Premierul R. Moldova, Ion Chicu, a spus luni că dacă situația epidemiei nu se înrăutățește, el nu va cere prelungirea stării de urgență după data de 15 mai. El a mai spus că de săptămâna viitoare ar putea fi anulate și alte restricții luate în contextul stării de urgență. Asemenea declarații au darul să-i bucure pe cei care s-au săturat de viața cu restricții, dar i-au îngrijorat pe cei care se tem ca relaxarea să nu vină prea devreme, creând condiții pentru al doilea val.
Un scenariu pesimist al Organizației Mondiale a Sănătății prevestea în jur de 30 de mii de cazuri de COVID-19 în R. Moldova până în luna mai. Evoluția mult mai optimistă a epidemiei, până acum fiind înregistrate cifre de aproximativ zece ori mai mici, este așa cum se pare considerată de cabinetul Chicu un fel de succes al său în lupta cu virusul, „succes” care ar permite chiar și revenirea treptată la viața normală, așa cum se poate deduce din această explicație, formulată la Europa Liberă de Vitalie Drăgancea, consilier în cabinetul Chicu:
„O să observați că măsuri de relaxare se întreprind în toată lumea. Și o să observați, de asemenea, că rezultatele statistice ale tacticii noastre de gestionare sunt între bune și foarte bune, chiar dacă am intrat în situația epidemiologică cu un sistem de sănătate în care toți dau cu piciorul și am gestionat această criză cu resurse destul de limitate, pentru că noi, spre deosebire de alte state, nu avem nici excese financiare, nici un sistem de sănătate perfect. În prima perioadă, s-au creat unele deprinderi sociale, o parte mare din societate a devenit conștientă că e necesară respectarea distanțării sociale, mai multă lume a început să acorde atenție normelor sanitare... Între timp, sistemul de sănătate a pus la punct procedurile de triere, de testare, tratăm și acasă și am fost aici mai prudenți ca alte state, care din start tratau și acasă.
Deci, procesul nostru e matur și e nevoie de făcut pași de relaxare. Evident, noi nu cunoaștem cât de bine oamenii vor reacționa, pentru că gestionăm milioane de caractere, dar, evident, urmărind statisticile vom lua decizii. Până va apărea vaccinul, situația va trebui gestionată anume așa: cu mare prudență, dar revenind la viața normală, pentru că oamenii au devenit animale sociale, au nevoie de comunicare, nemaivorbind de nevoia de a-și câștiga bucata de pâine. Și atunci toate aspectele acestea trebuie aduse în echilibru și de revenit la ritm obișnuit de viață, dar cu noi deprinderi”.
Constantin Spânu, unul din specialiștii infecționiști care participă la consultarea autorităților medicale asupra strategiilor de luptă cu epidemia, a justificat și el astăzi la Europa Liberă măsurile de relaxare pe care par că sunt hotărâte să meargă autoritățile, însă a formulat și un avertisment la adresa populației:
„Noi nu suntem țară aparte, noi totuși ne orientăm după alte modele, de pildă cele din Italia, Germania, Franța. Și eu cred că măsurile de relaxare sunt bune, pentru că ele nu sunt esențiale, ci complimentare, să ne ușureze viața, dar să păstrăm prudența să nu ne infectăm. Dar dacă vom înțelege să ieșim prin parcuri, la frigărui ș.a.m.d., va fi o înțelegere greșită.”
Experții medicali, alții decât cei care joacă vreun rol în eforturile publice de luptă cu virusul, avertizează însă asupra unui grad înalt de risc la care ar putea expune autoritățile sănătatea publică, în caz că ar ridica restricțiile înainte de termen. Printre sceptici este și Ala Tocarciuc, expert internațional în sănătate publică:
„Noi suntem acuma pe o pantă ascendentă. Nici o țară din lume care merge în ascendență nu a pornit relaxări, cel puțin în jurul nostru nici una. De aceea din punct de vedere medical este prematură relaxarea: avem mai multe focare și avem o creștere a numărului de bolnavi. Probabil că sunt anumite modele de ordin economic, dar după modelele matematice, primele restricții ar fi trebuit ridicate în R. Moldova undeva la 16 mai.”
Optimismul autorităților este contrazis, într-adevăr, și de curba în creștere, nu invers, a graficelor privind numărul de îmbolnăviri.
Opoziția politică, care a făcut o listă lungă de erori în maniera în care autoritățile de la Chișinău au răspuns crizei coronavirus, avertizează acum asupra comiterii, poate, a celei mai grave dintre greșeli, așa cum se poate vedea din această declarație făcută Europei Libere de Igor Grosu, unul din liderii formațiunii PAS de opoziție:
„Eu foarte mult sper că aceasta vine la sfatul medicilor, nu urmare a calculelor politice. Sigur că e foarte riscant și mă liniștește doar faptul că cel puțin pe 1 mai nu o să circule transportul public și nu o să fie vreo acțiune de-a lor propagandistică. Dar următoarea prostie pe care o intuim e ceea ce se întâmplă cu medicii de familie - au fost plasați ei în prima linie, să facă ei testele. Noi de exemplu la partid ne-am reorientat prioritățile – să dotăm acum cu cele necesare pentru protecție medicii de familie”.
A fost o lungă perioadă de timp de la începutul epidemiei când testarea a fost deficitară în R. Moldova. Să renunți la prudență acum, când abia de au început să se facă mai multe teste, lumea se îmbolnăvește pe capete iar sistemul medical abia de rezistă, este dacă nu riscant, cel puțin imprudent, mai avertizează criticii.
