Premierul Bulgariei, Boiko Borisov, a spus miercuri că partidul său GERB îl va numi pe fostul ministru de externe Daniel Mitov la conducerea noului guvern pe care va încerca să-l formeze după alegerile de la 4 aprilie. „Îl aleg pe Mitov pentru că vreau să subliniez foarte limpede poziția noastră pro-europeană și pro-NATO”, a spus Boris într-o adresare către parlamentarii partidului său, transmisă pe FB. Borisov, care domină viața politică bulgară din 2009, a mai spus că va renunța la fotoliul de deputat ca să se concentreze asupra partidului său de centru-dreapta. Pro-occidentalul Mitov a fost ministru de externe în 2014-2017. GERB a câștigat 75 de locuri în parlamentul cu 240 de locuri.

Președintele Statelor Unite, Joe Biden, urmează să anunțe decizia retragerii tuturor trupelor americane din Afganistan înaintea celei de-a 20-a aniversări a atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001, puse la cale de organizația Al-Qaeda, împotriva cărora au pornit americanii războiul afgan. „E timpul să încheiem cel mai lung război al Americii”, va spune Biden, potrivit unor extrase publicate de Casa Albă. „E timpul pentru trupele americane să revină acasă”. Discursul a fost programat să aibă loc miercuri la Casa Albă. „Am mers la război din cauza unui atac oribil care a avut loc în urmă cu 20 de ani”, a spus Biden. „Asta nu explică însă de ce am rămâne acolo în 2021”. Biden va promite continuarea sprijinului umanitar și diplomatic pentru guvernul afgan, însă nu și militar. Va continua, însă, asistența pentru forțele de apărare și de securitate afgane, care au cam 300.000 de membri.

Ambasada Moldovei la Moscova a făcut precizări privind procedura de obținere a permisului de intrare în Rusia pentru străini, inclusiv pentru moldoveni, în condiții de pandemie. Într-o postare pe Facebook, ambasada spune că dacă un moldovean merge la muncă în Rusia, compania care îl cheamă pregătește toate actele necesare, pe care le înaintează la o structură ad-hoc de gestionare a pandemiei, pentru aprobare. Moldovenii care merg la tratament sunt înregistrați de instituția medicală respectivă pe portalul specializat (портал государственных услуг Российской Федерации), în prealabil, după care, persoana invitată va primi un cod unic la adresa sa electronică, acest cod fiind de fapt-permisul de intrare în Rusia. Ambasada mai spune că ea nu joacă nici un rol în această procedură.

Companiile BioNTech şi Pfizer vor mări cu 50 milioane numărul de doze de vaccin anti-COVID-19 livrate Uniunii Europene în trimestrul al doilea al anului curent. Astfel, livrările totale pentru perioada aprilie-iulie vor ajunge la 250 milioane de doze, a anunţat miercuri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Livrarea acestor doze suplimentare, care fusese prevăzută iniţial în trimestrul al patrulea, va începe încă din aprilie. Anunţul vine în contextul în care compania americană Johnson & Johnson, care urma să livreze UE 55 milioane de doze unice în trimestrul al doilea, a anunțat marți că va întârzia livrările din cauza descoperii unor probleme cu cheaguri de sânge la un număr mic de persoane vaccinate.

România se confruntă cu spectrul unei crize de guvern după destituirea de către premierul Florin Cîțu a ministrului sănătății, Vlad Voiculescu. Premierul va prelua interimar conducerea Ministerului Sănătății, după refuzul lui Dan Barna, liderul USR și vicepremier, de a-și înlocui colegul de partid la conducerea ministerului.

Componentele Alianței USR-PLUS, partenera liberalilor lui Cîțu la guvernare, au criticat aspru decizia, cerând o reuniune de urgență a coaliției din care mai face parte partidul etnicilor maghiari, UDMR. Liderul USR, vicepremierul Dan Barna l-a acuzat pe premier că l-a demis pe Voiculescu ca să facă jocul celor care nu văd cu ochi buni reformele pornite de el în sănătate. Declarații similare a făcut liderul PLUS Dacian Cioloș. Relațiile dintre Cîțu și Voiculescu s-au tensionat în ultima vreme, premierul reproșându-i că nu a gestionat cum trebuia „al treilea val” al pandemiei de COVID-19.

R. Moldova poate începe să cumpere vaccinuri anti-COVID-19 la cost scăzut de la platforma COVAX, creată pentru ajutoarea în pandemie a țărilor mai sărace. Ministerul Sănătății de la Chișinău a spus că prețul pentru o doză este de 7 dolari și că va anunța spre sfârșitul lunii curente câte doze va cere, prin acest mecanism. R. Moldova deja a primit prin COVAX, gratuit, aproape 40.000 de doze de vaccin AstraZeneca și Pfizer, urmând să mai primească luna aceasta, tot gratuit, încă 48.000 de doze AstraZeneca. În decembrie, anul trecut, Moldova a cerut la COVAX acoperirea a jumătate din populația ei cu vaccin, din care 20% gratuit, iar 30% la preț scăzut. În general, experții spun că pentru ca pandemia să treacă este nevoie să fie imunizată fie prin boală, fie prin vaccin, cam 70% din populație.

Guvernul spune că odată cu distribuirea a 10.000 de laptopuri pentru elevi, nu vor mai fi elevi de gimnaziu și liceu care să nu se poată conecta la cursuri online, informează IPN. Cele 10.000 de laptopuri, din care un sfert urmau să ajungă la beneficiari miercuri, au fost cumpărate în cadrul proiectului „Reforma Învățământului în Moldova”, cu sprijinul Băncii Mondiale. „Urmare a acestei distribuții de tehnică, nici un copil care învață la gimnaziu sau liceu nu va rămâne în afara procesului educațional din cauza că nu are acasă un computer de la care să se conecteze la lecții”, a precizat Lilia Pogolșa, ministra educației, culturii și cercetării.

Autoritățile din F. Rusă îi anchetează pe patru redactori ai revistei studențești Doxa, acuzându-i că au „implicat minori în acțiuni potențial periculoase”. Motivul este un video din ianuarie, legat de manifestații neautorizate de protest față de întemnițarea liderului de opoziție Alexei Navalnîi. Redacția a spus că Armen Aramyan, Vladimir Metyolkin, Natalya Tyshkevich și Alla Gutnikova au fost reținuți pentru interogare după ce locuințele lor și sediul redacției au fost perchiziționate miercuri, 14 aprilie. Poliția a confiscat laptopurile și telefoanele jurnaliștilor, a mai apus redacția, iar Tyshkevich a spus că poliția i-a spart ușa apartamentului.

În R. Moldova au fost administrate peste 68 de mii de doze de vaccin anti Covid-19, dintr-un total de peste 112 mii de doze, primite ca donații din România, prin platforma COVAX a Organizației Mondiale a Sănătății și din Emiratele Arabe Unite, informează Ministerul Sănătății.

Cele mai multe sunt vaccinuri AstraZeneca.

R. Moldova mai dispune de circa 24.500 de vaccinuri Pfizer/BioNTech și de 2 mii de doze de vaccin chinezesc produs de Sinopharma și donate de Emiratele Arabe Unite.

### Vezi și... ###

Certificatul european de vaccinare „nu va fi un pașaport” (ambasadorii UE)

Totodată, guvernul intenționează să cumpere, prin negocieri directe, 400 de mii de doze tot de vaccin chinezesc, produs de firma SinoVac, singura care s-a arătat interesată, după eșecul unei licitații publice.

Reprezentanți ai Serviciul de informație și Securitate (SIS), Ministerului de Interne și ai Procuraturii Generale sunt audiați miercuri de comisia parlamentară pentru securitate națională în dosarul răpirii de la Chișinău a judecătorului ucrainean Nicolai Ceaus.

Într-un comentariu pentru agenția de știri IPN, jurnalistul de investigație de la RISE-Moldova, Vladimir Thorik a susținut că „răpirea oamenilor este o practică multianuală în Moldova”.

La sfârșitul lunii martie, începutul lunii aprilie, Thorik - în cooperare cu redacția Slidstvo.Info - a dat publicității două anchete: privind evacuarea lui Ceaus de la Kiev la Chișinău în 2016 și intrarea în R. Moldova a unui grup de cetățeni ucraineni, cu pașapoarte false, care l-ar fi putu răpi pe judecătorul ucrainean de la Chișinău pe 3 aprilie.

### Vezi și... ###

Cine este judecătorul ucrainean Ceaus, răpit la Chișinău?

Numărul cetățenilor români din Spania la sfârșitul anului 2020 a fost de 1.079.726 de persoane, cei mai numeroși rezidenți străini din această țară, din totalul de 5.800.468, potrivit datelor oficiale prezentate marți de Ministerul Incluziunii, Securității Sociale și Migrației de la Madrid, relatează G4media.

Acestea sunt cifrele oficiale, care numără cetățenii români cu reședința declarată în Spania, însă este de așteptat ca numărul să fie în realitate mult mai mare, susțin surse diplomatice consultate de G4Media.

Pe locul doi se situează marocanii cu 811.530, urmați de britanici, italieni și cetățeni bulgari (peste 200 de mii).

În pofida stării de urgență, Federația Națională a Fermierilor atenționează că, în cazul în care autoritățile statului, în special Ministerul de Interne, nu vor înceta să facă presiuni pe participanții la protestele din 2020, ar putea chema din nou fermierii la acțiuni ample de protest în toiul campaniei agricole de primăvară.

Embed Răspândește

Vasile Mârzenco: E posibil ca, în locul campaniei de primăvară, să organizăm proteste

de Europa Liberă Moldova

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

Codul URL a fost copiat

---

Nici o sursă media

0:00 0:10:43 0:00

Link direct

• 64 kbps | MP3

Player pop-out

Într-un interviu cu Europa Liberă, directorul executiv al Federației Naționale a Fermierilor, Vasile Mârzenco a spus că o bună parte din fermieri nu pot demara lucrările agricole de primăvară din cauza lipsei mijloacelor de producție și financiare. Între altele el a criticat faptul că nici până acum nu a fost distribuit ajutorul în motorină oferit de România. „Nici până azi noi nu avem stabiliți fermierii care ar trebui să beneficieze de această motorină, azi, la jumătatea lunii aprilie” iar „ carburanții încă sunt în România”.

Mârzenco a recunoscut însă că agricultura locală se lovește și de probleme structurale, în primul rând faptul că fermierii nu se „implică la modul serios în acțiuni de asociere și cooperare” ca în Occident.

La Chișinău, Consiliul Suprem de Securitate, reunit la inițiativa președintei Maia Sandu, a cerut extinderea restricției privind exportul grâului din rezerva de stat.

Moratoriul pe exportul de grâu din rezerva de stat a expirat pe 12 aprilie.

Într-un mesaj postat ulterior pe Facebook, președinta a precizat că „am cerut extinderea restricției la exportul grâului din rezerva de stat, pentru a nu admite creșterea prețurilor la produse de panificație pentru categoriile de cetățeni cu venituri mici”. Exportul de grâu, din rezerva statului, a fost blocat la începutul lunii pentru două săptămâni, la cererea președintei și a Consiliului Suprem de Securitate, după ce se semnalaseră posibile nereguli.

### Vezi și... ###

De ce a fost blocat exportul grâului?

Deputatul Vladimir Bolea (PAS), a spus atunci Europei Libere că problema nu constă în exportul în sine al grâului din rezerva statului, care rezervă oricum trebuie reînnoită odată la patru ani, ci în faptul că Agenția de Resurse Materiale nu a oferit acest grâu în primul rând fermierilor din țară. „Noi am rămas profund uimiți când totuși rezerva de stat, aceste 16.855 de tone le-au dat unui comerciant, fără ca să facă publică posibilitatea pentru crescătorii de animale și producătorii de panificație că pot accesa de la rezerva de stat această cantitate de grâu” declar deputatul PAS în interviul cu Europa Liberă.

Ambasadorii UE vor stabili miercuri formularea finală a propunerii de lansare a unui certificat de vaccinare anti Covid-19, text care va fi negociat cu Parlamentul European. Potrivit Politico.eu, textul precizează că acest certificat „nu este o precondiție pentru libera circulație în cadrul UE” și nici un „pașaport” în înțelesul juridic al cuvântului, precizare făcută tocmai pentru a subliniat că nu vor fi discriminate persoanele care nu sunt vaccinate. Țările membre vor decide ulterior individual cum să folosească certificatul, de exemplu dacă-i va scuti pe turiști – cum ar fi în cazul Greciei – de o perioadă de carantină sau alte obligații ținând de regulile sanitare impuse pentru a limita răspândirea pandemiei de coronavirus.

Marți, într-un mesaj postat pe Twitter, comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, anunța că se aşteaptă ca certificatul digital de vaccinare european anti-COVID-19 să fie demarat mai întâi cu un proiect pilot la începutul lunii iunie, astfel încât sistemul complet şi reglementările care-l însoţesc să intre vigoare la sfârşitul aceleiaşi luni, odată cu începerea sezonului estival.

Declarația a fost făcută de către comisarului european, Didier Reynders, în faţa Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne a Parlamentului European.

„Avem sprijin real din partea statelor membre. Pașapoartele ar fi un certificat fără nicio discriminare”, a declarat comisarul european.

### Vezi și... ###

UE propune un „certificat digital verde"

Certificatul verde digital, „pașaportul verde” propus de Comisia Europenă în martie, pentru a facilita libera circulație în condiții de siguranță, va lua în considerare cele patru vaccinuri împotriva Covid-19 autorizate în UE (cele ale Pfizer / BioNTech, Moderna, AstraZeneca / Oxford și Johnson & Johnson), dar „statele membre pot decide să extindă și la cei care călătoresc în UE și care au fost vaccinați cu un alt vaccin”. Este deaschisă astfel calea pentru includerea în certificat și a vaccinurile Sinopharm chinezesc și Sputnik V rus, pentru care au optat deja unele țări ale UE, precum Ungaria. Germania se pregătește de asemenea să producă și utilizeze vaccinul Sputnil V.

În Statele Unite, două agenții de resort au recomandat o pauză în folosirea vaccinului anti COVID-19 de la compania Johnson & Johnson până la investigarea relatărilor despre apariția unor cheaguri de sânge la persoanele vaccinate. Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor și Administrația pentru Alimente și Medicamente au spus într-o declarație comună că recomandă suspendarea din motive de precauție. Investigațiile încep după relatările că șase femei vaccinate au avut de suferit în urma apariției cheagurilor de sânge. Peste 6,8 milioane de oameni au fost vaccinați până acum, în Statele Unite, cu vaccin Johnson & Johnson, un vaccin clasic, ușor de stocat și singurul care se administrează într-o singură doză.

Firma Johnson & Johnson a anunțat între timp că amână livrarea vaccinului anti Covid-19 pe piata europeană iar vineri este așteptată concluzia autorităților medicale europene (Agenția Europeană a Medicamentelor/ EMA) privind siguranța acestui vaccin. Uniunea Europeană urma să înceapă săptămâna aceasta vaccinarea cu Johnson & Johnson iar până la sfârșitul lui iunie urmau să fie livrate peste 55 de milioane de doze.

Problemele cu Johnson & Johnson vor frâna și mai mult o campanie de vaccinare care și așa s-a lovit de probleme similare legate de vaccinul AstraZeneca, tot un vaccin clasic, administrat însă în două doze. Vaccin care reprezintă și cea mai mare parte a donațiilor promise țărilor mai sărace din lume, cum este și R. Moldova, de către Organizația Mondială a Sănătății prin platforma COVAX.

În acest moment, în mult țări din UE, AstraZeneca este rezervat persoanelor de peste 55 de ani, după ce s-au constatat probleme similare legate de producerea de cheaguri de sânge deși Agenția Europeană a Medicamentelor nu a recomandat vreo schimbare în modul de utilizare a vaccinului.

### Vezi și... ###

Posibila legătură între vaccinul AstraZeneca și rarele cazuri de tromboză a perturbat masiv campaniile de vaccinare cu acest ser

În Marea Britanie se așteaptă ca vaccinul anti Covid-19 Johson & Johnson să fie omologat în următoarele zile, relatează cotidianul Times.

Președintele american Joe Biden intenționează să retragă integral trupele americane din Afghanistan până pe 11 septembrie, când se vor împlini 20 de ani de la atacurile teroriste din 2001 în Statele Unite, relatează presa americană cu trimitere la surse neidentificate. Decizia pe care Biden urmează să o anunțe public pe 14 aprilie va duce la sfârșitul celui mai îndelungat război din istoria Statelor Unite, dar va amâna termenul limită al retragerii stabilit de administrația fostului președinte Donald Trump pentru data de 1 mai. Biden a avertizat în ultimele săptămâni că acel termen va fi dificil de respectat din motive logistice. Forțele conduse de Statele Unite au invadat Afganistanul în 2001 și au răsturnat regimul talibanilor, care oferise adăpost militanților Al-Qaeda, rețeaua responsabilă de atacurile teroriste de pe 11 septembrie 2001 care au făcut aproape trei mii de victime.

Între timp, milițiile Taliban au anunțat marţi că nu vor participa la conferinţa la nivel înalt de la Istanbul, dedicată viitorului Afganistanului, înainte ca toate forţele străine să părăsească teritoriul ţării.

Conferinţa de pace cu privire la Afganistan propusă de SUA era prevăzută să aibă loc la Istanbul (24 aprilie - 4 mai) cu participarea reprezentanţilor guvernului de la Kabul şi ai talibanilor, conform unui anunţ făcut marţi de ministerul turc de externe.

Președintele american Joe Biden i-a spus marți omologului său rus Vladimir Putin că Statele Unite sunt îngrijorate în legătură cu „masarea bruscă” de trupe ruse în Crimeea ocupată și la granița cu Ucraina, cerând Rusiei să detensioneze situația, a anunțat Casa Albă. Biden a mai spus că administrația sa dorește să construiască o relație „stabilă și previzibilă cu Rusia”, propunându-i lui Putin un summit ruso-american într-o țară terță, în următoarele luni.

Potrivit Kremlinului, în cursul discuției, președintele Vladimir Putin „a vorbit despre o reglementare politică” a conflictului din estul Ucrainei, în baza acordurilor de la Minsk, din 2015 care în opinia lui nu ar fi fost niciodată puse în aplicare.

Discuția a avut loc în timp ce tensiunile la granița Rusiei cu Ucraina au fost abordate, tot marți, la Bruxelles, de ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, cu miniștri de externe și ai apărării din țările NATO, inclusiv cu secretarul de stat american Antony Blinken. Acesta a exprimat sprijinul Statelor Unite pentru Ucraina și a cerut Rusiei să oprească masarea de trupe.

La Moscova, ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a spus că două armate și trei unități aeriene au fost redislocate în partea de vest a Rusiei în cadrul unor exerciții militare, care au fost organizate ca răspuns la ceea ce el a descris „amenințări” din partea Statelor Unite și aliații din NATO.

Rusia a anexat Crimeea, în 2014, fiind acuzată de incitarea conflictului armat din estul Ucrainei între separatiștii pro-ruși și guvernul de la Kiev, care a făcut peste 14 mii de victime în aproape șapte ani.

544 de cazuri de infectare cu noul coronavirus și 29 de decese au fost înregistrate în R. Moldova, marți. Rata de pozitivare a scăzut, fiind depistată pozitiv fiecare a opta persoană testată, dar rămâne ridicat numărul de decese. Marți, a fost înregistrat încă un deces printre lucrătorii medicali. Numărul total al deceselor de la începutul pandemiei a ajuns 5 438, iar cel al deceselor printre lucrătorii medicali – la 110.

Consiliul Superior al Magistraturii a amânat selectarea unui candidat la funcția vacantă de judecător al Curții Constituționale, în ciuda cererilor de a o suplini de urgență înainte de 15 aprilie, ziua când instanța urmează să pronunțe o decizie crucială despre dizolvarea parlamentului. CSM a spus că la ședința sa de marți nu a existat cvorumul necesar pentru examinarea chestiunii, după ce l-a exclus dintre participanți pe ministrul demisionar al Justiției, Fadei Nagacevschi. Acesta intenționa să ceară tocmai urgentarea procedurii de numire a noului membru al Curții Constituționale, dar CSM a spus că ministrul interimar nu poate participa din oficiul la ședințele sale, în condițiile în care guvernul condus de socialiști a demisionat în luna decembrie. Curtea Constituțională care a rămas cu cinci membri din șase după expirarea recentă a unui mandat va decide joi dacă există circumstanțele necesare pentru dizolvarea parlamentului cerută de președinta Maia Sandu. Partidului Socialiștilor se opune dizolvării parlamentului cerută de președinta Maia Sandu, iar la concursul pentru funcția vacantă de la Curtea Constituțională s-a înscris și deputatul socialist, Vasile Bolea.

Procuratura Generală a ripostat în urma cererii de suspendare din funcție a procurorului general Alexandr Stoianoglo formulată de deputata Platformei DA, Inga Grigoriu, președinta unei comisii parlamentare care anchetează dosarul „Laundromat-ului rusesc”. Grigoriu a solicitat recent Consiliului Superior al Procurorilor să-l suspende pe Stoianoglo din funcție pentru a fi cercetate penal presupusele sale legături cu firme ucrainene afiliate controversatului om de afaceri, Veaceslav Platon. Într-un comunicat al procuraturii, se spune că deputata nu ar cunoaște legea și că cererea ei s-ar baza pe o „pseudo investigație jurnalistică” publicată de un portal din Ucraina. Procuratura mai spune că cercetează deja „pretinsele investigații jurnalistice”. Și fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, pe care Stoianoglo l-a suspendat din funcție în ianuarie 2020, spune că ar avea dovezi ale unor legături între familia procurorului general și firme afiliate lui Platon. Omul de afaceri a fost condamnat în 2017 la 18 ani de închisoare pentru escrocherie și alte crime financiare, dar a fost pus în libertate în iunie 2020 în urma unui demers al lui Stoianoglo, acesta afirmând că dosarul lui Platon a fost fabricat. Platon este considerat arhitectul „Laundromat-ului”, o schemă prin care din Rusia au fost scoase zeci de miliarde de dolari între 2010 și 2014 cu ajutorul unor bănci și decizii judecătorești moldovene.

Coordonatoarea campaniei naționale de vaccinare împotriva noului coronavirus, Ninel Revenco, a spus că vaccinul chinezesc CoronaVac este sigur și că nu cauzează boala COVID-19. Revenco a făcut declarația într-o conferință de presă, marți, după ce intenția guvernului de a achiziționa 400 de mii de doze vaccin de la producătorul chinez SinoVac a fost criticată de deputați ai opoziției. Revenco a spus că afirmațiile sale despre siguranța vaccinului se bazează pe concluziile testării acestuia în țări ca Brazilia, Turcia și Indonezia. Preparatul folosește un coronavirus inactiv pentru crearea de imunitate împotriva COVID-19. În R. Moldova sunt folosite actualmente vaccinuri de la Astra Zeneca și Pfizer-BioNTech, care au fost donate de România și Platforma COVAX sprijinită de Uniunea Europeană și Statele Unite. Guvernul interimar a început tratative directe pentru achiziția de vaccinuri, după ce niciun producător nu a făcut oferte la o licitație publică. Opoziția a cerut premierului interimar, Aureliu Ciocoi, să vină în parlament pentru a da explicații pe marginea intenției guvernului de a achiziționa CoronaVac din China.

În Statele Unite, două agenții de resort au recomandat o pauză în folosirea vaccinului anti COVID-19 de la compania Johnson & Johnson până la investigarea relatărilor despre apariția unor cheaguri de sânge la persoanele vaccinate. Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor și Administrația pentru Alimente și Medicamente au spus într-o declarație comună că recomandă suspendarea din motive de precauție. Investigațiile încep după relatările că șase femei vaccinate au avut de suferit în urma apariției cheagurilor de sânge. Peste 6,8 milioane de oameni au fost vaccinați până acum, în Statele Unite, cu vaccin Johnson & Johnson, care se administrează într-o singură doză

Politicianul rus de opoziție Alexei Navalnîi spune că a depus o plângere împotriva administrației penitenciarului unde este întemnițat pentru că nu îi permite lectura Coranului, cartea sfântă a musulmanilor. Într-o postare pe Instagram, pe 13 aprilie, Navalnîi a scris că i-au fost luate atât Coranul, cât și alte cărți pe care le-a adus în penitenciar la începutul lunii martie, gardienii spunând că au nevoie de trei luni pentru a verifica dacă acestea au un conținut „extremist”. Deși este creștin, studierea în profunzime a Coranului l-ar ajuta să se autoperfecționeze în timp ce se află în detenție, a mai scris opozantul. Postarea sa a fost făcută în prima zi a postului Ramazanului, în care musulmanii se abțin timp de o lună de la mâncat, băut, fumat și sex, din zori și până la apusul soarelui. Musulmanii sau persoanele care aparțin cultural lumii islamice formează aproximativ 10% din populația de 144 de milioane de oameni a Rusiei.

Secretara generală a Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, i-a scris președintei parlamentului moldovean, Zinaida Greceanîi, că instituția paneuropeană poate să „exploreze eventuale modificări constituționale” în Republica Moldova, care să ofere „răspunsuri durabile” despre cum se formează guvernul și se dizolvă parlamentul. Dar Burić a evitat să răspundă direct solicitării de a juca un rol de mediator în conflictul actual dintre președinta Maia Sandu și majoritatea parlamentară. La 1 aprilie, Greceanîi i-a cerut lui Burić să „intervină” pentru „restabilirea ordinii de drept și revenirea președintelui țării în câmpul constituțional”, acuzând-o pe Sandu de tentativă a dizolva parlamentul fără motiv. În răspunsul oficialei de la Strasbourg dat publicității marți de parlamentul moldovean, se amintește că existenței condițiilor care justifică dizolvarea Parlamentului face obiectul unei sesizări depusă de șefa satului la Curtea Constituțională. În timp ce „dizolvarea unui parlament” este o „măsură de ultim recurs care nu poate fi luată în mod facil”, toate instituțiile statului trebuie să „coopereze în mod loial” în exercitarea atribuțiilor așa cum sunt definite de Constituție și interpretate de Curtea Constituțională, se mai spune în răspunsul secretarului general al Consiliului Europei.

Ministrul ucrainean de externe spune că a cerut, marți, Alianței Nord Atlantice și Occidentului să acționeze rapid pentru a opri escaladarea noilor tensiuni între Ucraina și Rusia. Dmitro Kuleba a făcut declarația la o conferință de presă la Bruxelles, înaintea unei reuniuni de urgență a miniștrilor de externe și ai apărării din NATO, care are loc pe fundalul relatărilor despre masarea de trupe ruse la granița cu Ucraina, inclusiv în peninsula Crimeea anexată de Rusia, în 2014. Vorbind în compania secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, oficialul ucrainean a spus că este cea mai mare mișcare de trupe ruse observată de țara sa după 2014, iar Kievul are nevoie de măsuri occidentale care ar descuraja „intenții agresive” ale Rusiei. Jens Stoltenberg a cerut Moscovei să oprească masarea de trupe „în și în jurul Ucrainei, să înceteze provocările și să aplaneze escaladările imediat”. Occidentul spune că separatiștii sprijiniți de Rusia, care ocupă parțial regiunile Donețk și Luhansk din estul Ucrainei, ar fi responsabili de escaladarea recentă a violențelor, în timp ce Moscova acuză Kievul.