contacte politice care să prefațeze un asemenea schimb de echipamente sanitare. Și, în al doilea rând, România ea însăși s-a confruntat cu o situație foarte dificilă la începutul pandemiei. Nu existau în România echipamente medicale, ca și în toată Europa, totul depindea de importurile din China. Ușor-ușor, România și-a revenit în sensul că sectorul privat a contribuit foarte mult la această activitate, aș spune, chiar nesperat de mult.

ONG-urile s-au mobilizat, bisericile s-au mobilizat, cultele, practic, a fost o mobilizare fără precedent pentru a oferi statului mijloacele de care avea nevoie pentru a lupta cu pandemia. În acest fel, s-a creat acest surplus care putea fi acordat Republicii Moldova. Deci, încă de la bun început s-a pus problema să existe o formă de ajutor, dar România pur și simplu nu avea cum, pentru că nu avea la rândul ei aceste echipamente medicale și nu avea medici disponibili. Și s-a mai întâmplat ceva: România a vrut să conteze și ea în această „diplomație a măștilor”. Respectiv să fie un actor care să fie vizibil la Chișinău, pentru că ce am văzut până acum? Am văzut aceiași trei actori pe care i-am menționat - Rusia, China, Ungaria -, care au fost foarte activi, care au vrut să prezinte că, mă rog, sunt singurii prieteni veritabili ai Republicii Moldova. România încearcă în acest moment să contrabalanseze această influență, care este și una politică. Scopul „diplomației măștilor” nu este exclusiv sanitar, ci prefațează, într-un fel, un tip de ajutor politic și, ulterior, economic.”

Europa Liberă: Dar acest ajutor acum favorizează guvernarea și-i în defavoarea opoziției, pentru că este o competiție? Totuși cine și cum încearcă să obțină și dividende politice de pe urma acestei relații dintre Chișinău și București?

Radu Carp: „Nu cred că cineva poate să preia beneficiile politice ale unei asemenea acțiuni dintr-un motiv foarte simplu. Fiind vorba de o acțiune umanitară, medicală, ajutoarele din partea României se îndreaptă direct către spitalele care se confruntă cu pandemia de coronavirus în Republica Moldova. Înțeleg că vor fi destul de rapid distribuite, nu vor trece prin mâinile guvernului foarte mult, adică nu va putea cineva din partea României să spună că „iată, avem aici depozitul de echipamente medicale, avem medicii români, îi prezentăm, îi mai alergăm puțin prin niște talk-show-uri și de-abia după o săptămână îi trimitem pe frontul de luptă, ca să spunem așa.

Deci nu cred în această posibilitate, cred că toate aceste resurse venite din partea României vor fi mobilizate rapid pe frontul de luptă, chiar dacă se va dori de a căpăta capital politic, nu va fi timp pentru a căpăta capital politic. Și cred, pe de altă parte, că și Igor Dodon este cumva deranjat de acest sprijin, nu poate să-l refuze, nu-l acceptă nici cu mare entuziasm, pur și simplu este pus într-o situație pe care ar fi dorit s-o evite. Probabil că la sfârșitul pandemiei ar fi vrut să arate spre România cu degetul și să spună: „Iată, România nu a dorit să ne ajute într-un moment foarte dificil din cauze inclusiv politice”. Ei bine, argumentul acesta nu va mai fi valabil și eu cred că a fost o mișcare inteligentă din partea României. Dacă diplomația maghiară, să zicem, a fost la Chișinău într-un moment dat, dl Aurescu a spus că „e bine să fie vizibilă prezența mea la Chișinău”. A avut și o conferință de presă, deci totul să fie transparent ca oamenii să vadă exact faptul că nu e vorba doar de o simplă speculație, e vorba de un ajutor concret pe toate palierele, politice și medicale.”

Europa Liberă: Vă întrebam dacă cumva această vizită și acest gest ar însemna și o susținere a autorităților de la Chișinău pentru a debloca dialogul cu Bruxelles-ul.

Radu Carp: „Nu cred că cineva – chiar dacă ar dori – ar putea să interpreteze acest gest într-o conotație politică. Probabil că Igor Dodon va încerca să prezinte faptul că România n-a fost autonomă în decizia sa, că, de fapt, a fost o influență de la Bruxelles de luare a acestei decizii, însă argumentul împotrivă, cel mai clar pentru un asemenea raționament, dacă, repet, dacă el va fi făcut, este faptul că sunt prezenți medicii români. Deci nu e vorba, dați-le echipamente, putem spune că sunt aceleași echipamente fabricate în China care merg peste tot în lume ș.a.m.d. În ceea ce privește prezența medicilor români, aici nimeni nu poate spune că, de fapt, sunt ruși sau, de fapt, sunt veniți de la Bruxelles. Sunt medici români!”

Europa Liberă: Întrebarea mea era dacă, cumva, dl Chicu sau dl Țulea l-ar fi rugat pe dl ministru de externe de la București să pună un cuvânt bun la Bruxelles, să pună un cuvânt bun pentru Republica Moldova și guvernarea de aici?

Radu Carp: „După ce se va încheia acest episod și se va trage linia și vom scăpa de această situație cu totul nefericită a pandemiei, cred că relațiile între România și Republica Moldova vor rămâne la fel și, respectiv, aceeași doză de neîncredere față de guvernarea de la Chișinău și aceeași retorică antiromânească la Chișinău, însă retorica aceasta antiromânească va fi pusă în mare dificultate. Repet, dacă ar fi fost vorba doar de echipamente, probabil că ar fi continuat și ar fi fost mai incisivă, dar prezența unor medici români în Republica Moldova face ca această propagandă să fie imposibilă și să nu poată influența negativ, să nu poată otrăvi, aș spune eu, relațiile bilaterale dintre România și Republica Moldova.”

Europa Liberă: Bogdan Aurescu acum va pune pile pentru autoritățile de la Chișinău ca la Bruxelles să aibă altă atitudine față de guvernarea Republicii Moldova?

Radu Carp: „Cred că la Bruxelles nu se pune deloc problema Republicii Moldova în prezent. La Bruxelles se pune în prezent în principal problema coordonării între statele membre pentru a depăși pandemia. Sigur că au fost și niște gesturi în această perioadă care arată că sunt diferite subiecte, mă refer la decizia de a se extinde în Balcanii de Vest ș.a.m.d., dar 99 la sută dintre acțiunile preluate la Bruxelles au în vedere felul în care se va ieși din această criză. De-abia în timpul verii, după ce se va ieși din această criză sanitară, va exista timp pentru a reflecta și asupra acestor chestiuni. Iar când va fi acest timp disponibil, cei de la Bruxelles vor întreba: „Cine a ajutat Republica Moldova în acest interval de timp în mod concret?” Vor fi două state care vor spune: „Prezent”. Va fi Ungaria, care va spune că dorește să aibă un loc la masă în Republica Moldova, pentru că a fost prezentă acolo și România va putea la fel să ridice mâna și să spună: „Am fost prezenți la Chișinău în această perioadă”, dar deocamdată a crede că la Bruxelles există o preocupare majoră ce o să se întâmple cu Republica Moldova e prematur. Singurul aspect care va interesa în timpul verii va fi dacă se pot organiza alegeri în depline condiții de siguranță în toamna acestui an, pentru că am văzut, de exemplu, că în Polonia se organizează alegeri și cu un sistem foarte criticat la Bruxelles - vor trebui amânate, nu sunt în deplină siguranță sanitară; am văzut că în Marea Britanie, nu mai e în Uniunea Europeană, dar tot e în Europa, au amânat alegerile locale pentru primăvara anului viitor și cred eu că aici va fi un subiect foarte interesant în timpul verii, în funcție și de evoluția epidemiei, desigur, dacă se va decide sau nu amânarea alegerilor în Republica Moldova. Aici cred eu că va fi discuția care va implica și Bruxelles-ul, data alegerilor și de asemenea chestiunea asistenței financiare care e discutată. Adică în momentul de față sunt probleme uriașe în Europa legate de deficitele bugetare, de lipsa banilor. În momentul de față nu sunt bani pentru nicio acțiune, darămite pentru Republica Moldova, chiar de pare puțin, dar nu sunt bani în momentul de față nicăieri în lume.”

Europa Liberă: Dacă, eventual, Republica Moldova reușește să acceseze prima tranșă din creditul rusesc, atunci guvernarea va putea să iasă basma curată, să spună că ajutor vine și din Est, și din Vest?

Radu Carp: „Eu personal mă îndoiesc, pentru că Rusia, dacă în momentul când a anunțat acel ajutor nu se confrunta cu pandemia, nu erau suficiente cazuri, situația părea să fie sub control, în momentul de față situația e sub control sau e aproape de a fi sub control în Europa, în schimb în Rusia și Turcia este în creștere. Nu cred că până când Rusia nu-și va rezolva propriile sale probleme de sănătate și de investiții și problemele economice, nu cred că va putea să ofere acest ajutor, pentru că e riscant totuși. Opinia publică în momentul de față vrea ca toate acțiunile să se concentreze pe plan intern. E greu și pentru Putin să prezinte asta ca făcând ajutor frățesc, câtă vreme oamenii vor spune: „bun, dar ce faceți pentru spitale?” Adică, cred că a fost un moment gândit înainte, dar condițiile s-au schimbat în momentul de față.”