Ultimele evoluții:
- Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a spus că guvernul nu se gândește să închidă granițele Rusiei, după ce s-a impus legea marțială în cele patru regiuni ucrainene, anexate abuziv de Moscova.
- Președintele Vladimir Putin a impus legea marțială în cele patru regiuni ucrainene, anexate abuziv de Rusia pe 30 septembrie: Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson.
-
Totodată a mărit puterile guvernatorilor din toată Federația rusă, și a limitat libertatea de circulație a locuitorilor din opt regiuni rusești apropiate de granița cu Ucraina: Krasnodar, Belgorod, Briansk, Voroneș, Kurk și Rostov. Restricțiile sunt valabile și pentru peninsula ucraineană Crimeea, anexată abuziv de Rusia în 2014. - Liderul regiunii sudice Herson, instalat de Rusia, Vladimir Saldo a anunțat că cinci mii de persoane au plecat deja din regiune și că în următoarele 6 zile vor fi evacuate între 50 și 60 de mii de persoane. Va fi evacuată și toată administrația instalată de Moscova în orașul Herson, a mai spus Saldo.
- Șeful biroului prezidențial ucrainean, Andri Iermak, a criticat anunțul drept „un spectacol de propagandă”, menit să-i sperie pe locuitorii din Herson și să inducă ideea că armata ucraineană s-ar pregăti să bombardeze orașul. El a reamintit că evacuarea forțată sau deportarea populației civile de către o forță ocupantă este o crimă de război.
- Atacurile cu rachete și cu drone asupra centralelor electrice și a altor infrastructuri civile din Ucraina sunt „acte de pură teroare”, care echivalează cu crime de război, a declarat președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen pe 19 octombrie.
- Loviturile cu rachete rusești, atacurile cu drone și bombardamentele asupra utilităților energetice au lăsat peste 1.100 de localități ucrainene fără energie electrică, a informat pe 19 octombrie, Ministerul Energiei de la Kiev.
- Agenția Reuters relatează, în exclusivitate, că doi înalți oficiali iranieni și doi diplomați iranieni i-au declarat că Teheranul a promis să furnizeze Rusiei rachete sol – sol, pe lângă drone. Pentru moment, oficial, atât Iranul cât și Rusia au respins relatările că orașele ucrainene și infrastructura civilă ar fi atacate cu drone kamikaze de producție iraniană.
- Aproape o treime din centralele electrice din Ucraina au fost distruse de atacurile rusești cu drone și rachete, în ultimele opt zile, a spus președintele Volodimir Zelenski.
Atacurile aeriene au întrerupt curentul electric în mai multe regiuni ucrainene
Loviturile cu rachete rusești, atacurile cu drone și bombardamentele asupra utilităților energetice au lăsat mai multe sate, orașe și comune ucrainene fără energie electrică pe 19 octombrie, au declarat autoritățile.
După mai bine de o săptămână de atacuri aeriene aproape o treime din centralele electrice din Ucraina au fost distruse și peste 1000 de localități au rămas fără energie electrică.
Mai multe AICI.
Raport ONU: Rusia, responsabilă de crime de război în Ucraina
Un raport al ONU publicat la 18 octombrie afirmă că forțele rusești au fost responsabile pentru „marea majoritate” a încălcărilor drepturilor omului, inclusiv pentru crime de război, în patru regiuni din Ucraina în primele săptămâni de război.
Your browser doesn’t support HTML5
Cum arată viața în teritoriile anexate ale Ucrainei
Comisia internațională independentă de anchetă privind Ucraina a documentat evenimentele din regiunile Kiev, Cernihiv, Harkov și Sumi din nordul Ucrainei la sfârșitul lunii februarie și în martie 2022. Comisia a constatat că forțele rusești au bombardat fără discriminare zonele pe care încercau să le captureze și au atacat civilii care încercau să fugă. Mai multe AICI.
Rusia nu recunoaște că rachetele sale au survolat R. Moldova
Rusia nu recunoaște că trei rachete rusești au traversat Republica Moldova pe 10 octombrie, deși încălcarea spațiului aerian a fost confirmată de Ucraina și România, susține ministrul moldovean al apărării, Anatolie Nosatîi.
Oficialul a spus, într-o emisiune la Radio Moldova, că, în loc să recunoască survolarea, partea rusă „ia o poziție de apărare” și solicită detalii Chișinăului.
„În condiții normale, în caz de încălcare a spațiului aerian, forțele de apărare antiaeriană trec într-o stare de luptă și se întreprind măsuri de interceptare a țintelor zburătoare, cum ar fi rachete sau avioane care încalcă spațiul național al unui stat. Noi avem mijloace de monitorizare, radare, de aceea am fost în stare să depistăm aceste ținte și să le confirmăm. Ce ține de mijloacele de interceptare, la acest capitol stăm mai rău, nu avem capacitate pentru a reacționa. Pentru a intercepta o țintă aeriană, avion sau rachetă este nevoie de o altă rachetă sau de un avion de vânătoare care ar doborî această țintă”, a declarat Nosatîi, citat de IPN.
Potrivit ministrului, în prezent, se lucrează la modificarea legislației astfel încât să fie permise achizițiile multianuale în domeniul apărării. Ulterior, cu sprijinul partenerilor externi, Republica Moldova și-ar putea cumpăra un sistem de apărare antiaeriană, care este „foarte complicat și costisitor”.
Ucraina anunță eliberarea a 108 femei în primul schimb de prizonieri exclusiv feminin cu Rusia
Ucraina anunță că un alt schimb de prizonieri "la scară largă" a avut loc cu Rusia, descriindu-l ca fiind primul schimb de prizonieri exclusiv feminin de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina.
Andri Iermak, șeful cancelariei prezidențiale, a anunțat pe Telegram că schimbul a avut loc pe 17 octombrie și că au fost eliberate 108 femei.
„Mame și fiice se aflau în captivitate, iar rudele lor le așteptau”, a declarat Iermak. Printre prizonierii eliberați se numără 37 de persoane care au rezistat în oțelăria Azovstal din orașul portuar ucrainean Mariupol în timpul săptămânilor de lupte din oraș până când forțele rusești l-au cucerit în luna mai.
Tbilisi ar putea schimba „regimul liberal de vize” pentru ruși
Președinta georgiană, Salome Zurabișvili, afirmă că țara sa ar putea schimba regimul „liberal” de vize pentru cetățenii ruși, pe fondul unui aflux fără precedent provocat de mobilizarea de către Kremlin a trupelor pentru războiul împotriva Ucrainei.
Pe 17 octombrie, în cadrul unei conferințe de presă comune în capitala Republicii Moldova, Chișinău, după ce a purtat discuții cu președinta R. Moldova, Maia Sandu, Zurabișvili a calificat sosirea cetățenilor ruși în Georgia în ultimele săptămâni drept „o provocare”. Ea a mai spus că nu exclude posibilitatea „să revizuim regimul de vize, care, în prezent, este lipsit de restricții și nu corespunde agresiunii rusești [împotriva Ucrainei]”.
Kiev-ul atacat cu drone: galerie foto
Rusia dezlănțuie un atac cu drone sinucigașe asupra Kievului
Măcel la un centru de pregătire militară din Rusia
Cel puțin 11 recruți au fost uciși și 15 răniți pe 15 octombrie într-o tabără de antrenament militar din regiunea Belgorod din Rusia, după ce doi atacatori au deschis focul asupra unui grup de voluntari, a anunțat Ministerul rus al Apărării.
În declarația de presă a ministerului se precizează că împușcăturile au avut loc în timp ce voluntarii se antrenau pentru a lupta în Ucraina. Ministerul a calificat incidentul drept un atac terorist.
Conform declarației ministeriale, în timpul unei sesiuni de antrenament cu arme de foc „cu persoane care și-au exprimat în mod voluntar dorința de a participa la operațiunea militară specială (împotriva Ucrainei), teroriștii au deschis focul cu arme de calibru mic asupra personalului unității”.
„E înfricoșător și dureros pentru Ucraina.” Moscoviții, despre atacurile cu rachete asupra orașelor ucrainene
„Trebuie să acționăm mai dur”, „Tensiunea este în creștere, se simte chiar și la Moscova”, „Podul poate fi restaurat, dar pentru reputația Rusiei nu e bine”... Echipa Europei Libere din Rusia i-a întrebat pe locuitorii Moscovei dacă explozia podului din Crimeea și atacurile cu rachete asupra orașelor ucrainene îi sperie.
Your browser doesn’t support HTML5
„E înfricoșător și dureros pentru Ucraina.” Moscoviții, despre atacurile cu rachete asupra orașelor ucrainene
Pare Putin să-și tempereze tonul?
La aproape opt luni de la începutul războiului împotriva Ucrainei, președintele rus Vladimir Putin pare să-și tempereze tonul, spunând că nu vede nevoia de a continua lovituri aeriene masive și că o mobilizare a trupelor pentru a sprijini operațiunea militară în Ucraina se va încheia în două săptămâni.
La o conferință de presă în marginea summit-ului CSI de la Astana, din Kazahstan, Putin a spus că Rusia este dispusă să negocieze încheierea războiului, dar tratativele vor avea nevoie de un mediator internaţional, dacă Ucraina va veni şi ea la masă negocierilor.
Mai mult, AICI.
Zelenski: Situația din Harkov, „la fel de groaznică” ca în toate zonele din care s-a retras Rusia
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a exclus din nou discuțiile cu Rusia pentru a pune capăt războiului Moscovei împotriva țării sale și a declarat că situația din regiunea Harkov, recent eliberată, este „la fel de teribilă” ca și cea lăsată în urmă de trupele rusești după retragerea din orașele Irpin, Izium sau Bucea, unde au fost descoperite gropi comune.
Galerie foto | Groapă comună cu 440 de cadavre, descoperită la Izium, recent eliberat de sub ocupația rusească
Mai multe amănunte AICI.
„Anexarea ilegală” a regiunilor ucrainene, condamnată de Adunarea Generală ONU
Adunarea Generală a ONU a condamnat cu o majoritate covârșitoare anexarea proclamată de Rusia a patru regiuni ucrainene din estul și sudul Ucrainei.
Ambasadorul Ucrainei la ONU, Serhi Kislița în timpul discursului susținut în Adunarea Generală, New York, 10 octombrie 2022
Pe 12 octombrie, mai mult de trei sferturi din cei 193 de membri ai Adunării Generale au votat în favoarea unei rezoluții care a calificat demersul Moscovei drept ilegal. Doar Siria, Nicaragua, Coreea de Nord și Belarus s-au alăturat Rusiei, votând împotriva rezoluției. Treizeci și cinci de țări s-au abținut de la vot, inclusiv China, India, Africa de Sud și Pakistan.
Mai multe AICI.
Loviturile rusești în Ucraina au întrerupt livrările de curent electric către R. Moldova
Loviturile cu rachetă rusești asupra Ucrainei au dus la sistarea livrărilor ucrainene de energie electrică pentru Republica Moldova, care acopereau peste 30% din consum, dar autoritățile au găsit deja o soluție temporară.
Pompieri la Kiev, luptând cu incendiile provocate de atacurile rusești cu rachete, luni, 11 octombrie 2022.
Anunțul a fost făcut de vicepremierul Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, pe 11 octombrie. Pentru moment, a precizat Spînu pe canalul de Telegram, deficitul este acoperit de centrala electrică de la Cuciurgan, controlată de autoritățile separatiste transnistrene. Centrala primește acum mai multe gaze de la MoldovaGaz pentru producția de energie electrică. Mai multe AICI.
Germania spune că va livra rapid Ucrainei sisteme de apărare anti-aeriană
Ministrul german al apărării Christine Lambert a anunțat pe 10 octombrie că țara sa va trimite Ucrainei în următoarele zile patru sisteme de apărare anti-aeriană de tip IRIS-T SLM, după ce Rusia a atacat cu rachete câteva localități ucrainene, ucigând mai mulți civili.
„Noile atacuri cu rachete asupra Kievului și a altor orașe [din Ucraina] arată cât de important este ca Ucrainei să i se livreze rapid sisteme de apărare anti-aeriană. Rachetele și dronele rusești terorizează în primul rând populația civilă”, a spus Lambrecht la câteva ore după atacurile din dimineața zilei de 10 octombrie
Zelenski vorbește de „morți și răniți” după ce Ucraina a fost atacată cu rachete
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că se înregistrează morți și răniți în exploziile care au zguduit orașe din Ucraina pe 10 octombrie și a acuzat Rusia că încearcă să șteargă țara sa „de pe fața pământului”.
Capitala ucraineană, Kiev, a fost zguduită de un val de explozii, iar serviciile de urgență au anunțat că mai multe persoane au fost ucise și rănite în explozii. Informații despre explozii au venit și din alte orașe ucrainene - Dnipro, Lvov și Ternopil - potrivit presei ucrainene. „Încearcă să ne distrugă și să ne șteargă de pe fața pământului... să ne distrugă oamenii care dorm acasă în (orașul) Zaporojie. Ucideți oamenii care merg la muncă în Dnipro și Kiev", a declarat Zelenskiy pe aplicația de mesagerie Telegram. „Alarmele aeriene nu se potolesc în toată Ucraina. Sunt rachete care lovesc. Din păcate, există morți și răniți”.
Putin dă vina pe serviciile speciale ucrainene pentru explozia podului spre Crimeea
„Nu există nicio îndoială. Acesta este un act de terorism care vizează distrugerea unei infrastructuri civile de importanță critică”, a declarat Putin într-o înregistrare video pe canalul Telegram al Kremlinului pe 9 octombrie, fără a oferi detalii sau dovezi. „Acest lucru a fost conceput, realizat și ordonat de serviciile speciale ucrainene”, a spus el.
Comentariile lui Putin au fost făcute după ce s-a întâlnit cu Aleksandr Bastrikin, șeful Comitetului de Investigații al Rusiei, pentru a discuta concluziile unei anchete privind explozia și incendiul din 8 octombrie de pe podul de 19 kilometri din Crimeea, în valoare de 3,6 miliarde de dolari.
Bastrikin susține că operațiunile serviciilor speciale ucrainene au fost asistate de cetățeni din Rusia și din alte țări, afirmând că un camion suspectat de atentat a fost, printre altele, în Bulgaria, Georgia, Armenia și regiunea rusă Osetia de Nord și Krasnodar.
Scafandrii ruși au început să examineze podul și să determine cauza exploziei.
Ucraina nu a revendicat responsabilitatea pentru explozia care a făcut ca un tronson din secțiunea de autostradă a podului să cadă în strâmtoarea Kerci și a avariat secțiunea de cale ferată. Dar explozia a devenit un impuls major pentru moralul soldaților și civililor ucraineni și o lovitură umilitoare pentru prestigiul lui Putin.
Podul, construit de Rusia după confiscarea peninsulei ucrainene Crimeea în 2014, este considerat o rută-cheie pentru aprovizionarea teritoriului și pentru susținerea forțelor rusești care luptă în sudul Ucrainei. De asemenea, podul a fost folosit de Kremlin ca un simbol al controlului asupra Crimeei.
Ministrul de interne kazah: După anunțul mobilizării, au intrat în țară 200 de mii de ruși
Ministrul kazah de interne Marat Ahmetshanov a declarat că, de când președintele rus Vladimir Putin a anunțat o mobilizare parțială pe 21 septembrie, pe fondul invaziei continue a Moscovei în Ucraina, au intrat în țară 200 000 de cetățeni ruși.
De asemenea, Ahmetshanov a declarat pe 4 octombrie că 147 000 de cetățeni ruși au părăsit Kazahstanul în aceeași perioadă. El nu a menționat încotro se îndreptau rușii, dar săptămâna trecută autoritățile kazahe au declarat că zeci de mii dintre acei ruși, care au intrat în Kazahstan în ultimele zile, au plecat mai departe, în Uzbekistanul și Kîrgîzstanul vecine.
Ahmetshanov a declarat că numărul rușilor care au intrat în Kazahstan a început să scadă de la sfârșitul săptămânii. Informațiile de presă susținuseră anterior că autoritățile ruse au plasat stații mobile de recrutare la punctele de control de la frontiera ruso-kazahă. Ahmetshanov a declarat săptămâna trecută că Kazahstanul va extrăda cetățenii ruși în Rusia doar dacă aceștia se află oficial pe listele internaționale de urmăriți.
Președintele kazah Qasym-Zhomart Toqaev declarase că intenționează să poarte discuții cu guvernul rus cu privire la afluxul de ruși, în majoritate bărbați, în țară de la începutul mobilizării parțiale a Rusiei.
Rusia nu mai controlează total niciuna dintre regiunile anexate din Ucraina
Rusia nu mai deține controlul total asupra niciunei dintre cele patru provincii ucrainene pe care oficial le-a anexat săptămâna trecută, după ce trupele ucrainene au avansat și în provincia Herson din sudul țării, eliberând totodată și noi zone din estul țării, relatează agențiile internaționale de știri.
Luni, armata rusă a recunoscut că forțele ucrainene au spart linia frontului în regiunea Herson, cu ajutorul „unităților sale superioare de tancuri”, în apropierea localităților Zoltaia Balka și Alexandrovka.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov, a declarat, potrivit cotidianului britanic The Guardian, că trupele ruse s-au regrupat pe ceea ce el a numit o „linie defensivă pregătită dinainte”.
Amploarea contraofensivei ucrainene nu este confirmată încă din surse independente, dar bloggerii militari ruși scriu că tancurile ucrainene ar fi avansat zeci de kilometri de-a lungul malului de vest al Niprului.
Mai multe AICI.
Putin a semnat decretele de anexare a patru regiuni ucrainene
Președintele Vladimir Putin a semnat pe 30 septembrie, în cadrul unei ceremonii la Kremlin, decrete pe care le numește „tratate de aderare” prin care Rusia va anexa oficial patru teritorii ucrainene ocupate parțial de Moscova - Luhansk, Donețk, Herson și Zaporojie - în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a promis o ripostă decisivă la această acțiune.
Regiunile unde a fost organizat așa-zisul referendum
În discursul său Putin a cerut Kiev-ului să înceteze războiul și să se așeze la masa de negocieri, spunând că Moscova este gata pentru discuții. Mai multe AICI.
Raport secret al NATO despre erorile lui Putin
Un raport presupus „secret” al Alianței Nord-Atlantice a ajuns în presă, detaliind toate erorile militare ale lui Putin. Trebuia să fie un raport secret, confidențial, intern, destinat doar ambasadorilor pe lângă NATO ai celor 30 de țări membre (curând 32, după primirea oficială a Suediei și Finlandei). Prezentat pe 16 septembrie celor 30 de membri, documentul a ajuns însă foarte rapid în presă, uneori pe căi mai puțin obișnuite. Mai multe AICI,
Reacția rușilor de rând la anunțul privind mobilizarea parțială
În dimineața zilei de 21 septembrie, președintele rus Vladimir Putin a anunțat mobilizare parțială în toată Rusia. La câteva ore după anunț, corespondenții de la Current Time au încercat să afle opinia cetățenilor de rând din orașele rusești Ekaterinburg și Kaliningrad.
Your browser doesn’t support HTML5
Reacția rușilor de rând la anunțul privind mobilizarea parțială
Mai mult de 1.300 de oameni arestați în Rusia la proteste contra ordinului de mobilizare parțială
Mai mult de 1.300 de oameni au fost arestați în Rusia la proteste care au avut loc în mai multe orașe contra deciziei Kremlinului de a chema la arme obligatoriu sute de mii de rezerviști ca să lupte în războiul din Ucraina.
Au avut loc demonstrații la Moscova, St. Petersburg și în alte 38 de orașe rusești, după ce Putin a anunțat mobilizarea, a anunțat Organizația rusă pentru drepturile omului OVD-Info, potrivit căreia cele mai multe arestări au avut loc la Moscova, unde au fost reținuți cel puțin 530 de protestatari, și mai mult de 400 la St.Petersburg. Au mai avut loc arestări la Celiabinsk. Ekaterinburg, Krasnoiarsk, Ufa, Krasnodar și Irkuțk. La protestul din Moscova au luat parte multe femei care scandau „Viață copiilor noștri!” și „Nu războiului!”.
„Putin - în tranșee”. Poliția rusă a reținut sute de persoane la demonstrațiile împotriva mobilizării militare
Cum evită petrolul rusesc sancțiunile UE și ajunge în porturile europene
Your browser doesn’t support HTML5
Cum evită petrolul rusesc sancțiunile UE și ajunge în porturile europene
Serviciile de informații americane: Rusia cumpără artilerie nord-coreeană
O evaluare desecretizată a serviciilor de informații americane afirmă că Rusia achiziționează milioane de proiectile de artilerie și rachete din Coreea de Nord pentru invazia sa în Ucraina, care durează de șase luni, într-un indiciu al efectului pe care sancțiunile occidentale îl au asupra efortului de război rusesc.
The New York Times a publicat concluziile raportului, dar a precizat că nu sunt clare detaliile acestor transporturi, inclusiv tipul și momentul în care au fost efectuate. Ziarul a citat un oficial american neidentificat care a declarat că se așteaptă ca astfel de achiziții să continue și poate să se extindă dincolo de rachete cu rază scurtă de acțiune și muniție. Dezvăluirea evaluării americane urmează rapoartelor de luna trecută provenite din surse americane care afirmau că au existat probleme mecanice sau tehnice în rândul primelor două tipuri de drone militare achiziționate recent din Iran, aliatul Rusiei.