Stanislav Groppa: Trebuie să reevaluăm potențialul sistemului de sănătate, ținând cont de scenariul cel mai dur

Pe măsură ce rata de infecție cu coronavirus a început să scadă, autoritățile au decis relaxarea restricțiilor anti-COVID, începând cu data de 4 mai. Academicianul Stanislav Groppa vine cu îndemnul respectării cu strictețe a tuturor normelor igienice și sociale impuse pentru evitarea riscului de răspândire a virusului. El îi sfătuiește pe cetățeni să se informeze doar din surse oficiale, să fie cooperanți, să dea dovadă de maturitate, să aibă grijă de sănătatea proprie, precum și a celor din jur.

Interviu cu Stanislav Groppa

Stanislav Groppa: „Da, mergem la un proces de diminuare a strategiilor comportamentale în rândul populației, dar problema pandemiei și situația din Republica Moldova continuă să fie una necesar de menținut sub control și cu mare rigoare de îndeplinit acele cerințe care sunt necesare pentru depășirea unei epidemii, unei pandemii, precum este coronavirusul.”

Europa Liberă: Din totalul infecțiilor, s-a depășit cifra de patru mii de cazuri înregistrate?

Stanislav Groppa: „Sunt peste patru mii de cazuri înregistrate. Este o cifră, să zicem, nici nu mică, dar nici nu chiar imensă, după cum se prognoza la început.”

Europa Liberă: Raportat la numărul populației?

Stanislav Groppa: „Raportat la numărul populației, însă, totodată, trebuie să fim foarte atenți, pentru că pandemia nu s-a finalizat. Noi suntem la o etapă când presupunem că rata îmbolnăvirii are o tendință spre diminuare și sperăm că anume această tendință se va menține în următoarea perioadă de timp și se va diminua odată cu trecerea spre lunile iunie-iulie, însă acestea sunt niște ipoteze, aceasta nu este o dovadă că cu certitudine anume așa va fi.”

Europa Liberă: Decesele înregistrate - 128 de persoane, despre asta a vorbit Ministerul Sănătății, despre 128 de cazuri de la izbucnirea acestei pandemii - trebuie să pună pe gânduri?

Stanislav Groppa: „Sunt câteva întrebări foarte serioase. Pe de o parte, sigur că este cea mai mare tragedie când persoanele îmbolnăvite decedează și acesta este un mare regret că anume așa se întâmplă, însă în ultimul timp au apărut și alte probleme și întrebări care stau în fața medicilor și, în special, a savanților care se întreabă: oare cum va evolua mai departe starea cu coronavirusul? Pe de o parte, vom merge spre diminuare sau poate fi o diminuare în perioada lunilor de vară cu o reîntoarcere la al doilea val cu o gravitate și mai mare, cu o metamorfozare, deci cu o schimbare în procesul de evoluare clinică. Și apare întrebarea: ce vom face?”

Academicianul Stanislav Groppa

Europa Liberă: Cât de pregătită este Republica Moldova să țină piept eventual unui al doilea val de epidemie?

Stanislav Groppa: „Aceasta este problema. Și astăzi noi trebuie să reevaluăm acele rezerve și acele posibilități care necesită să fie reluate, deci trebuie să mergem pe scenariul cel mai dur care ar putea fi, să revedem potențialul sistemului de sănătate, poate în perioada de vară să aplicăm și alte strategii care ar fi binevenite aici. Foarte importantă este analiza stării de sănătate a medicilor și a sistemului medical integral, dar aici vorbesc de sănătatea medicilor.”

Europa Liberă: Ce părere aveți Dvs. despre acest număr mare, se pare că o mie de cazuri de infectare în rândul angajaților sistemului de sănătate?

Stanislav Groppa: „Este mare, de bună seamă este un număr mare. Medicii din Republica Moldova sunt de un înalt profesionalism, de un mare devotament și toți își îndeplinesc cu mare cinste și obligativitate toate obligațiunile funcționale. Sunt mai multe probleme care duc la acel fapt că medicii se îmbolnăvesc. Este binecunoscut că o persoană se îmbolnăvește când vine în contact cu un număr mai mare de persoane care sunt purtătoare ale acestui virus. Aceasta este una din problemele enorme. Doi: trebuie să analizăm foarte bine acel sistem de protecție și de protejare și să vedem unde este o lacună care a permis poate ca sistemul de sănătate să sufere. Cred că este o problemă într-un proces de comunicare, începând de la sinceritatea pacientului, elucidarea anamnezei, este foarte important când vine pacientul să-și expună toate problemele avute, în special, contactele, călătoriile, starea dânsului pentru a fi analizate. Este și o altă întrebare, și anume că de la începutul pandemiei și până la ziua de azi formele clinice au evoluat.

Dacă la început se descria această maladie ca o maladie a unui sindrom respirator acut care afectează în principal sistemul pulmonar, ulterior s-a dovedit că nu este chiar așa, sunt alte mecanisme, nu este numai mecanismul de inflamație a țesutului pulmonar, ci au apărut date că acest coronavirus este cu mult mai tiran și induce niște schimbări foarte grave în sistemul vascular, în patul vascular, în sistemul imun, în sistemul metabolic...”

Europa Liberă: Și ajunge și la sistemul nervos?

Stanislav Groppa: „Datele epidemiologice din diferite țări, din diferite laboratoare, dar și de la noi din țară elucidează faptul că aproximativ 35-40% din pacienții care fac coronavirus inițial au o simptomatologie neurologică, pierd posibilitatea de a desluși mirosul, gustul, deci anosmie, ageuzie, apoi apare durerea de cap foarte puternică. Și cu mult mai grave sunt acele cazuri când astfel de pacienți evoluează în apariția accidentului vascular cerebral. Deja avem o serie de pacienți de vârstă comparativ tânără, 40, 50 de ani, care fac accident vascular cerebral, deci îi paralizează și aceasta este o stare de inițiere a maladiei. La început, pacientul este paralizat, este adus în spital ca un pacient cu accident vascular cerebral, ca, ulterior, pe fundalul acestei paralizii să se dezvolte semnele extinse de coronavirus, cu febră, cu tuse, cu dureri toracice ș.a.m.d. Și nu numai sistemul nervos suferă foarte serios, ci și sistemul cardiovascular și astăzi colegii mei cardiologi sunt implicați în tratamentul pacienților cu COVID care inițial nu era. Atunci noi vorbeam doar despre necesitatea de evoluare a unui specialist, medic de familie sau infecționist.”

Europa Liberă: Academia de Științe, dvs., academicienii ați vorbit despre o bază de date despre pandemia de coronavirus și că o comisie de experți medicali va conlucra cu cercetătorii din diverse domenii și va veni cu recomandări constructive pentru depășirea crizei epidemiei.

Stanislav Groppa: „Anume așa. Deci, chiar de la primele cazuri în Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” a fost fondată o platformă de cercetare cu un consiliu științific care coordonează aceste cercetări. Ele sunt în concordanță și cu activitatea Academiei de Științe, care vizează mai multe direcții și avem specialiști autohtoni care analizează situația. Suntem în colaborare cu câteva grupe de specialiști de peste hotare, care au experiență, au trecut și trec prin astfel de situații, cum ar fi, să zicem, colegii noștri din Italia, Franța, Spania, Germania. Totodată, atragem atenție la cele mai stringente probleme care sunt astăzi. Una din direcțiile importante este analiza situației colegilor medici care se îmbolnăvesc. Este o problemă importantă și noi acum am venit cu o propunere de a iniția examen clinic și de laborator pentru a aprecia starea personalului medical, care este în contact direct cu asistența medicală a pacienților cu COVID. Pe de altă parte, este necesar să vedem cum evoluează și aici așa-numitul polimorfism clinic sau formele clinice, ce forme clinice sunt aici, la noi, în Republica Moldova, fiindcă situația nu este simplă. COVID-ul în Republica Moldova a venit pe mai multe căi, au venit concetățeni de-ai noștri, am fost noi peste hotare, ne-am infectat și avem trasee epidemiologice diferite, avem ramuri care vin din Italia, din Spania, din Franța, din Rusia ș.a.m.d. Deci este necesar să cunoaștem care este particularitatea clinică ca ulterior să putem examina acești pacienți și să zicem că ei nu se vor mai reîmbolnăvi, vor avea o imunitate cu certitudine bună. În urma unor discuții cu colegii noștri din Italia, și anume cu un renumit profesor virusolog, Alessandro Marcello, care este șeful unui laborator foarte important care pe data de 16 martie pentru prima dată a arătat structura virusului, chiar zilele acestea...”

Europa Liberă: Pentru că el fusese în China?

Stanislav Groppa: „El fusese în Wuhan, a lucrat în Wuhan, după aceea a revenit, este într-o instituție ghidată de Organizația Națiunilor Unite și d-lui este într-o continuă colaborare cu noi și acum ne propunem să vedem care este situația în Republica Moldova, ce structuri sunt, ca să avem o mai bună impresie având și experiența altor țări afectate. Pe de altă parte, să putem prognoza la ce ne putem aștepta.”

Europa Liberă: Vreau să aveți și un îndemn pentru populație, pentru că mulți cetățeni neglijează aceste măsuri și cred că nu este obligatoriu să poarte mască, să aibă mănuși, să își dezinfecteze mâinile. Ce-i sfătuiți Dvs. pe oameni?

Stanislav Groppa: „Dragi concetățeni, vă îndemn să păstrați cele mai riguroase atitudini față de sanitarie, față de obligativitatea de a purta mască în societate și, ieșind din casă, să aveți mănuși și e obligatorie igienizarea mâinilor, a corpului. Este obligatorie păstrarea distanței fizice, deci doi metri distanță sunt obligatorii. Chiar am analizat acele date care ne vorbesc că, da, virusul se păstrează o perioadă de timp în atmosferă, după ce cineva a strănutat sau a avut un acces de tuse, de aceea obligatoriu este necesar de a purta mască. Curățenia, igiena și distanța socială sunt obligatorii. Este și un alt îndemn: de a vă păstra organismul integral – alimentarea corectă, somnul, de a avea și o dispoziție bună, o încredere, activitatea fizică dozată, toate acestea sunt obligatorii. Nu este cazul să ne relaxăm.”

Europa Liberă: Dar se zice că s-a ajuns și la depresie, pentru că statul în casă, pe o perioadă îndelungată, oricum apasă asupra psihicului?

Stanislav Groppa: „Este o problemă foarte serioasă. Deci, aflarea persoanei într-un spațiu închis timp îndelungat duce la fobie, duce la depresie, duce la dereglări de somn. De aceea este foarte necesar de a avea o igienă integrală a trupului, cu gimnastică, cu somn, cu posibilitatea de a merge la aer pe o perioadă scurtă de timp atunci când este posibil, de a diminua statul în fața televizorului, a calculatorului și de a selecta totuși niște programe care vin să susțină starea armonioasă a sistemului nervos și, din contra, nu cele care vin cu fobii și cu diferite atacuri.”

Europa Liberă: Pe rețelele de socializare foarte multă lume își exprimă părerile. Cum să selectezi informația cea mai adecvată, cea mai potrivită?

Stanislav Groppa: „Trebuie de atras atenția la izvoarele care au o credibilitate academică, universitară, a organismelor internaționale și sigur că a organelor naționale de conducere care trebuie și vin cu informarea populației. Astăzi este literatură de ajuns, însă, totodată, pe lângă foarte multe instituții medicale sunt deschise așa-numitele consulturi psihologice. Este necesar de a apela, de a consulta, fiindcă noi avem foarte buni psihologi, psihoterapeuți, care pot prescrie recomandări comportamentale.”

Europa Liberă: Toată lumea așteaptă să fie descoperit vaccinul.

Stanislav Groppa: „Problema este că acest virus, transmițându-se de la o persoană la altă persoană, își modifică structura, parțial, dar și-o modifică. În felul acesta, apar foarte multe forme clinice chiar într-un colectiv în care persoanele au muncit împreună, au stat împreună și au făcut COVD împreună - se vede că au diferite forme clinice, diferit decurge boala. Și analizând structurile virusului, s-a dovedit că virusul pe parcursul transmiterii își schimbă parțial structura, iar acest proces duce la o îngreunare de elaborare a unui vaccin unic. Se lucrează, se lucrează destul de intens...”

Europa Liberă: Cât va trebui, un an să treacă?

Stanislav Groppa: „Cred eu că nu mai puțin de un an, dar sunt și date care vin să bucure, poate într-un viitor apropiat. Deci, paralel cu studiile pentru descoperirea vaccinului sunt și alte studii care analizează acele mecanisme de comportare a virusului în organismul uman și etapele prin care el trece. Sunt undeva patru etape de evoluare a unui virus în organismul uman, care implică diferite structuri ale organismului. Savanții elaborează diferite grupe de medicamente care ar veni la diferite etape să blocheze trecerea de la o etapă la cealaltă. Sunt unele presupuneri că într-un timp apropiat vom avea astfel de medicație. Se lucrează în foarte multe laboratoare ale lumii, chiar câteva laboratoare s-au adresat și în Republica Moldova cu propunerea de colaborare într-un proces de analizare a eficacității unor preparate. Propunerea se analizează, se discută și va fi adusă la cunoștința publicului puțin mai târziu.”

Europa Liberă: Pe final chiar vreau o părere a Dvs.: trebuie mult de investit în sistemul de sănătate al Republicii Moldova, pentru că s-a văzut că sistemul nu a fost pregătit?

Stanislav Groppa: „La primele etape, sistemul putea să facă și a făcut față, însă odată cu majorarea numărului de cazuri și cu gravitatea, și cu extinderea expunerii clinice, sigur că sistemul de sănătate din Republica Moldova, ca, de fapt, să zicem, și cel din Spania sau Italia are foarte multe lacune și necesită un proces de susținere acum obligatorie, de finanțare și de o analiză, de aplicare strategică a acelor resurse pentru a acoperi aceste probleme. Deci, astăzi noi avem, pe de o parte, asistența integrală, fiindcă celelalte maladii nimeni nu le-a anulat și ele vin la medic, iar pe de altă parte, aici este un front deschis și este necesară o conlucrare a potențialului de cercetare, a potențialului clinic, a procesului de organizare cu implicarea integrală a populației și susținerea sistemului de sănătate. Sistemul de sănătate necesită să fie susținut, apreciat și cred că va face față acelor probleme care vor veni.”

Europa Liberă: Unii specialiști mai acreditează ideea că, pe lângă faptul că crește numărul celor infectați cu COVID-19, este mare numărul celor care decedează de insult, de infarct, de cancer, de multe alte maladii tot atât de grave.

Stanislav Groppa: „Dna Valentina, sigur că problema sistemului de sănătate existentă în perioada pre-COVID, nu a anulat-o coronavirusul. COVID-ul nu a venit și a zis: „Știți, de astăzi numai eu o să fiu pe scena sistemului de sănătate”. Au rămas aceleași probleme – problema cancerului, problema accidentului vascular, problema cardiovasculară... Vreau să vă zic că este problema natalității , femeile nasc, se întâmplă accidente la serviciu și în stradă ș.a.m.d. Deci, viața continuă, însă în afară de aceasta a mai apărut această patologie groaznică, de aceea ea ne indică necesitatea de a ne consolida. Pe de o parte, populația trebuie să fie conștientă că este necesar să aibă un comportament care ar putea s-o protejeze la maximum, iar pe de altă parte, sistemul de sănătate necesită să fie susținut, cercetările în domeniul medicinei necesită să fie evoluate, să obținem noi date care ar veni să ușureze și să îmbunătățească calitatea vieții și viața populației în general.”