Uniunea Europeană se aşteaptă ca Marea Britanie să-şi onoreze, chiar şi în cazul unui Brexit fără acord, toate obligaţiile sale financiare asumate în timpul apartenenţei sale la blocul comunitar, a afirmat luni o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene. Aflat la Biarritz, la summitul G7, premierul Boris Johnson a declarat pentru BBC că în acest moment, șansele unui Brexit cu acord sunt egale cu ale unui fără acord și a încercat să pună responsabilitatea pentru un eventual eșec pe umerii Bruxelles-ului, și mai ales ai președintelui Consiliului European, Donald Tusk, care a reafirmat sâmbătă că acordul de retragere a Marii Britanii nu va fi renegociat. În acest moment, data Brexit-ului este stabilită pentru 31 octombrie.

Summitul G7 de la Biarritz s-a încheiat totuși cu o declarație comună, de o pagină, deși se anunțate inițial că nu va fi un astfel de document. Revenirea Rusiei a fost discutată, dar nu s-a luat nicio decizie, a declarat președintele american Donald Trump. La conferința de presă finală, Trump a repetat că ar prefera ca Rusia să fie reintegrată, dar nu va insista.

Referitor la Iran, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că toate țările din G7 sunt de acord cu două principii, și anume că Iranul nu trebuie să aibă arme nucleare sau să amenințe securitatea regională. Mai mult, Macron a precizat că țările din G7 vor continuarea dialogului cu Iranul, cu respectarea acestor principii. În acest context s-a înscris vizita neanunțată oficial, de duminică, a ministrului de externe iranian la Biarritz, vizită care fusese discutată în prealabil cu președintele Trump. Mai mult, Macron a anunțat că luni a discutat și cu președintele Iranului, Rohani, pe care l-a încurajat să caute dialogul direct cu președintele american Donald Trump. Iar Trump a confirmat, la conferința de presă comună, că această întâlnire este o posibilitate.

Războaiele comerciale au fost un alt punct al conferinței comune de presă Macron – Trump, la care președintele francez a declarat că regulile comerțului internațional trebuie revăzute și aplicate mult mai eficient și rapid, pentru a asigura că toate țările sunt tratate corect. Un mod de a asigura Statele Unite că și îngrijorările lor și problemele în relațiile cu China ar putea fi rezolvate printr-o revizuire a modului de funcționare a Organizației Mondiale a Comerțului, WTO.

Cât privește războiul comercial cu China, președintele Donald Trump s-a declarat din nou convins că Beijingul este acum mai dornic ca oricând să ajungă la o înțelegere. În timp ce Emmanuel Macron i-a reamintit, indirect, că nesiguranța generată de actualul război comercial, este toxică pentru piețele financiare și economia globală.

La o zi după ce a devenit candidata Partidului Social Democrat la prezidențialele din noiembrie, premierul României, Viorica Dăncilă și-a pierdut aliații la guvernare. Alianța Liberalilor și Democraților, ALDE, a anunțat că se retrage iar liderul partidului, Călin Popescu Tăriceanu a spus că renunță la candidatura sa la prezidențiale dar și la funcția de președinte al Senatului. „Am așteptat de la doamna prim-ministru să îmi spună dacă are în vedere un plan articulat pentru relansarea guvernării, un nou program de guvernare, care ar fi trebuit să fie aprobat de Parlament, o echipă guvernamentală restructurată. Nu am avut nicio contrapropunere și i-am spus doamnei prim-ministru și le voi prezenta situația așa cum este, colegii au luat hotărârea de a se renunța la continuarea guvernării alături de PSD" a declarat Călin Popescu-Tăriceanu.

Tăriceanu a mai anunțat că ALDE se va alia cu Pro România, partidul fostului premier social-democrat Victor Ponta dar cele două formațiuni vor avea grupuri parlamentare separate.

Mai multe, aici.

De Ziua Independenței, pe 27 august, guvernul premierului Maia Sandu organizează o oră de discuții cu cetățenii.

Membrii executivului vor fi de găsit pe „spațiul verde din fața clădirii Guvernului”, între orele 17 și 18, după care în Piața Marii Adunări Naționale va începe un concert.

Guvernul de la Chișinău nu a renunțat să-l cheme pentru consultări pe ambasadorul la Moscova, Andrei Neguța, deși motivul acestei rechemări părea să fie rezolvat. Inițiativa a venit după ședința de guvern din 21 august, când s-a aflat că la ceremoniile din 24 august urma să participe și ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu.

Inițial s-a crezut că Soigu fusese invitat de omologul său moldovean, dar ministrul apărării Pavel Voicu a explicat că inițiativa era a președinției, afirmație confirmată în aceeași zi de președintele Igor Dodon. Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt MAEIE, Alexandru Roitman, a declarat luni Europei Libere că ambasadorul totuși trebuie să explice la Chișinău circumstanțele vizitei private, în Republica Moldova, a ministrului rus al apărării.

Aureliu Ciocoi, consilier prezidențial pe probleme de politică externă, a reconfirmat luni, pentru Europa Liberă, faptul că vizita ministrului rus al apărării nu a fost una oficială, ci la invitația expresă a președintelui Igor Dodon. Și și-a exprimat opinia că ar putea să nu fie un moment prielnic pentru chemarea ambasadorului la Moscova, când ministrul de externe Nicu Popescu se pregătește să viziteze Federația Rusă în septembrie, urmat de premierul Maia Sandu. „Nu cred că este o soluție fericită chemarea ambasadorului pentru consultări în ajunul unor vizite importante”, a fost opinia consilierului prezidențial.

Președintele american Donald Trump a declarat că nu a venit „încă” momentul unui întâlniri cu ministrul de externe iranian, dar a explicat că scopul administrației sale nu este „o schimbare de regim” la Teheran. În ultima zi a summitului G7, de la Biarritz, și după vizita neanunțată oficial a ministrului iranian de externe, Trump a spus că Iranul ar avea acum „o șansă unică de a deveni un stat puternic”, dar trebuie să „renunțe la terorism”.

Mohammed Javad Zarif a fost duminică pentru câteva ore la Biarritz, unde s-a întâlnit cu omologul său francez și cu președintele Emmanuel Macron. La discuțiile care au avut loc în marginea summitului au participat și diplomați britanici și germani, iar venirea sa la Biarritz fusese discutată de Macron cu ore mai devreme cu președintele american Donald Trump.

Tensiunile dintre Statele Unite și Iran au crescut continuu de când președintele Trump a scos America din acordul nuclear internațional, încheiat de Teheran în 2015 cu principalele puteri ale lumii. Restul țărilor semnatare: Franța, Germania, Marea Britanie, Rusia și China vor să mențină acordul în viață, dar în opinia Teheranului nu au reușit pentru moment să compenseze sancțiunile dure, reimpuse de Statele Unite împotriva Iranului.

Cancelara germană Angela Merkel, pe de altă parte, a salutat faptul că țările din G7 sunt deschise unui dialog cu Iranul, mai ales țările europene conduse de Franța, iar această deschidere spre dialog are loc „în cooperare” cu Statele Unite, a ținut să precizeze cancelara germană.

Avocatul omului de afaceri american Paul Whelan, arestat în Rusia sub acuzația de spionaj, a declarat că a cerut eliberarea clientului său, care are programată o operație de hernie. Potrivit avocatului, închisoarea Lefortovo trebuie să răspundă la cerere în decurs de 14 zile.

În cursul audierii la tribunal, pe 23 august, Whelan a declarat că a fost maltratat în închisoare, dar judecătorul a decis prelungirea arestului său preventiv până pe 29 octombrie. Whelan a fost arestat în decembrie anul trecut la Moscova, dar respinge toate acuzațiile de spionaj, pentru care ar putea fi condamnat la 20 de ani închisoare. Familia sa susține că era la Moscova pentru o nuntă.

Ambasada americană la Moscova a cerut și ea eliberarea lui Whelan, pentru tratament. Paul Whelan mai are cetățenia canadiană, irlandeză și britanică.

Încă un cuplu din Moscova riscă să-și piardă drepturile parentale, pentru că și-au luat copii la protestul neautorizat din capitala Rusiei, pe 2 august. Potrivit unui ONG care apără acum drepturile participanților la proteste, procurorul districtului Nikulinski a deschis un dosar împotriva familiei Homskih. Se pare că Piotr Homskih este un apropiat al liderului opoziției Alexei Navalnîi.

Un caz similar a fost deschis deja de procurorul Moscovei împotriva altei familii care și-a luat copilul de un an la protestul neautorizat. Este vorba de seria de proteste de la Moscova împotriva deciziei Comisiei Electorale de a nu accepta candidaturile multor independenți la alegerile locale din Moscova, din septembrie.

„Împărtășim dorința voastră de a avea o țară cu un Guvern al poporului, care să întărească instituțiile guvernamentale, inclusiv prin combaterea corupției și reformarea justiției”, se spune într-un mesaj adresat moldovenilor de ambasadorul Statelor Unite, Dereck J. Hogan, în ajunul Zilei Independenței R. Moldova. Potrivit relatării IPN, ambasadorul mai spune că R. Moldova a parcurs un drum lung în cei 28 de ani de independență, dar avertizează că democrația este un proces continuu. „Țara mea are 243 de ani și încă lucrăm pentru a o îmbunătăți”, remarcă ambasadorul american, care mărturisește că în cele numai 10 luni de când se află în R. Moldova, a îndrăgit-o.

Piața Marii Adunări Naționale va fi scena unor noi manifestări festive marți, 27 august, când guvernul va sărbători acolo Ziua Independenței. Potrivit unui program citat de agenția IPN, la 17.00 va avea loc pe spațiul verde din fața clădirii guvernului o întâlnire a miniștrilor cu cetățenii, iar de la 18.00 un concert. În pregătirea acestor manifestări s-a dispus sistarea circulației rutiere în perioada 25 august, ora 23.00 - 28 august, ora 05.00, pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, mai exact pe tronsonul cuprins între străzile Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni și A. Pușkin. La 24 august, tot în PMAN a avut loc un concert patronat de președintele Igor Dodon cu ocazia celei de-a 75-a aniversări a eliberării țării de fascism.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat luni că China vrea să încheie o înțelegere comercială după ce oficialii ei au contactat în cursul nopții oficiali americani ca să spună că vrea să revină la masa negocierilor. Ceva mai devreme tot luni, negociatorul șef al Chinei pentru comerțul cu Statele Unite spusese că Beijingul vrea să-și rezolve disputa comercială cu Washingtonul prin „negocieri calme” și se opune hotărât escaladării conflictului. Vorbind luni în marginea summitului G7 de la Biarritz, în Franța, Trump l-a lăudat pe liderul chinez Xi Jinping ca pe un mare lider și a apreciat că perspectiva reluării negocierilor este o evoluție pozitivă pentru lumea întreagă.

Iranul a anunțat că a vândut petrolierul pus în libertate de autoritățile Gibraltarului după mai multe săptămâni de detenție, și încărcătura de 2,1 milioane de barili de țiței, iar proprietarii navei vor decide care va fi următoarea ei destinație, a informat o agenție de presă iraniană, citând un purtător de cuvânt guvernamental. Oficialul nu a precizat cine a cumpărat petrolul. După eliberarea petrolierului Adrian Darya, cunoscut la acea dată ca Grace 1, la 18 august, Statele Unite au spus că vor folosi toate mijloacele posibile pentru a-l împiedica să transporte petrol în Siria. Nava fusese reținută în Gibraltar tocmai pentru că era bănuită că ar încălca sancțiunile economice împotriva președintelui sirian Bașar al-Assad. Adrian Darya și-a luat oficial ca destinație Turcia. Potrivit AP, luni naviga spre est, în Marea Mediterană. Țițeiul are valoarea de aproximativ 130 de milioane de dolari.

Președintele Igor Dodon a spus că Federația Rusă ar fi gata să lanseze procesul eliminării munițiilor din depozitul de la Cobasna. Într-o postare pe Facebook, după discuțiile avute la sfârșitul săptămânii la Chișinău cu ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, Dodon a spus că Moscova este dispusă să asigure echipamentele necesare. Înlăturarea muniției rusești de la Cobasna este una din revendicările constante ale Chișinăului în discuțiile privind chestiunea transnistreană. Moldova a cerut în ultimii ani și modificarea formatului de menținerii a păcii, prin transformarea misiunii într-una civilă. Dar ministrul rus Șoigu a spus sâmbătă la Tiraspol că pacificatorii ruși nu vor pleca din Transnistria.

Un oficial de rang înalt din Rusia a calificat drept „un mare salt înainte” declarațiile președintelui moldovean Igor Dodon privind „reînnoirea” parteneriatului strategic dintre R. Moldova și F. Rusă în toate domeniile. Leonid Kalașnikov, șeful comisiei pentru CSI din Duma de Stat, a declarat într-un interviu cu presa rusă de stat că discuțiile de la Chișinău dintre Igor Dodon și ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, vor duce la „cooperare îmbunătățită, iar în cele din urmă la prietenie între cele două state”. Șoigu s-a aflat la Chișinău la invitația lui Dodon, ca invitat la sărbătorirea a 75 de ani de la eliberarea Moldovei de ocupația fascistă.

Liderii țărilor din grupul G7 își încheie luni summit-ul de la Biarritz, din Franța, cu discuții despre mai multe probleme globale, inclusiv incendiile din Amazonia. Chestiunea a fost deja abordată duminică, când președintele francez Emmanuel Macron a spus că liderii prezenți se apropie de un acord privind sprijinirea Braziliei pentru salvarea pădurilor ecuatoriale. Cancelara germană Angela Merkel a spus că va discuta cu ceilalți lideri despre cum se poate reîmpăduri regiunea odată ce incendiile vor fi stinse. Merkel a admis că tragedia are loc pe teritoriul Braziliei, dar a insistat că este vorba de o chestiune globală, pentru că „e vorba de plămânii planetei”.

Polițiștii din Hong Kong au tras un foc de armă de avertisment după ce protestatarii au atacat forțele de ordine cu bâte și pietre. Poliția a folosit în premieră și tunurile de apă, într-o escaladare a violențelor care au marcat unele din protestele din ultimele săptămâni. Poliția a arestat tot duminică 36 de persoane din rândul demonstranților, inclusiv un copil de 12 ani, pentru diferite delicte ca adunare într-un loc interzis, port ilegal de armă sau asalt asupra oamenilor legii. Violențele au avut loc după un marș în general pașnic, la care participanții au scandat din nou „Luptați pentru libertate, fiți alături de Hong Kong”.

Alegerile prezidențiale din regiunea separatistă georgiană Abhazia se vor decide în turul al doilea, cu participarea președintelui în exercițiu, Raul Khazdhimba, și a liderului unui partid de opoziție, Alkhas Kvitsiniya. Potrivit agențiilor de presă rusești, situația din enclava de la Marea Neagră după primul tur, de duminică, este calmă, iar participarea la vot a fost estimată la 56%, peste pragul legal de 50%. Alegerile sunt considerate ilegale de către conducerea Georgiei, care a cerut duminică Rusiei să renunțe la recunoașterea independenței auto-proclamate a Abhaziei, ca și a celeilalte regiuni separatiste georgiene, Osetia de Sud.

Statele Unite și Japonia au ajuns la o înțelegere de principiu asupra elementelor principale ale unui acord comercial pe care președintele Donald Trump și premierul Shinzo Abe speră să-l poată semna luna viitoare la New York. Dacă va fi finalizat, acordul va detensiona disputa comercială dintre cele două țări aliate tocmai când războiul comercial al Statelor Unite cu China escaladează. Vorbind în marginea summitului G7 de la Biarritz, în Franța, ministrul american al comerțului, Robert Lighthizer, a spus că acordul se va referi la agricultură, tarife industrial și comerțul digital. Tarifele pe automobile ar urma să rămână neschimbate.

Liderul nord-coreean Kim Jong Un a supervizat sâmbătă testarea unui „lansator de rachete multiplu la scară largă”, a informat duminică agenţia de presă nord-coreeană ACT, relatează agențiile de presă occidentale. Statul major inter-arme din Coreea de Sud a confirmat sâmbătă acest test nord-coreean ca şi pe cel cu două rachete balistice cu rază scurtă de acţiune.

Testul de sâmbătă a fost cel mai recent dintr-o serie de teste cu rachete cu rază scurtă de acţiune efectuate în august de Coreea de Nord pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de manevrele militare comune efectuate de forţele sud-coreene şi americane.

Aviația israeliană a lovit ținte în Siria pentru a împiedica o forţă iraniană să lanseze un atac împotriva Israelului cu drone încărcate cu explozibili, a anunțat armata israeliană în noaptea de sâmbătă spre de duminică.

Potrivit unui purtător de cuvânt al armatei israeliene, raidul israelian a avut loc la sud-est de Damasc şi a vizat „mai multe ținte teroriste și instalaţii militare aparţinând forţei Al-Qaida, precum şi unor miliţii şiite”. Armata israeliană a blocat și joi o încercare anterioară de a lansa un atac cu drone, a spus el, fără a oferi detalii.

Israelul a efectuat sute de lovituri în Siria de la începutul războiului în această ţară în 2011, cele mai multe vizând ţinte iraniene sau ale grupării şiite pro-iraniene Hezbollah.

În regiunea separatistă Abhazia din Georgia au loc alegeri prezidențiale în care actualul președinte Raul Khadzhimb se confruntă cu opt contracandidați. Pentru a fi valabile, la alegeri trebuie să participe cel puțin jumătate din cei 116 mii de votanți înscriși pe liste.

Anul acesta se împlinesc 11 ani de la scurtul război dintre Georgia și Rusia în urma căruia Georgia a pierdut controlul asupra regiunilor separatiste Abhazia și Osetia de sud sau aproximativ 20% din teritoriul țării.

Rusia și câteva alte țări au recunoscut declarația de independență a celor două regiuni, în care staționează de atunci trupe rusești. Pe 8 august, marcând începutul războiului ruso-georgian, Statele Unite și opt țări europene au dat publicității o declarație în care își reafirmă sprijinul pentru integritatea teritorială a Georgiei și cer retragerea trupelor rusești.

La Biarritz, în Franța, continuă summitul de trei zile al Grupului principalelor șapte țări industrializate din lume și este de așteptat ca discuțiile să se concentreze pe războaiele comerciale, în primul rând cel dintre Statele Unite și China.

Sâmbătă seară, în deschiderea summitului, s-a discutat și propunerea președintelui Donald Trump de a reprimi Rusia în acest grup, din care a fost exclusă după anexarea abuzivă, în 2014, a peninsulei Crimeea. Propunerea este pentru moment respinsă de aliații europeni ai Statelor Unite și de UE, care arată că Rusia nu a făcut nimic în toți acești ani pentru a schimba situația. În acest moment sunt chiar mai puține motive pentru a reprimi Rusia în G7, a argumentat sâmbătă seară Donald Tusk, președintele Consiliului European.

„În urmă cu un an, în Canada, preşedintele Trump a sugerat reinvitarea Rusiei la G7, declarând deschis că anexarea Crimeei de Rusia a fost parţial justificată şi că noi ar trebui să acceptăm această realitate”, a spus Tusk. „În niciun caz nu putem fi de acord cu această logică”, a subliniat preşedintele Consiliului European.

La începutul acestei săptămâni, Germania, Franţa şi Marea Britanie au respins şi ele ideea reinvitării Rusiei la summit-urile G7. Tusk a sugerat însă că anul viitor ar putea fi invitat la summitul G7 noul președinte al Ucrainei.

Premierul Maia Sandu a declarat că partea moldovenească a gazoductului Iași-Chișinău va fi finalizată „ la începutul anului 2020. Și aici aveți cuvântul nostru că așa se va întâmpla” a subliniat premierul într-un interviu cu Europa Liberă. Construcția ar putea dura însă mai mult în Romania; „... pe partea română e un tronson mai lung, la care se lucrează, deci ei au nevoie de un pic mai mult timp, dar oricum ne-a fost oferită această garanție că până la mijlocul anului viitor se vor finaliza lucrările și acolo” a mai declarat premierul.

Pe 14 septembrie, la Bruxelles, vor avea loc discuții între Rusia și Ucraina, mediate de Uniunea Europeană, care ar putea clarifica și problema continuării tranzitului de gaze rusești prin Ucraina, după 1 ianuarie 2020, ceea ce ar rezolva temporar și problemele R.Moldova de alimentare cu gaze, a declarat premierul Maia Sandu, într-un interviu cu Europa Liberă. „Pentru toată lumea va fi mult mai bine dacă vom putea să obținem și anul viitor gazele naturale de la ruși pe țevile care merg pe teritoriul Ucrainei” a spus premierul.

Ținând cont de faptul că R.Moldova nu a reuși în aproape 30 de ani de independență să diversifice sursele de alimentare cu energie, Maia Sandu a salutat eforturile președintelui Igor Dodon și ale PSRM de a negocia cu Moscova un acord mai avantajos pentru R.Moldova privind alimentarea cu gaze. „Până noi reușim să asigurăm alternativele, eu cred că e OK dacă Partidul Socialiștilor, dacă Igor Dodon, care au relații bune la Kremlin, merg și încearcă să obțină niște condiții mai bune pentru a achiziționa gaze naturale. Noi, Blocul ACUM, avem relații foarte bune cu Occidentul și reușim să aducem pentru țară și pentru cetățeni foarte multe beneficii” a argumentat premierul.

În caz că totuși R.Moldova va fi nevoită să găsească soluții alternative de alimentare cu gaze la iarnă, Maia Sandu a ținut să avertizeze Moscova că guvernul său nu va achita și consumul regiunii transnistrene. Un avertisment dat și de Președintele Igor Dodon, într-o discuție cu Europa Liberă. „...nu are de ce Federația Rusă să aștepte că Republica Moldova va plăti pentru datoriile din stânga Nistrului, deci această problemă nici nu se discută. Acum când și cum vor lua decizia cei de la Gazprom în raport cu Transnistria e problema dânșilor, prețul să și-l asume cei care au oferit acest dar” a declarat Maia Sandu.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a mers în vizită și în regiunea separatistă transnistreană, după ce s-a întâlnit sâmbătă, la Chişinău, cu președintele Igor Dodon și a participat la evenimentele organizate de Partidul Socialiștilor pentru sărbătorirea a ceea ce socialiștii numesc 75 de ani de la eliberarea de fascism.

Potrivit presei din stânga Nistrului, Șoigu a inspectat trupele de pacificare transnistrene și a decorat militari ruși și transnistreni cu medalia Federaţiei Ruse „Pentru fortificarea comunității militare”. Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, i-a mulțumit, în discuția cu Șoigu, Federaţiei Ruse pentru „menținerea păcii pe malurile Nistrului”, afirmând că „soldatul rus apără securitatea pe teritoriul Transnistriei de peste două secole, și nu doar în ultimii 25 de ani”. Întâlnirea celor doi a avut loc la Bender.

Președintele Igor Dodon a anunțat, după întâlnirea de la Chişinău cu ministrul rus al Apărării, că Rusia „propune să fie început procesul de utilizare a munițiilor aflate la depozitul din apropierea satului Colbasna din regiunea transnistreană a Republicii Moldova și este gata să ofere echipamentele necesare în acest sens”.

Presa de la Tiraspol nu a relatat despre eventuale discuții pe acest subiect dintre Serghei Șoigu și Vadim Krasnoselski. Problema evacuării munițiilor de la Colbasna este și pe agenda premierului Maia Sandu, pentru discuțiile pe care le va avea la Moscova, în luna septembrie.