Război în Ucraina: ziua 22

Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.

Ultimele evoluții

• Adăpostul antiaerian al Teatrului Dramatic din Mariupol a rezistat bombardamentului. Se relatează că tot mai multe persoane în viață sunt scoase sau ies din subsolul teatrului. În continuare nu se știe câte persoane se adăpostiseră în acolo și care ar putea fi bilanțul victimelor, declară reprezentați ai oficialităților locale.

  Moscova susține că nu a atacat teatrul și că acesta ar fi fost bombardat de ucraineni.

• Peste 7.000 de soldați ruși ar fi fost uciși în mai puțin de trei săptămâni de lupte, potrivit unor estimări conservatoare ale experților militari americani de la Pentagon.
• Președintele Joe Biden l-a numit pe Vladimir Putin „criminal de război”. În replică, Kremlinul a etichetat declarația lui Biden drept „retorică inacceptabilă și de neiertat”.
• Ministerul de Finanțe de la Moscova a declarat joi că a plătit cele 117 milioane de dolari în contul datoriei externe, evitând astfel ca Rusia să fie considerată „insolventă” pe piața financiară internațională.
• „Vă cer să faceți mai mult”, a spus președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în apelul lansat miercuri către Congresul american, cerând din nou ajutor pentru protejarea spațiului aerian, asistență militară și sancțiuni mai dure împotriva Rusiei. Războiul din Ucraina este acum „un război pentru democrație”, a argumentat Zelenski.
• Ucraina a cerut Rusiei garanţii de securitate „verificabile legal”, la negocierile de pace care continuă în format de videoconferință. Totodată, Kievul respinge pentru moment ideea unui statut de neutralitate după modelul Suediei sau Austriei, avansat de Moscova.
• ONU avertizează că nouă din zece ucraineni ar putea ajunge în sărăcie, dacă invazia militară rusă din Ucraina se va transforma într-un conflict prelungit.

În ultimele aproape opt decenii, fosta Uniune Sovietică (URSS), iar apoi și moștenitoarea sa, Federația Rusă, au fost implicate în multe conflicte militare. De fiecare data, denumirea oficială a agresiunii a fost alta decât cea occidentală, așa cum se poate vedea în tabelul de mai jos.

Klaus Iohannis la Chișinău: „Pe noi puteți să contați”

Președintele Klaus Iohannis a declarat că România este „alături de Republica Moldova și de toți cetățenii săi”, în condițiile „agresiunii armate a Federației Ruse împotriva Ucrainei”. Iohannis a întreprins miercuri o scurtă vizită la Chișinău, unde s-a întâlnit cu președinta Maia Sandu. Mai multe despre noile ajutoare aduse de România în Republica Moldova și despre eforturile comune pentru depășirea „incertitudinii legată de războiul din Ucraina”, într-un material realizat de Liliana Barbăroșie.

Ultimul „Happy Meal” și alte sancțiuni

Statele Unite, Marea Britanie și Uniunea Europeană continuă să impună sancțiuni fără precedent Rusiei pentru decizia Moscovei de a invada Ucraina pe 24 februarie. Ca urmare, rubla s-a devalorizat masiv, preșurile cresc, sute de firme străine se retrag din Rusia și în consecință, mii de oameni rămân fără lucru. Este afectată direct viața cotidiană a rușilor și zeci de mii au început să plece din țară. Mai multe AICI.

Locuitorii Moscovei și-au luat rămas bun de la McDonald's

VIDEO: „Deschid ochii, pe jos un obuz, o femeie moartă...”| Mărturiile copiilor refugiați din Ucraina

Mărturii cutremurătoare ale copiilor refugiați despre masacrul din Ucraina

Sute de mii de copii ucraineni au devenit refugiați după ce Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie. Mărturiile lor despre ororile războiului reprezintă o îmbinare uluitoare dintre emoția pură și relatarea la rece. Copiii meditează și pe marginea politicii, o fetiță remarcând că președintele rus Vladimir Putin a fost probabil „neglijat în copilărie”. RFE/RL a intervievat câțiva copii ucraineni refugiați în Polonia și Lituania, în perioada 2-8 martie.

S-a bazat Rusia pe informații greșite înainte de a intra în Ucraina?

Mai mare, mai puternică, mai bine dotată și antrenată, armata rusă ar fi trebuit să anihileze rezistența militară ucraineană, iar soldații ruși urmau să fie primți cu resemnare pasivă, dacă nu chiar cu brațele deschise. Războiul din Ucraina se apropie de a treia săptămână, dar profeția nu s-a adeverit. De ce? Vedeți aici o analiză semnată de jurnalistul Europei Libere Mike Eckel.

De frica războiului, zeci de mii de ruși fug din țară

Se estimează că peste 200 de mii de ruși au plecat peste noapte în străinătate, după ce președintele Vladimir Putin a ordonat lansarea invaziei din Ucraina. Majoritatea aparțin clasei de mijloc și spun că se tem de consecințele economice și politice ale războiului sau de perspectiva ca bărbații să fie luați la armată pentru a lupta în Ucraina.

Mai multe AICI.

VIDEO: Groapă comună în orașul asediat Mariupol

Autoritățile ucrainene spun că bombardamentele rusești asupra orașului Mariupol au făcut peste 2.500 de victime până acum. Portul de la Marea Azov este încercuit de trupele invadatoare, iar sute de mii de oameni duc o lipsă acută de alimente, apă și medicamente. Crucea Roșie a declarat că orașul se confruntă cu condiții „apocaliptice”. La Mariupol, cei care au fost uciși sau au murit în timpul asediului sunt înmormântați într-o groapă comună. Mulți locuitori continuă să se ascundă în subsoluri. Atenție, urmează imagini ce pot șoca.

Blestemați fie cei care au început asta!

Harta centralelor nucleare din Ucraina

VIDEO | Mărturii din trenul refugiaților Chișinău-Iași

Mărturii din trenul refugiaților, pe drum de tranzit prin R. Moldova