Lituania a suspendat dreptul televiziunii RT din Rusia să-și transmită programele pe teritoriul său din cauza legăturilor RT cu șeful rețelei de televiziune de stat din Rusia, Dmitry Kiseliov, care se află sub sancțiuni internaționale.

Mantas Martisius, președintele Comisiei pentru radio și televiziune din Lituania, a declarat, miercuri, că cinci canale difuzate de RT în țara baltică vor fi suspendate începând cu mâine, după ce decizia va fi publicată online.

„Aceste programe sunt suspendate nu din cauza unor încălcări, ci pentru că o persoană asociată acestor programe a fost inclusă pe lista persoanelor aflate sub sancțiuni. Și acesta este domnul Kiselyov, care nu ar trebui să obțină beneficii și, prin urmare, transmiterea programelor este suspendată ", a spus Martisius.

Letonia, la 30 iunie a oprit și ea distribuția celor șapte canale ale RT , invocând același motiv.

Kiseliov se află pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene pentru presupusul său rol în promovarea propagandei Kremlinului în sprijinul anexării Rusiei din Crimeea din Ucraina în 2014. El este șeful grupului de stat Rossiya Segodnya, care se concentrează în principal pe știri rusești și propagandă oficială în străinătate.

Grupul include, RT, canalul care a fost cunoscut sub numele de Russia Today, precum și alte canale, posturi de radio și site-uri web, serviciul de știri Sputnik, agenția de știri Prime și proiectul media Inosmi.ru.

Grupul mass-media al lui Kiselyov se numără printre primele 10 grupuri de stat subvenționate din Rusia. A primit 20,4 miliarde de ruble (mai mult de 288 milioane USD) de la stat în perioada 2018-2020.

Activistul Piotr Verzilov, membru fondator al grupului Pussy Riot și editor al site-ului independent Mediazona a fost reținut din nou, la două zile după terminarea unei pedepse de 15 zile de închisoare pentru că ar fi folosit un limbaj licențios.

Verzilov a scris pe Twitter astăzi că ofițerii Comitetului de Investigații l-au reținut imediat după ce a luat parte la un program pe postul de radio Ekho Moskvy și au făcut o noua percheziție la locuința sa.

Agenția de știri de stat TASS a citat surse din forțele de ordine spunând că percheziția este în legătură cu „un dosar penal despre tulburări de masă lansat după mitingurile nesancționate organizate pe 27 iunie anul trecut”.

La 6 iulie, când Verzilov a încheiat o condamnare de 15 zile de închisoare pentru limbaj licențios.

Poliția din Moscova, pe 21 iunie, a percheziționat locuința lui Verzilov în legătură cu o anchetă pentru un protest neanunțat în iulie 2019 care s-a încheiat cu arestări în masă. Verzilov a spus că a fost în Estonia în acea zi.

A fost apoi dus la o secție de poliție și întrebat despre legăturile sale cu liderul opoziției Aleksei Navalny.

La eliberarea ulterioară, pe 21 iunie, Verzilov a spus că a fost urmărit de un bărbat l-a provocat la o altercație fiind apoi arestat imediat sub acuzația de violență.

Cu toate acestea, întrucât nu a existat nicio dovadă a vreunei lupte, a fost apoi acuzat că a înjurat și condamnat pe 22 iunie la 15 zile de închisoare.

Pandemia de coronavirus arată limitele „populismului care refuză faptele”, a declarat miercuri cancelara Germaniei, Angela Merkel cerând țărilor Uniunii Europene să adopte rapid un pachet important de redresare economică și să îi priveze pe naționaliști de orice posibilitate de a profita de criză, informează agenția AP.

Virusul a ucis peste 100.000 de oameni în cele 27 de țări comunitare, provocând probabil cea mai gravă criză economică din Europa în aproape un secol, potrivit Comisiei Europene, după ce boala a forțat închiderea întreprinderilor, a perturbat grav transportul international și sistemele de educație și de sănătate.

Observațiile doamnei Merkel din Parlamentul European au venit în timp ce liderii din Italia și Spania - primele țări ale UE care au impus măsuri de carantină severe și două dintre cele mai afectate țări din lume - i-au îndemnat pe colegii din UE să accepte, la un summit săptămâna viitoare fondul de redresare pentru a ajuta economiile lor să își revină. Germania deține președinția prin rotație a Uniunii Europene și caută să obțină un compromis asupra fondului de redresare economica în valoare 750 de miliarde de euro (850 de miliarde de dolari). De asemenea, Berlinul trebuie să propună un buget european pentru următorii șapte ani. „Populismului care refuză faptele i se arată limitele”, a spus Merkel. „Într-o democrație, sunt necesare fapte și transparență. Acest lucru distinge Europa, iar Germania va susține aceasta în timpul președinției sale, " a mai spus cancelara Germaniei la Parlamentul European, unde a vorbit și despre susținerea accelerării negocierilor de aderare pentru mai multe țări din Balcanii de Vest.

Președintele Romaniei Klaus Iohannis nu a exclus, miercuri, posibilitatea de a decreta o nouă stare de urgență. „E foarte clar că situația în care ne aflăm acum este îngrijorătoare, dar credem că avem puterea să respectăm normele”, a mai spus el, citat de agenția Mediafax.

„Dacă situația se înrăutățește și nu găsim altă cale, putem să revenim la măsuri mai restrictive”, a declarat președintele Iohannis.

Șeful statului a precizat însă că nu-și dorește să decreteze o nouă stare de urgență, dar în situația în care numărul noilor cazuri crește, „este greu de imaginat cum ar arăta relaxarea”.

România a depășit miercuri pragul de 30.000 de cazuri de coronavirus

Cifra deceselor de Coronavirus este de 1817 în Romania.

330 de cazuri de infecție cu noul COVID-19, au fost înregistrate miercuri în Republica Moldova, dintre care doar unul este de import.

Numărul deceselor provocate de coronavirus a ajuns la 614.

Printre cele 11 persoane care au murit miercuri se numără și 2 asistente medicale.

Astfel, numărul celor care s-au infectat cu coronavirus a ajuns la 18.471. În ultimele 24 de ore, au fost procesate 2.069 de teste, informează Ministerul sănătății de la Chișinău.

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) din Romania s-a autosesizat în legătură cu comportamentul deputatului Partidului Social Democrat Adrian Solomon, care a folosit remarci xenofobe și jigniri împotriva unui vânzător de la un fast-food care îi ceruse să își pună masca de protecție, informează site-ul G4Media.ro citindu-l pe președintele Consiliului, Csaba Asztalos.

Deputatul l-a insultat pe angajatul fast-food-ului folosind remarci xenofobe și legate de originea sa și amenințându-l pe angajat cu controale legate de dreptul sau de muncă în Romania.

Alegerile locale vor avea loc în Romania pe data de 27 septembrie, a decis, miercuri, Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, după ce cu o zi înainte proiectul de lege a fost adoptat și de Senat.

Decizia a fost luată cu de voturi 253 „pentru”, două voturi „împotrivă” și 36 abțineri.

Legea care stabilește data votului urmează să ajungă la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare.

Cel puțin șase ofițeri de poliție afgani au fost uciși în două atacuri cu bombe separate pe fondul recrudescenței violenței în această țară.

În provincia Kandahar au fosr omorâți 3 ofițeri și alte 20 de persoane au fost rănite.

Șeful poliției din districtul Shah Wali Kot este printre cei răniți.

Potrivit autorităților, atacatorul sinucigaș a fost împușcat de forțele de securitate înainte de a-și putea atinge ținta, dar explozia nu a putut fi împiedicată.

În sud-estul provinciei Ghazni, oficialii au declarat că o bombă pe marginea drumului a ucis alți trei polițiști, inclusiv pe șeful poliției din districtul Dayak.

Talibanii și-au revendicat responsabilitatea pentru ambele atacuri.

Avocații lui Ivan Safronov, fostul reporter și consilier al șefului agenției spațiale rusești Roskosmos acuzat de înaltă trădare de către procuratură, spun că făcut apel față de arestarea preventivă a clientului lor care respinge acuzația ce i se aduce.

Yevgeny Smirnov și Ivan Pavlov au declarat pe 8 iulie că au solicitat instanței din Moscova să înlocuiască detenția preventivă a clientului lor cu o restricționare mai ușoară a drepturilor clientului lor care să nu fie „legată de încarcerare".

Procurorii îl acuză pe Safronov că ar fi transmis informații către Cehia în 2017 despre vânzarea unor arme rusești către Orientul Mijlociu și Africa. Safronov lucra la acea vreme ca jurnalist, scriind despre activitățile sectorului industrial militar din Rusia. Rusia susține că Statele Unite ar fi fost beneficiarul final al informațiilor obținute de Safronov, potrivit avocatului său Ivan Pavlov.

Dacă va fi găsit vinovat, Ivan Safronov ar putea să fie condamnat până la 20 de ani de închisoare. Pavlov a declarat miercuri postului de radio independent Ekho Moskvy, că „nu există materiale clasificate” în cazul Safronov.

Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov, a spus că acest caz este etichetat drept top secret și a repetat că el nu are legatură cu activitățile jurnalistice ale Safronov din trecut.

Cele mai importante ziare si site-uri din Federația rusă au cerut transparență în acest caz. Potrivit publicației Kommersant, Serviciul Federal de Securitate (FSB) din Rusia ar fi ascultat conversațiile telefonice ale Safronov și ar fi avut acces la corespondența sa electronică.

Poliția din Moscova, pe 7 iulie, a percheziționat apartamentul asociatei sale apropiate, jurnalista Taisia Bekbulatova și a interogat-o ca martor în acest caz.

Bekbulatova a declarat pentru site-ul Mediazona că nu poate da niciun detaliu asupra cazului, întrucât a semnat documente în care a acceptat să nu dezvăluie informații legate de caz.

Arestarea lui Safronov - cea mai recentă dintr-o serie de acțiuni împotriva unor jurnaliști și cercetătorilor ruși - a stârnit indignare și zeci de jurnaliști au protestat în fața sediului FSB de la Moscova.

În calitate de jurnalist, Safronov a abordat, în principal, aspecte legate de activitățile sectorului industrial militar din Rusia, inclusiv un accident anul trecut pe un submarin atomic și exercițiile militare ale armatei ruse. Potrivit corespondenților noștri, tatăl său a lucrat și pentru Kommersant, concentrându-se, în principal, pe operațiunile complexului industrial militar, înainte de a muri la 51 de ani, după ce in 2007 a căzut în mod misterios de la o fereastră a coridorului din blocul său de apartamente din Moscova. Poliția a considerat moartea sa o sinucidere, deși rudele și prietenii pun la îndoială acest lucru.

Ivan Safronov a fost concediat de la Kommersant în mai 2019, după ce a scris un articol despre posibila demisie a Valentinei Matviyenko, președinta camerei superioare a parlamentului rus. Matviyenko continuă să îndeplinească funcția de președinte.

După arestarea lui Ivan Safronov pe 7 iulie, peste 20 de jurnaliști au fost reținuți de poliție în timp ce organizau un protest în fața sediului Serviciului Federal de Securitate din Moscova. Jurnaliștii cereau „transparență și informații detaliate” cu privire la cazul Safronov.

Arestarea lui Safronov este cel puțin a treia a unui jurnalist în ultimele 13 luni, trezind temeri că autoritățile au declanșat o ofensivă împotriva libertății mass-mediei.

Ivan Golunov, reporter de investigație la Meduza, a fost arestat la Moscova în iunie fiind acuzat de trafic de droguri, o acuză care a fost ulterior retrasă, datorită protestelor stradale.

### Vezi și... ###

Un tribunal  a găsit-o vinovată pe jurnalista Svetlana Prokopieva de „justificarea terorismului”

Svetlana Prokopieva, colaboratoare a Serviciului rus al postului nostru de radio, a fost amendată după ce o instanță a găsit-o vinovată în această lună de „justificare a terorismului” pentru un comentariu publicat pe site-ul unui post de radio local.

Ploile torențiale din ultimele două zile au provocat prejudicii în 21 de localități din raioanele Hâncești, Căușeni, Ialoveni, Criuleni, Ștefan Vodă, dar și în UTA Găgăuzia. Ieri un bărbat de 60 de ani din satul Troița Nouă a decedat lovit de trăsnet. Informațiile au fost prezentate miercuri, 8 iulie, la ședința Guvernului.

Ministrul afacerilor interne, Pavel Voicu, a declarat că în urma ploilor torențiale, însoțite de grindină, au fost inundate 59 de gospodării, 27 de grădini, trei fântâni, dar și un magazin. Grindina a afectat 120 de hectare de livezi, 23 de hectare de viță de vie și 20 de hectare de porumb.

Pavel Voicu a mai spus că în ceea ce ține de râurile Prut și Nistru, precum și lacurile de acumulare, riscuri de inundații nu există. Salvatorii muncesc la fortificarea digurilor.

Poliția sârbă a anunțat că 24 de persoane au fost reținute și aproximativ 60 de polițiști și demonstranți au fost răniți în confruntările care au izbucnit noaptea trecută la Belgrad, la un protest masiv împotriva deciziei de a impune din nou măsuri stricte de carantină pe fondul creșterii numărului de persoane infectate cu Covid 19.

Embed Răspândește

COVID-19: Proteste la Belgrad din cauza impunerii de noi restricții

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:01:32 0:00

Protestul de ieri a devenit violent când un grup de protestatari a intrat în clădirea parlamentului, în timp ce alții aruncau pietre, sticle și alte proiectile în ofițeri. Poliția a ripostat cu gaze lacrimogene. Inregistrările video arată acțiuni violente ale poliției împotriva protestatarilor. Directorul Poliției, Vladimir Rebic, a declarat, miercuri, că 43 de polițiști și 17 manifestanți au fost răniți și cinci vehicule ale poliției au fost incendiate.

Printre cei reținuți de poliție se numără și un parlamentar de dreapta . O noua manifestație de protest este așteptată în această seară la Belgrad.

Președintele Aleksandr Vucic a declarat marți într-o conferință de presă că adunările vor fi limitate la cinci persoane începând de miercuri și că își dorește să va impună din nou stare de urgență de vineri și până luni

În ultimele 24 de ore au fost confirmate 30 de decese din cauza Covid 19 și 299 de noi infecții înregistrate.

Oficialii sârbi spun că 330 de persoane au murit de COVID-19, în timp ce numărul total de cazuri înregistrate în Serbia începând cu 6 martie este de 16.719.

După ce, inițial, a minimalizat gravitatea bolii în februarie și la începutul lunii martie, la 15 martie a declarat stare de urgență impunând măsuri foarte dure. Parlamentarii au anunțat încheierea stării de urgență la începutul lunii mai și au redeschis treptat economia înaintea alegerilor din 21 iunie.

La doua zile după alegerile parlamentare câștigate de partidul președintelui Vucic, guvernul a reimpus anumite măsuri de securitate sanitara, printre care obligația purtării măștii în transportul în comun și în locurile publice.

Aproximativ 150 de scriitori, academicieni și activiști - inclusiv JK Rowling, Salman Rushdie și Margaret Atwood - au semnat o scrisoare deschisă prin care denunța ceea ce ei numesc „limitarea libertății de expresie”, informează BBC.

Semnatarii scrisorii spun că aplaudă o reevaluare a justiției rasiale, dar susțin că aceasta a alimentat înăbușirea dezbaterilor deschise.

Scrisoarea denunță „o modă de a ostraciza și de rușina public oamenii ” impunând, ceea ce semnatarii scrisorii consideră a fi „o certitudine morală oarbă”.

Mai mulți semnatari au fost atacați pentru comentarii considerate ofensatoare de anumite minorități

Una dintre semnatare, JK Rowling, a fost recent criticată cu tărie luna aceasta pentru comentarii despre persoanele transsexuale.

Scrisoarea a fost publicată marți în Harper's Magazine.

Pe lista semnatarilor scrisorii se află și profesorul american Noam Chomsky, activista feministă Gloria Steinem și Garry Kasparov

Semnatarii scrisorii spun că „Trebuie să păstrăm posibilitatea unui dezacord de bună-credință fără consecințe profesionale grave” și critică retragerea unor piese de teatru și cărți, ca și a unor studii universitare și renunțarea la unele lucrări din literature clasică în procesul de educație.

Joe Biden, fost vicepreședinte american și candidat al Partidului Democrat în alegerile prezidențiale din acest an, a declarat că va reinversa măsura anunțată de președintele Donald Trump de a retrage Statele Unite din Organizația Mondială a Sănătății (OMS) „în prima zi”, dacă va câștiga alegerile din noiembrie.

Donald Trump a anunțat marți oficial OMS decizia motivând-o prin ceea ce Casa Albă consideră OMS ar fi fost sub controlul Chinei în timpul crizei de coronavirus.

Potrivit sondajelor de opinie, Joe Biden conduce în preferințele electoratului american cu peste 10 procente față de Donald Trump, dar analiști politici experți în campanii electorale americane sunt prudenți în legătură cu sondajele de opinie .

Directorul FBI, Christopher Wray, a declarat că actele de spionaj și furt făcute de China reprezintă „cea mai mare amenințare pe termen lung” pentru securitatea Statelor Unite.

„Cea mai mare amenințare pe termen lung pentru informațiile și proprietatea intelectuală a națiunii noastre, precum și pentru vitalitatea noastră economică, este contrainteligența și amenințarea de spionaj economic din China”, a declarat Wray, ieri, într-un discurs la think tank-ul Hudson Institute din Washington.

Declarațiile directorului FBI survin pe fondul tensiunilor crescute dintre Washington și Beijing. Directorul FBI a declarat că China a fost „angajată într-un amplu efort de stat pentru a deveni singura suprarputere a lumii prin orice mijloace . Directorul FBI a mai declarat că institiția pe care o conduce

deschide „un nou caz de contrainformații legat de China la fiecare 10 ore”, adăugând că aproape jumătate din cele aproape 5.000 de cazuri în curs de desfășurare în Statele Unite sunt „legate de China”.

Mai multe amănunte, AICI.

China a deschis pentru prima dată în Hong Kong un birou pentru ca agenții săi de informații să funcționeze „la vedere” , în conformitate cu noua lege de securitate, adoptată în China comunistă.

Ceremonia de deschidere a biroului a avut loc miercuri la un hotel din Hong Kong, pe fundalul unor măsuri drastice de securitate.

Legea aprobată de China comunistă a stârnit îngrijorări și critici internaționale fiind considerate ca un nou efort al Beijingului de a submina libertățile cetățenești convenite în 1997 ca parte a predării de către Marea Britanie a Hong Kong-ului Chinei.

Oficialii chinezi spun că legislația potrivit căreia subversiunea, secesiunea, terorismul și „conspirarea” cu forța străină vor fi pedepsite cu închisoare până pe viață și că e va readuce stabilitatea Hong Kongului dupa masivele proteste pro democrație din ultimii ani.

Agenții de securitate ai noului birou vor avea puterea de a-i cerceta pe cei pe care îi consideră suspecți pentru infracțiunile definite de noua lege.

Platfoma Demnitate și Adevăr propune ca 10% din volumul total al venitului persoanelor juridice colectat pe teritoriul unității administrativ-teritoriale să rămână în bugetele municipiilor și orașelor reședință de raion, iar 25% – în bugetele orașelor și satelor. O inițiativă legislativă în acest sens a fost prezentată de către deputatul Alexandru Slusari, vicepreședinte al Platformei DA, informează agenția IPN.

Deputatul a argumentat, într-un briefing de presă, necesitatea adoptării acestui proiect de lege prin faptul că ponderea veniturilor bugetelor locale în PIB a scăzut de la 10,5% în 2010 la 7,7% din PIB în anul 2018. „ Această situație duce la compromiterea conceptului autonomiei locale în Republica Moldova și implicit la degradarea localităților din țară și la înrăutățirea calității vieții cetățenilor țării. Lipsa autonomiei fiscale este unul din factorii care determină exodul populației Republicii Moldova”, a spus Alexandru Slusari.

Se estimează că prezentul proiect va contribui la majorarea veniturilor autorităților publice locale cu estimativ 0,9 miliarde lei prin redistribuirea acestora din cadrul bugetului de stat.

După trei tentative eșuate, din lipsă de cvorum, premierul Ion Chicu a anunțat că vine și joi în Parlament ca să prezinte proiectele pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea săptămâna trecută. Reprezentanții fracțiunilor care au lipsit de la ultimele trei ședințe își mențin poziția de boicot. Unii condiționează venirea la ședință.

Solicitat de IPN, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Sergiu Litvinenco, a spus că o decizie legată de participarea sau neparticiparea la ședința plenară de mâine va fi luată la ședința fracțiunii, care se va convoca după Biroul Permanent. „Noi am prezentat toate propunerile noastre și am spus că suntem gata și suntem deschiși să votăm acea modificare a Legii bugetului cu condiția care se fac anumite ajustări care să ofere ajutoare, să reducă sărăcia și să completeze veniturile oamenilor. Este vorba despre subvenționarea salariilor pentru sectorul HoReCa – 150 de milioane de lei, compensarea pierderilor din agricultură – 300 de milioane de lei și alocarea banilor pentru cel puțin cinci mii de teste pe zi pentru depistarea COVID-19. Acestea costă circa 600 de milioane de lei și pot fi finanțate dacă se taie din veniturile nejustificate, ineficiente din partea autorităților publice”, a adăugat Sergiu Litvinenco, potrivit sursei citate.

Alexandru Slusari, președintele fracțiunii Platforma DA, a remarcat că deputații vor merge joi în Parlament, dar decizia de a intra sau nu în sala de ședințe se va lua în funcție de agendă.

Sergiu Sîrbu, secretarul Grupului parlamentar Pro Moldova, a spus, citat de IPN, că poziția legată de asumarea de răspundere nu s-a schimbat. Grupul politic ar putea participa la examinarea celor patru proiecte doar dacă acestea vor veni în Parlament prin procedură ordinară și vor fi supuse votului în urma dezbaterilor.

Denis Ulanov, deputat în Fracțiunea Partidului Politic Șor, a declarat pentru IPN că decizia de a participa sau nu la ședința plenară a Parlamentului va fi luată la ședința fracțiunii, care va avea loc miercuri la sfârșitul zilei.

România a depășit miercuri pragul de 30000 de cazuri de coronavirus

Autoritățile au anunțat alte 555 de noi cazuri înregistrate în ultimele 24 de ore, cel mai mare număr înregistrat în România de la începutul pandemiei, după prelucrarea a 13 147 teste.

Alte 18 decese au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, ceea ce ridică bilanțul la 1.817.

Pe fondul acestei creșteri alarmante a numărului de noi cazuri, autoritățile au transmis un nou mesaj de avertisment cerind oamenilor să respecte măsurile de protecție. Mai multe amănunte pe pagina Europa Liberă România, adică AICI.

Din cauza evoluției negative a pandemiei de coronavirus, Austria a decis de miercuri să emită avertizări de călătorie pentru R. Moldova, România și Bulgaria.

La o conferință de presă, premierul Sebastian Kurz și ministrul de externe, Alexander Schallenberg, au precizat că orice persoană care soseşte din cele trei state trebuie să fie plasată timp de două săptămâni în carantină sau să facă dovada unui test negativ (la COVID-19). Ignorarea acestor reguli aduce cu sine o amendă de 145 de euro sau pedepse și mai severe, relatează presa austriacă.

Pentru cei veniți din R. Moldova, țară care nu este membră a Uniunii Europene, nu se schimbă nimic. Aceste reguli erau în vigoare și până acum.

Cum în Austria a reînceput să crească numărul de cazuri de noi infectări, s-a recurs și la măsuri mai drastice de protecție: în Austria Superioară s-a reintrodus obligativitatea măștilor, precizează cotidianul Die Presse.

Vor fi întărite măsurile de control la frontierele Austriei cu Ungaria şi Slovenia, au adăugat cei doi demnitari. „Crește numărul de infecții de import, de aceea lansăm apelul urgent să fie evitate călătoriile în aceste țări”, a mai spus Kurz, citat de presa locală. Vor fi controlați în special cei care se întorc din țările balcanice, a precizat premierul.

Avertismentul de călătorie a intrat de miercuri în vigoare, controalele speciale la graniță și carantina obligatorie - de joi.

Săptămâna trecută, Austria a reintrodus avertismente de călătorie pentru țările din Balcanii de Vest, cu excepția Croației și Sloveniei, ambele membre în UE.

În R. Moldova, miercuri dimineață, numărul contaminărilor cu Covid-19 se ridica la 18.141 de cazuri confirmate oficial. Numărul deceselor s-a ridicat la 604.

### Vezi și... ###

Covid-19: în România, peste 550 de pacienți contaminați s-au externat după decizia CCR

În România, unde guvernul pentru moment nu poate impune măsuri sanitare suplimentare din cauza unei decizii a Curții Constituționale, numărul contaminărilor se apropie de 30 de mii, iar cel al deceselor este de aproape 1.800.

Ca în cazul celorlalte țări din UE, guvernul austriac nu ia în considerare numai datele statistice privind numărul de contaminați și decesele, dar și rata de infecție, precum și politica dusă de autoritățile sanitare naționale pentru limitarea răspândirii pandemiei de coronavirus.

După ce la 1 iulie, Germania a preluat președinția prin rotație a Uniunii Europene, cancelara Angela Merkel face prima vizită în străinătate de la izbucnirea pandemiei de coronaviurs: este așteptată miercuri la Bruxelles, unde va prezenta în plenul Parlamentului European prioritățile președinției germane.

Împreună cu fosta sa ministră a apărării, Ursula von der Leyne, astăzi președinta Comisiei Europene, Merkel trebuie să convingă toate statele membre să accept un compromis bugetar dar mai ales programul de 750 de miliarde de euro de sprijin pentru economiile europene lovite de pandemie, sprijin pentru care pentru prima dată UE se va împrumuta, în solidar, de pe piețele financiare internaționale cu aproximativ 500 de miliarde de euro. Mai mult, acești bani urmează să fie dați ca subvenții și credite, asumate tot în solidar de întreaga Uniune Europeană – măsuri de excepție, fără precedent și care nu sunt agreate de un grup restrâns de așa-numite țări „frugale”.

Un consilier al agenției cosmice rusești, Roskosmos, a fost reținut sub acuzația de înaltă trădare. Serviciul de presă al Roskosmos a spus că Ivan Safronov Jr., care este și un cunoscut fost jurnalist, a fost reținut la 7 iulie, iar acuzația de trădare nu are legătură cu munca lui la agenția spațială. Safronov a fost pus în arest preventiv până pe 6 septembrie.

Potrivit avocatului său, este acuzat că în 2017 ar fi furnizat Cehiei informații secrete privind vânzări de arme rusești în Orientul Mijlociu și Africa. Beneficiarul adevărat al acestor informații, susține procuratura, ar fi fost însă Statele Unite.

În acea perioadă, Safronov lucra ca jurnalist. A scris pentru cunoscutele ziare rusești Kommersant și Vedomosti.

Reținerea lui Safrovonv, care ar putea primi și 20 de ani închisoare, a provocat și un protest în fața sediului FSB de la Moscova.

La Belgrad au izbucnit proteste în centrul orașului, după ce președintele Serbiei, Alexandr Vucic a anunțat reimpunerea unor limitări de mișcare și o posibilă reînghețare a vieții sociale și economice la sfârșitul săptămânii, în tentativa de a limita răspândirea pandemiei de Covid-19. Circa o mie de persoane au participat la protestul care s-a încheiat cu ciocniri cu poliția.

### Vezi și... ###

UE lansează o platformă pentru monitorizarea restricțiilor impuse în timpul pandemiei de coronaviurs

Vucic declarase că situația pandemică, la Belgrad, este critică iar spitalele sunt aproape pline. Mai mult, a anunțat că de miercuri nu sunt permise decât adunări de maximum cinci persoane.

Statele Unite au informat oficial Organizația Mondială a Sănătății că se retrag, după ce președintele Donald Trump a criticat dur modul în care OMS a gestionat pandemia de coronavirus la nivel global dar mai ales faptul că la începutul pandemiei s-ar fi lăsat manipulată de China.

### Vezi și... ###

Critici în lumea întreagă după ce președintele Trump anunță ruperea relațiilor cu Organizația Mondială a Sănătății

Statele Unite sunt cel mai mare donator al Organizației, acoperind 15% din bugetul ei anual.

În Statele Unite, țara cea mai afectată pentru moment din lume de pandemia de coronavirus, președintele Donald Trump este el însuși criticat pentru modul în care a gestionat pandemia, punând - susțin criticii - interesele sale electorale în fața binelui general. Trump speră în noiembrie să câștige un al doilea mandat la Casa Albă. Criticii îl acuză și că în acest context, ar încerca să pună pe seama OMS greșelile comise de administrația sa în ultimele luni.

Contracandidatul democrat al președintelui, Joe Biden a anunțat pe de altă parte că în caz de victorie în noiembrie, va anula „din prima zi a președinției sale” decizia de retragere a Statelor Unite din OMS.

În acest moment, în Statele Unite, numărul cazurilor confirmate de contaminare cu noul coronavirus a trecut de 3 milioane iar cel al deceselor provocate de Covid-19 a ajuns la aproape 134 de mii, potrivit universității Johns Hopkins.

Reprezentantul Organizației Mondiale a Sănătății, responsabil pentru continentul american a avertizat marți că în America Latină și părți ale Statelor Uite, răspândirea pandemiei de coronavirus ia proporții alarmante, asta în timp ce s-a anunțat că președintele Braziliei, Jair Bolsonaro, pentru care pandemia era „o gripă ușoară”, a fost testat pozitiv. „Este o pandemiei de proporții înspăimântătoare și tot ce putem face este să ne adunăm toate forțele să o limităm” a declarat Carissa Etienne la o reuniune panamericană a directorilor OMS.

Între timp, și în Europa, unde extinderea pandemiei este relativ controlată, numărul deceselor a trecut de 200 de mii. Iar în Australia, al doilea cel mai mare oraș, Melbourne și regiunea înconjurătoare au fost puse sub carantină timp de șase săptămâni.

La nivel global, numărul total al infecțiilor a ajuns la aproape 11 milioane 700 de mii iar cel al deceselor lagate de Covind-19 la aproape 540 de mii.

Zoom şi LinkedIn s-au alăturat listei tot mai mari de companii tech care suspendă respectarea cererilor de a furniza date autorităţilor din Hong Kong, invocând îngrijorări cu privire la noua lege a securității naționale, adoptată recent de autoritățile comuniste din China.

### Vezi și... ###

Hong Kong: Carrie Lam avertizează că noua lege a securității naționale va fi aplicată cu „hotărâre”

Twitter, WhatsApp, Facebook şi Telegram au suspendat de asemenea cooperarea cu autorităţile din Hong Kong. În virtutea noi legi , autorităţile pot solicita unui "furnizor de servicii relevante să predea înregistrarea de identificare sau cheia de decriptare aşa cum impune cazul".

Pe de altă parte, China a inaugurat miercuri într-un hotel din Hong Kong, primele birouri ale agenției sale naționale de securitate, prima dată că agenți de securitate chinezi sunt prezenți oficial în fosta colonie britanică.