Ştiri
NASA și EUSPA au lansat telescopul James Webb, supranumit telescopul „spațiu-timp”
NASA și Agenţia Spațială a Uniunii Europene au lansat astăzi telescopul James Webb cu o rachetă Ariane 5 din Guyana Franceză și el trebuie să ajungă în 29 de zile la 1,5 milioane km de Terra, în zona de unde va face observațiile.
Cei de la NASA spun că James Webb este un telescop „spațiu-timp” fiindcă ne poate arăta primele stele și galaxii care s-au „aprins” la 100-300 de milioane de ani de la Big Bang.
S-a lucrat peste 20 de ani la acest proiect care a costat peste 10 miliarde de dolari și a fost de mai multe ori la un pas de anulare.
Dacă telescopul va funcționa bine va genera zeci de știri despre super-descoperiri cel puțin până în 2027.
OSCE: peste 200 de violări ale încetării focului în estul Ucrainei într-o singură zi
Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a raportat peste 200 de violări ale încetării focului în estul Ucrainei într-o singură zi, informează agenția germana de știri DPA.
OSCE monitorizează conflictul dintre forţele guvernamentale ucrainene şi separatişti susţinuţi de Rusia în zonele Doneţk şi Lugansk. La începutul acestei săptămâni, sub medierea Franţei şi Germaniei, părţile au convenit să se angajeze din nou la o încetare a focului - convenită în iulie 2020, dar apoi încălcată în mod repetat.
Misiunea de monitorizare a OSCE a raportat 173 de încălcări ale încetării focului, inclusiv 156 de explozii în Doneţk. Au fost 84 de încălcări ale încetării focului, inclusiv 45 de explozii în Lugansk. Datele se referă la ziua de joi.
Armata ucraineană a declarat astăzi dimineaţă că separatiştii au violat încetarea focului de cinci ori în ziua precedentă şi că un soldat a fost rănit. Potrivit estimărilor oficiale, peste 13.200 de oameni au murit până acum în conflictul din estul Ucrainei, declanșat în 2014.
Patriarhul Daniel: dreapta credinţă, rugăciunea fierbinte şi viaţa curată sunt „cele mai prețioase” daruri
Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române a spus, în mesajul adresat credincioșilor la slujba de Crăciun de astăzi, că dreapta credinţă, rugăciunea fierbinte şi viaţa curată sunt „cele mai prețioase” daruri pe care credincioșii le pot oferi nu numai la Crăciun, ci tot timpul vieţii, el îndemnând la oferirea de daruri copiilor, bolnavilor, bătrânilor, tuturor oamenilor aflaţi în dificultate.
Înaltul ierarh al Bisericii Ortodoxe Romane a oficiat slujba împreună cu părintele Qais, Episcop de Erzurum, delegatul Patriarhiei Antiohiei în Romania şi cu Episcopul vicar patriarhal Ieronim Sinaitul.
Slujba de Crăciun din interiorul Catedralei Patriarhale de la Bucureşti s-a desfăşurat cu respectarea normelor sanitare recomandate de autorităţi în contextul pandemiei de COVID-19, numărul de persoane prezente la ceremonie fiind restricționat la maxim 70 de persoane, potrivit site-urilor de știri din România.
Campania „Vaccinează-te pe Nou, ca să sărbătorim pe Vechi!” se încheie în acest weekend la Chișinău
La acest sfârşit de săptămână, 25-26 decembrie, în Chișinău se desfășoară ultimele zile de imunizare anti-COVID-19, în cadrul Campaniei „Vaccinează-te pe Nou, ca să sărbătorim pe Vechi!”. Campania a fost lansată de Primăria municipiului Chișinău, în parteneriat cu Asociația MĂR și s-a desfășurat în fiecare weekend, timp de o lună și jumătate, din noiembrie și până acum, în sectoarele capitalei: Ciocana, Buiucani, Botanica, Râșcani.
Pe lângă vaccin, persoanele care s-au imunizat în cadrul Campaniei au primit tichete de consum de la partenerii din HoReCa (pentru utilizare în incinta restaurantului sau pentru preluare la pachet).
Până acum în cadrul campaniei au fost imunizate 1053 de persoane. Până pe 23 decembrie, peste 37% la sută din populație era vaccinată cu schema completă, rată egală cu cea din România dar mult sub media din Uniunea Europeană care este de peste 67%.
Gorbaciov: Statele Unite au devenit „arogante” după prăbușirea URSS
Statele Unite au devenit „arogante și auto-suficiente” după prăbușirea Uniunii Sovietice, a declarat ultimul președinte sovietic, Mihail Gorbaciov, într-un interviu publicat pe 24 decembrie, o zi înainte de împlinirea a 30 de ani de la demisia sa din funcția de lider al URSS. Astăzi în vârstă de 90 de ani, Gorbaciov deplâns și un anume triumfalism care a cuprins întreg Occidentul, dar în special Statele Unite, după destrămarea Uniunii Sovietice în 1991.
Mihail Gorbaciov a demisionat din funcția de președinte al Uniunii Sovietice pe 25 decembrie 1991, la câteva zile după celiderii din Belarus, Rusia și Ucraina au pecetluit dizolvarea URSS.
Cronologia anului 1991, semnată de istoricul Igor Cașu.
Fostul președinte sovietic a declarat agenției ruse de presă de stat RIA Novosti într-un interviu publicat pe 24 decembrie că Kremlinul a fost într-o poziție slabă de negociere deoarece căderea Uniunii Sovietice în 1991 a provocat haos economic. „Într-o astfel de situație, cum v-ați fi putut aștepta la relații egale cu Statele Unite și cu Occidentul?”, spuse Gorbaciov. „În primul rând. În al doilea rând, și nu mai puțin importantă, este starea de spirit triumfalistă din Occident, în special din SUA. Aroganța și auto-suficiența li s-au urcat la cap”, a mai spus ultimul președinte al Uniunii Sovietice.
Vezi și: Vladimir Putin: Destrămarea URSS a fost destrămarea Rusiei istorice
Gorbaciov a adăugat că motivul actualelor dispute internaționale care au în centru Rusia, Ucraina și NATO este dorința Statelor Unite de a „construi un nou imperiu”.
El a salutat însă viitoarele discuții dintre Moscova și Washington pe teme de securitate, care au loc ca urmare a mobilizării masive de trupe rusești în apropierea graniței cu Ucraina. „Sper (ca aceste discuţii) vor duce la un rezultat”, a mai spus Gorbaciov.
Pe urmele imperiului sovietic:
Rusia și-a dublat importurile de gaze naturale din Turkmenistan
Rusia și-a dublat importurile de gaze naturale din Turkmenistan în acest an, a declarat ambasadorul rus la Așgabat reporterilor. Rusia în acest an va cumpăra aproximativ 10 miliarde de metri cubi (bcm) de gaze naturale din Turkmenistan, aproape dublul cantității achiziționate în 2020, a spus ambasadorul Aleksandr Blohin, vineri, 24 decembrie.
Importurile relativ ieftine de gaze din Turkmenistan și din alte țări din Asia Centrală au permis Rusiei să-și sporească exporturile către Europa. Volumele din acest an au fost la egalitate cu perioada de dinainte de 2016, când Rusia a oprit importurile de gaze din Turkmenistan pe fondul disputelor privind prețurile.
Compania de stat rusă Gazprom a reluat achizițiile de gaz turkmen în 2019, când a semnat un contract pe cinci ani care prevedea livrări anuale de 5,5 miliarde de metri cubi. Rusia a fost odată principalul importator de gaz turkmen până când a fost înlocuit de China în 2010. Turkmenistanul exportă anual până la 40 de miliarde de metri cubi de gaz în China. Turkmenistanul deține a patra ca mărime rezerve cunoscute de gaze naturale din lume, dar are o infrastructură limitată pentru a-și exporta singur resursele energetice.
Recital al Ducesei de Cambridge, dedicat celor care au avut de suferit din cauza COVID
Ducesa de Cambridge a cântat la pian în Catedrala Westminster, într-un recital dedicat celor care au avut de suferit din cauza COVID, scriu agenţiile occidentale de presă. Soția prințului William l-a acompaniat pe cântărețul Tom Walker în melodia numită „Pentru cei care nu pot fi aici”, un tribut pentru victimele pandemiei.
Cel puțin 16 oameni au murit, după ce o ambarcațiune cu migranți s-a scufundat în Marea Egee
Cel puțin 16 persoane au murit după ce o ambarcațiune de migranți s-a răsturnat în Marea Egee vineri seara, ducând numărul deceselor din ultimele trei zile în apele grecești la cel puțin 30, informează agenția AP.
Accidentele mortale au survenit pe măsură ce contrabandiștii care organizează traversări maritime pentru solicitanţii de azil îndreptați spre Europa favorizează din ce în ce mai mult o rută periculoasă din Turcia în Italia, evitând insulele puternic patrulate ale Greciei din estul Egeei, care au fost o destinaţie primordială ani de zile.
Paza de coastă greacă a declarat sâmbătă că 63 de persoane au fost salvate după ce o barcă cu pânze s-a răsturnat vineri seara, la aproximativ 8 kilometri (5 mile) de insula Paros, în centrul Mării Egee. Garda de coastă a raportat 13 morți până vineri seara, dar alte trei cadavre au fost găsite astăzi dimineața.
Supraviețuitorii au spus pazei de coastă că aproximativ 80 de persoane se aflau pe vas. Barca a fost remorcată până la un port din apropiere, iar autoritățile au spus că vor continua căutarea supraviețuitorilor și a victimelor. Anterior, 11 persoane au fost confirmate decedate după ce o barcă cu pânze a lovit joi o insulă mică stâncoasă la aproximativ 235 de kilometri (145 de mile) sud de Atena, în apropiere de insula Antikythera. Paza de coastă a declarat vineri că 90 de supraviețuitori - 52 de bărbați, 11 femei și 27 de copii - au fost salvați după ce au petrecut ore întregi pe insuliță.
Prețul gazelor rusești livrate R.Moldova crește la 550 de dolari
În luna decembrie 2021, prețul gazelor livrate de Gazprom în Republica Moldova a ajuns la 550 de dolari pentru o mie de metri cubi, a anunțat Octavian Calmîc, director al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE).
Explicația este că „prețul gazului pe piețele internaționale a ajuns la 2.000 de dolari pentru o mie de metri cubi, iar acest lucru afectează și Republica Moldova, care este dependentă de o formulă, care conține o variabilă. De exemplu, în luna decembrie prețul de achiziție a fost de 550 de dolari pentru o mie de metri cubi, dar noi am aprobat, în scopuri tarifare, un tarif de 430 dolari”, a precizat Octavian Calmîc, citat de site-ul mold-street.com.
Formula după care se calculează prețul gazelor cumpărate de la Gazprom nu este cunoscută dar se știe că de data aceasta, o parte din preț este legat de prețul la zi pe piața mondială.
Potrivit lui Octavian Calmîc, dacă vor fi elemente ce vor afecta costul final, ANRE va reveni la revizuirea tarifelor atât la majorare cât și descreștere.
Vineri, Consiliul de Administrație al ANRE a aprobat, în ședință publică, prețurile reglementate pentru furnizarea gazelor naturale de către SA Moldovagaz. Acestea vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2022.
Noul tarif aprobat de agenție este cu 5-7 bani mai mic comparativ cu tariful provizoriu de la 1 noiembrie, când era de 11 lei și 8 bani.
Maia Sandu: Republica Moldova a reușit să-și refacă „bunul nume în lume”
Președinta Maia Sandu a declarat aseară, la deschiderea Târgului de Crăciun la Chișinău că, în anul ce se apropie de sfârşit, Republica Moldova a reușit să-și refacă „bunul nume în lume”.
„Un an în care a reapărut speranța. Speranța, care hrănește încrederea și încrederea care hrănește puterea de a transforma visele în realitate”, a spus președinta Maia Sandu.
În mesajul său, Maia Sandu a vorbit și despre nevoia de solidaritate a moldovenilor, indiferent unde se află.
Mesaje similare au transmis si șefa cabinetului Natalia Gavrilița și preşedintele Parlamentului, Igor Grosu.
R.Moldova: Peste 350 cazuri noi de covid, aproape jumătate în stânga Nistrului
368 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate ieri în Republica Moldova, dintre care 141 de cazuri în regiunea transnistreană, a anunțat Ministerul Sănătății. Sunt internate 957 persoane confirmate cu infecția COVID-19, dintre care 167 în stare extrem de gravă și 29 pacienți sunt supuși ventilării mecanice. Au fost înregistrate 14 decese provocate de Covid, dintre care unul în regiunea transnistreană. Numărul celor decedați de Covid în Moldova a ajuns la 9589.
Papa Francisc a avertizat împotriva unor noi violențe în războiul din Ucraina
În mesajul său de Craciun „Urbi et Orbi” de pe balconul central al Bazilicii Sf. Petru de la Vatican, Papa Francisc a avertizat sâmbătă împotriva unor noi violențe în războiul de lungă durată din Ucraina, pe măsură ce tensiunile cresc între Rusia și Occident. „În Ucraina, preveniți noi izbucniri ale unui conflict de lungă durată”, a cerut Papa în mesajul său ascultat de mii de credincioși adunați în Piața Sf. Petru de la Vatican.
Suveranul Pontif a vorbit și despre conflictele din Yemen și Siria și a îndemnat la dialog – atât la nivel individual, cât și la nivel politic de a depăși tendința izolării creată de pandemie: „Și la nivel internațional, există riscul de a evita dialogul... Cu toate acestea, numai acele căi pot duce la rezolvarea conflictelor și la beneficii de durată pentru toți”.
În predica sa din noaptea de Ajun, Suveranul Pontif, argentinian în vârstă de 85 de ani, a pledat în favoarea umilinţei, i-a îndemnat pe credincioşi „să iubească micimea” şi „să redescopere lucrurile mici ale vieţii” şi a îndemnat Biserica să fie „săracă şi fraternă” şi a avertizat împotriva „indiferenței” faţă de sărăcie.
Împușcături lângă Dubăsari, zeci de soldați și o ambulanță (Jurnal TV)
În dimineața zilei de joi, 23 decembrie, în satul Corjova, în preajma orașului Dubăsari au răsunat împușcături timp de peste 10 minute, citează siteul Jurnal TV martori din regiune. Ei au afirmat că la capătului podului Hidrocentrala au văzut câteva mașini militare, zeci de soldați și o ambulanță. Printre aceștia erau și oameni înarmați, dar îmbrăcați în civil. La întrebarea cetățenilor care lucrează în stânga Nistrului, ce se întâmplă și dacă pot traversa podul, au fost informați de așa numiții „vameși” de la ghișeu că se fac antrenamente, scrie Jurnal TV.
Companii aeriene din întreaga lume au anulat mii de zboruri de Crăciun
Companiile aeriene comerciale din întreaga lume au anulat mii de zboruri în weekendul de Crăciun, deoarece infecțiile cu COVID-19 cauzate de varianta omicron au perturbat planurile de călătorie de vacanță.
Companiile aeriene au anulat cel puțin 2.401 de zboruri la nivel global ieri, potrivit site-ului de urmărire a zborurilor FlightAware.com. Aproape 10.000 de zboruri au fost întârziate.
Site-ul web a arătat că 1.779 de zboruri în ziua de Crăciun au fost anulate în întreaga lume, împreună cu alte 402 care au fost programate pentru 26 decembrie. Zborurile în sau din Statele Unite au reprezentat mai mult de un sfert din toate zborurile anulate, au arătat datele FlightAware. Transportatorii americani United Airlines și Delta Air Lines au menționat lipsa de personal pe fondul creșterii infecțiilor cu COVID-19.
îNumărul de noi cazuri de coronavirus din SUA a crescut cu 45% în ultima săptămână la peste 160.000 pe 23 decembrie, potrivit Universității Johns Hopkins.
În Marea Britanie, multe industrii și rețele de transport s-au confruntat cu deficitul de personal, deoarece angajaţii s-au îmbolnăvit. Datele guvernamentale au arătat un număr record de 122.186 de noi infecții la nivel național pe 23 decembrie.
În timp ce cercetările recente sugerează că omicronul are ca rezultat boli mai ușoare și o rată mai mică de spitalizări decât variantele anterioare ale COVID-19, oficialii din domeniul sănătății au păstrat prudență cu privire la perspective și continuă să recomande vaccinarea completă.
Papa Francisc și Regina Elisabeta a II-a vor rosti mesaje de Crăciun
Papa Francisc își va rosti binecuvântarea și mesajul „Urbi et Orbi” de pe balconul central al Bazilicii Sf. Petru de la Vatican astăzi la ora 12, ora locala, iar Regina Elisabeta a II-a va ține, la ora 15, ora locala primul său discurs de Crăciun după decesul soțului ei petrecut la începutul acestui an. Ambii sunt de așteptat să comenteze asupra pandemiei, care a omorât peste 5,3 milioane de oameni în întreaga lume, iar varianta omicron s-a răspândit în întreaga lume. El va celebra Liturghia de Crăciun la ora 19.30 ora locala.
Vaticanul va verifica temperatura credincioșilor pe măsură ce intră în Bazilica Sf. Petru și va cere tuturor să poarte mască și să mențină distanța socială. Papa Francisc a cerut solidaritate cu cei care trăiesc în sărăcie, în timp ce a săvârșit Liturghia din Ajunul Crăciunului.
Palatul Buckingham a lansat o fotografie cu Regina Elisabeta înregistrând mesajul ei tradițional de Crăciun, care îi oferă monarhului șansa de a reflecta asupra semnificației Crăciunului și provocărilor cu care se confruntă țara sa.
Roskomnadzor a blocat siteul grupului pentru drepturile omului OVD-Info
Autoritatea de reglementare a comunicațiilor din Rusia a blocat site-ul OVD-Info, un site care monitoriza abuzurile autorităţilor în domeniul respectării drepturilor omului și care urmărește persecuțiile politice și protestele împotriva Kremlinului, a anunțat astăzi grupul într-un mesaj Twitter.
OVD-Info, care oferă și sprijin victimelor persecuțiilor politice, a declarat că autoritatea de reglementare a mass-media din Rusia, Roskomnadzor, le-a blocat site-ul la începutul acestei săptămâni. „În acest moment, nu am primit o notificare și nu știm motivul blocării”, a scris grupul pe Twitter.
Agenția de presă Interfax a scris că decizia privind restricționarea accesului la acest site a fost emisă de o instanță din regiunea Moscova pe 20 decembrie. Rusia a declarat grupul OVD-Info „agent străin” în septembrie, o decizie despre care criticii spun că este menită să înăbușe disidența. Cofondatorul OVD-Info, Grigori Ohotin, a criticat decizia ca făcând parte din „campania de presiune împotriva organizațiilor și mass-mediei independente”.
Așa-numita legislație privind agenții străini din Rusia a fost adoptată în 2012 și a fost modificată în mod repetat. Ea cere ca organizațiile neguvernamentale care primesc asistență străină și pe care guvernul le consideră implicate în activitate politică să fie înregistrate, să se identifice ca „agenți străini” și să se supună auditurilor autorităților ruse. Human Rights Watch a condamnat legea „agenților străini”, numind-o „un alt instrument represiv pe care guvernul îl poate folosi pentru a hărțui grupuri independente”.
Autoritățile ruse au declanșat în ultimele luni o represiune dură împotriva activiștilor din opoziție, precum și a mass-mediei independente și a grupurilor pentru apărarea drepturilor omului.
Parlamentul de la Chișinău a decis ca 2022 să fie declarat Anul recunoștinței față de veteranii de război
Parlamentul de la Chișinău a decis ca 2022 să fie declarat Anul recunoștinței față de veteranii de război, participanți la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova. Inițiativa legislativă a fost aprobată cu votul a 72 de deputați.
În 2022 se împlinesc 30 de ani de la izbucnirea conflictului armat pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova, în care peste 300 de oameni și-au pierdut viața și alți aproximativ 370 au fost răniți.
Infectările zilnice cu varianta omicron a coronavirusului au atins noi cifre record în lume
Infectările zilnice cu varianta omicron a coronavirusului au atins noi cifre record în lume, din cauza aglomerărilor din aeroporturi și în alte noduri de transport într-una din cele mai febrile zile ale sărbătorilor de iarnă.
Spania a înregistrat a treia zi la rînd un număr record de infectări. Franța, Marea Britanie și Italia s-au confruntat și ele cu o răspândire masivă a infectării, iar Germania a raportat primul deces al unui pacient infectat cu omicron.
O situație similară se înregistrează în mai multe statele americane, după ce milioane de americani au plecat în călăori de vacanță. Autoritățile din Statele Unite continuă să le ceară oamenilor să se vaccineze, și au impus din nou obligativitatea măștilor de protecție în spațiile închise, chiar dacă sînt reticente în ce privește suspendarea adunărilor publice de sezon.
Orașul biblic Betleem celebrează al doilea ajun de Crăciun afectat de coronavirus
Orașul biblic Betleem celebrează al doilea ajun de Crăciun afectat de coronavirus - cu oameni puțini și o vreme urîtă umezind sărbătoarea de vineri în tradiționalul loc al nașterii lui Isus.
Interdicțiile impuse zborurilor către Israel - principala intrare pentru străinii care se îndreapă spre Betleem, aflat în teritoriile ocupate din Cisiordania - i-au ținut departe pe turiștii din toată lumea pentru al doilea an consecutiv. Interdicțiile au menirea să încetinească răspândirea variantei omicron a coconavirsului, extrem de contagioasă, care a afectat sărbătoarea Crăciunului peste tot în lume. În schimb, autoritățile locale contează pe micile comunități creștine din Țara Sfântă ca să ridice spiritele.
Primarul Betleemului, Tony Salman, citat de Associated Press, spune că orașul e optimist că anul acesta sărbătoarea Crăciunului va fi mai bună decât anul trecut, când localnicii au stat în case din cauza restricțiilor. Slujba de Crăciun de la miezul nopții va fi oficiată de Patriarhul latin al Ierusalimului, Pierbattista Pizzaballa.
Statele Unite și Ucraina au negat că Kievul ar pregăti o ofensivă militară în regiunea estică a țării
Statele Unite și Ucraina au negat că Kievul ar pregăti o ofensivă militară în regiunea estică a Ucrainei, o aserțiune făcută de președintele rus Vladimir Putin la conferința sa de presă din 23 decembrie.
Potrivit secretarului de presă al Casei Albe Jen Psaki, „faptele au făcut clar că singura agresiune la granița dintre Rusia și Ucraina este concentrarea de forțe rusești și discursul belicos al conducătorului Rusiei”. Psaki a subliniat că NATO este o alianță defensivă și că nu e nici o dovadă care să dovedească contrariul din partea Statelor Unite și a Alianței Nord-Atlantice.
Putin pretinde că temerile Occidentului cu privire la masarea de trupe rusești la granița ucraineană și la o posibilă invadare a Ucrainei ar fi preluduiul unei posibile încercări a ucrainenilor de a lansa o ofensivă împotriva separatiștilor din est. Oficilitățile ucrainene au negat că ar avea o asemenea intenție.
Secretarul de stat american Antony Blinken a discutat această situație cu șefa diplomației britanice Lizz Truss, care a declarat și ea că NATO e o alianță defensivă. Truss a mai spus că Ucraina dă dovadă de o reținere lăudabilă în fața provocărilor și agresiunii rusești.
Statele Unite încearcă să descurajeze Rusia de la a invada Ucraina, spunînd că o asemenea acțiune ar avea urmări
Statele Unite încearcă să descurajeze Rusia de la a invada Ucraina, spunând că o asemenea acțiune ar duce la sancțiuni din partea Occidentului, va determina NATO să-și sporească ajutorul militar dat Kievului și să desfășoare forțe mai aproape de Moscova.
„Dacă Rusia continuă cu ceea ce probabil se întâmplă, noi și aliații noștri sîntem pregătiți să impunem costuri severe, care ar afecta economia Rusiei și ar aduce exact ceea ce Rusia spune că nu dorește - mai multe capacități NATO mai aproape de Rusia”, a spus o oficialitate a administrației americane.
Rusia a masat cam 100.000 de mii de militari în apropiere de granița cu Ucraina, în ceea ce Statele Unite au numit un semn al unei posibile invazii, ceea ce Kremlinul neagă că ar intenționa să facă. Liderul de la Kremlin Vladimir Putin a cerut însă Occidentului garanții ferme de securitate și oprirea extinderii Alianței Nord-Atlantice spre est.
Curtea Constituțională a României: decizia Curții de Justiție a UE se poate aplica „numai după revizuirea Constituției”
În România, Curtea Constituțională (CCR) a dat un răspuns la decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care a stabilit marți că judecătorii naționali pot lăsa neaplicate deciziile Curții Constituționale care contravin dreptului Uniunii Europene, fără riscul de a fi anchetați disciplinar. CCR argumentează că decizia CJUE poate fi pusă în aplicare doar după revizuirea Constituției României, transmite Digi24.
„CJUE recunoaște, în cuprinsul Hotărârii sale din 21 decembrie 2021, caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Cu toate acestea, concluziile din Hotărârea CJUE potrivit cărora efectele principiului supremației dreptului UE se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispozițiile interne, inclusiv cele de ordin constituțional să poată împiedica acest lucru, și potrivit cărora instanțele naționale sunt ținute să lase neaplicate, din oficiu, orice reglementare sau practică națională contrară unei dispoziții a dreptului UE, presupun revizuirea Constituției în vigoare. În plan practic, efectele acestei Hotărâri se pot produce numai după revizuirea Constituției în vigoare, care, însă, nu se poate face de drept, ci exclusiv la inițiativa anumitor subiecte de drept, cu respectarea procedurii și în condițiile prevăzute chiar în Constituția României”, a transmis Curtea Constituțională a României joi, într-un comunicat de presă.
CCR face trimitere la decizia de marți a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care, sesizată cu mai multe cauze din România, a stabilit că judecătorii pot lăsa neaplicate decizii ale Curții Constituționale, care, dacă ar fi aplicate, ar crea impunitate pentru infracțiuni grave sau ar încălca principiul supremației dreptului european.
Curtea Constituțională arată în răspunsul său că niciuna din cauzele cu care a fost sesizată CJUE „nu a vizat nici crearea unei impunități cu privire la faptele ce constituie infracțiuni grave de fraudă care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție și nici înlăturarea răspunderii penale cu privire la aceste infracțiuni” și subliniază că, „potrivit art.147 alin.(4) din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt și rămân general obligatorii”.
Răspunsul CCR survine la scurt timp după ce Comisia Europeană a acționat în justiție Polonia pentru deciziile Curții Constituționale care contestă supremația dreptului UE, într-o escaladare a bătăliei de lungă durată dintre Bruxelles și Varșovia. Executivul UE s-a arătat îngrijorat de activitatea tribunalului constituțional polonez a cărui jurisprudență de dată recentă contestă primatul dreptului european asupra celui intern. Curtea Constituțională a Poloniei a decis în luna iulie a acestui an că măsurile impuse de Curtea Europeană de Justiție sunt neconstituționale, deși a fost de acord cu supremația dreptului UE atunci când a devenit membră a blocului comunitar în 2004.
Discuțiile privind relansarea acordului nuclear iranian vor fi reluate la Viena, pe 27 decembrie
Discuțiile cu Iranul în vederea relansării acordului nuclear din 2015 vor fi reluate la Viena pe 27 decembrie, a declarat coordonatorul Uniunii Europene, Enrique Mora. „Este important să se accelereze ritmul în ceea ce privește problemele cheie rămase nerezolvate și să se avanseze, lucrând îndeaproape cu SUA”. a scris Mora pe Twitter.
Washingtonul participă indirect la discuțiile în curs. Fostul președinte american Donald Trump a retras SUA din acord în 2018 și a reimpus sancțiuni economice dure Iranului. Teheranul a reacționat prin accelerarea treptată a programului său nuclear și prin îmbogățirea uraniului mult peste pragurile permise în acord.
Președintele Joe Biden a semnalat că se va realătura acordului, dacă Iranul va reveni la respectarea deplină a acestuia. Planul comun de acțiune cuprinzător – JCPOA (acordul nuclear cu Teheranul) - a limitat programul nuclear al Iranului în schimbul scutirii de sancțiuni.
„Participanții vor continua discuțiile privind perspectiva unei posibile reveniri a Statelor Unite la [acord] și modul în care se poate asigura punerea în aplicare deplină și efectivă a acordului de către toate părțile”, se arată într-un comunicat al UE.
Diplomați din cele trei țări europene implicate au declarat după ce discuțiile de săptămâna trecută că negociatorii de la Viena „ajung rapid la capătul drumului”. Aceștia și-au exprimat dezamăgirea față de noile cereri ale Teheranului din ultimele săptămâni, dar au subliniat „unele progrese tehnice” de până acum.
Consilierul american pentru probleme de securitate națională Jake Sullivan a declarat la începutul acestei săptămâni că eforturile diplomatice actuale menite să revigoreze acordul nuclear încheiat în 2015 cu Iranul ar putea fi epuizate în „câteva săptămâni”.
SUA salută anunțul OSCE privind încetarea focului în estul Ucrainei
Statele Unite au salutat un anunț al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) potrivit căruia forțele guvernamentale ucrainene și forțele sprijinite de Rusia din estul Ucrainei au convenit să respecte un acord de încetare a focului.
„Sperăm că pacea rezultată va crea spațiul diplomatic necesar pentru a reduce tensiunile regionale și pentru a oferi o atmosferă pozitivă pentru discuții ulterioare”, a anunțat Departamentul de Stat al SUA într-o declarație.
Reprezentantul OSCE în Ucraina, Mikko Kinnunen, a numit acordul ca fiind „de cea mai mare importanță pentru oamenii care trăiesc de ambele părți ale liniei de contact”.
Într-o declarație emisă după o reuniune a oficialilor din Ucraina, Rusia și OSCE - cunoscută sub numele de Grupul trilateral de contact - și a reprezentanților autoproclamatelor republici populare Donețk și Lugansk, se arată că participanții și-au exprimat „hotărârea fermă de a adera pe deplin la măsurile de consolidare a acordului de încetare a focului din 22 iulie 2020”.
Departamentul de Stat a declarat că SUA continuă să solicite Rusiei să își îndeplinească angajamentele asumate în cadrul acordurilor de la Minsk de a retrage forțele și armele de pe linia de contact din estul Ucrainei. Acordurile de la Minsk au ca scop obținerea unei încetări durabile a focului în estul Ucrainei care să conducă la pași către o soluție politică. Negociate în 2015 de Franța și Germania în capitala belarusă, acordurile au permis obținerea mai multor armistiții în estul Ucrainei, dar care, în general, nu au durat prea mult.
De asemenea, Departamentul de Stat al SUA a cerut din nou Rusiei să își retragă forțele militare masate de-a lungul granițelor Ucrainei și „să pună capăt retoricii sale agresive și amenințătoare”. Țările occidentale acuză Rusia că a concentrat aproximativ 100.000 de militari în apropierea granițelor Ucrainei, într-un posibil preludiu al unei invazii. Rusia neagă că ar avea astfel de intenții. Statele Unite au avertizat Kremlinul cu sancțiuni fără precedent în cazul în care va lansa un atac. Kievul se luptă cu o insurgență pro-rusească în două regiuni separatiste din estul țării, din 2014, la scurt timp după ce Kremlinul a anexat peninsula ucraineană Crimeea. Conflictul din estul Ucrainei a provocat moartea a peste 13.200 de persoane
Ucraina și-a exprimat un optimism prudent în urma anunțului făcut de OSCE. „Există sentimentul unei posibilități reale, pentru prima dată după mult timp, de a asigura o încetare a focului pe linia de contact”, a declarat emisarul ucrainean Andri Kostin.
SUA și Ucraina resping afirmația lui Putin că ar escalada tensiunile de la frontieră
Statele Unite și Ucraina neagă că Kievul ar pregăti o ofensivă militară în regiunea sa estică Donbas, o afirmație făcută de președintele rus Vladimir Putin în timpul conferinței sale de presă din 23 decembrie.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a declarat că „faptele arată clar că singura agresiune la granița dintre Rusia și Ucraina este consolidarea militară a rușilor și retorica belicoasă a liderului Rusiei”. Psaki a mai spus că NATO este o alianță defensivă și că nu există nicio dovadă „care să sugereze ceva contrar din partea Statelor Unite sau a membrilor NATO”.
Putin a susținut că îngrijorarea Occidentului cu privire la acumularea de trupe și o posibilă invazie a Ucrainei ar putea fi un preludiu la o posibilă încercare a Kievului de a lansa o ofensivă împotriva separatiștilor din regiunea Donbas.
Oficialii ucraineni au negat orice intenție de a lansa o ofensivă împotriva separatiștilor, iar purtătorul de cuvânt al ministerului ucrainean de Externe, Oleg Nikolenko, a declarat că afirmația lui Putin nu este adevărată.
Tot joi, 23 decembrie, secretarul de stat american Antony Blinken a discutat situația cu ministrul britanic de externe Liz Truss, care a declarat, de asemenea, că NATO este o alianță defensivă. Truss a declarat că Ucraina „continuă să dea dovadă de o reținere lăudabilă în fața provocării și agresiunii rusești”.
