Ştiri
Experți ONU cer Rusiei transportarea lui Navalnîi în străinătate pentru tratament
Experții ONU în domeniul drepturilor omului au cerut miercuri Rusiei să permită liderului opoziției închis Aleksei Navalnîi să fie evacuat medical și tratat în străinătate, spunând că cred că viața lui este în pericol, scrie agenția Reuters.
Navalnîi este ținut în condiții dure într-o colonie penitenciară de înaltă securitate și „a refuzat accesul la îngrijiri medicale adecvate”, condiții care pot echivala cu tortura, considera experţii ONU. „Îndemnăm autoritățile ruse să se asigure că domnul Navalnîi are acces la medicii săi și să-i permită să fie evacuat pentru tratament medical urgent în străinătate, așa cum au făcut-o în august 2020”, au declarat experții ONU, citați de Reuters.
Aleksei Navalnîi este în greva foamei din 31 martie, iar avocaţii săi susţin că riscă să ajungă la grave probleme cardiace şi renale, care ar putea provoca decesul. Administraţia Joseph Biden a avertizat Rusia că vor exista „consecinţe” dacă Aleksei Navalnîi va muri în închisoare. Aleksei Navalnîi a decis intrarea în greva foamei în semn de protest faţă de lipsa de acces la servicii medicale şi supunerea la „acte de tortură” prin privarea de somn.
Aleksei Navalnîi se află în Penitenciarul Pokrov, situat în regiunea Vladimir, la circa 100 de kilometri de Moscova. Criticul Kremlinului ispășește o pedeapsă de doi ani și jumătate , considerată de Occident și de organizaţii internaționale pentru apărarea drepturilor omului drept motivată politic.
Creștere masivă a dezinformării pro-ruse pe rețelele de socializare cehe
Disputa diplomatică între Republica Cehă și Rusia a provocat o creștere masivă a dezinformării pro-ruse pe rețelele de socializare cehe, potrivit experților care monitorizează știrile false, scrie agenţia AFP. Disputa se concentrează pe acuzațiile din Republica Cehă că serviciul de informații militare GRU din Rusia se afla în spatele unei explozii, din 2014, la un depozit de armament ceh, care a ucis două persoane.
Semantic Visions, o companie care identifică dezinformarea potențială bazată pe utilizarea tiparelor de limbă online, a declarat că propaganda pro-Kremlin și narațiunile false despre incident au înlocuit Covid-19 ca ținta numărul unu de știri false.
Autoritățile cehe au anunțat expulzarea a 18 diplomați ruși, sâmbătă, și Moscova a ripostat a doua zi prin expulzarea a 20 de cehi, inclusiv a ambasadorului adjunct.
Până duminică, „numărul articolelor de dezinformare publicate despre atacul GRU a fost de peste trei ori mai mare decât despre Covid-19”, arată Semantic Visions într-un raport.
Compania, ai cărei clienți include și Departamentul de Stat american, monitorizează aproximativ 5.000 de surse de dezinformare numai în Republica Cehă și peste un milion în întreaga lume.
O postare ajunsa virală susține bunăoară că cehii au explodat singuri depozitul pentru a-și acoperi transporturile de arme către grupul Stat Islamic din Siria. Alții citează diverși „experți în securitate”, spunând că autoritățile cehe nu au nicio dovadă că serviciile secrete rusești au fost implicate.
Schimbarea „indică apariția unei campanii agresive de dezinformare pro-Kremlin care vizează devierea responsabilității dinspre Rusia și ascunderea adevărului despre ceea ce s-a întâmplat cu depozitul de arme, afirmă compania citata de AFP.
R. Moldova: Au fost confirmate 700 noi cazuri de infectare cu COVID-19
700 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova. Din numărul total de cazuri, 6 sunt de import .
Bilanțul cazurilor de COVID-19 în Moldova a ajuns la 247.391.
Din numărul total de cazuri, 20 sunt lucrători medicali: 8-medici, 6-asistenți medicali, 6-personal auxiliar.
243 de pacienți cu Covid sunt în stare extrem de gravă , dintre care 48 sunt conectați la aparate de respirație asistată.
Numărul persoanelor cu COVID 19 decedate in Moldova este de 5643.
Maia Sandu, prima în topul încrederii publice (sondaj)
Potrivit unui nou sondaj realizat de către Institutul Republican Internațional și citat de site-ul TV8, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, este în topul persoanelor publice în care cetățenii au cea mai mare încredere. Conform răspunsurilor respondenților, pe locul doi s-a poziționat liderul socialiștilor, Igor Dodon, fiind urmat de liderul Platformei DA, Andrei Năstase. Cei cinci politicieni și persoane publice care dețin la nivel național cel mai înalt nivel de încredere din partea respondenților sunt: Maia Sandu (41%), Igor Dodon (19%), Andrei Năstase (12%), Renato Usatîi (11%) și Ilan Șor (7%). La coada clasamentului sunt: Ion Chicu, Ion Ceban, Dorin Chirtoacă, Zinaida Greceanîi, cu câte (3%) și Igor Grosu cu (2%). Datele sondajului au fost colectate pe tot teritoriul Republicii Moldova, cu excepția regiunii transnistrene, în perioada 9 februarie 2021 – 16 martie 2021, prin intermediul interviurilor telefonice asistate de computer (CATI), utilizând un cadru de sondaj dual ce include atât telefonia mobilă cât și cea fixă și are o marja de eroare de + - 2,4%.
Rusia a declarat 10 angajați ai ambasadei americane la Moscova „personae non gratae”
Rusia a declarat 10 angajați ai ambasadei americane la Moscova ca personae non gratae în ceea ce a numit un răspuns "oglindă" la expulzarea de la Washington a celor 10 diplomați ruși la începutul acestei luni și impunerea de sancțiuni de amploare impotriva Rusiei pentru acțiunile împotriva Statele Unite și interesele sale.
Ministerul de Externe de la Moscova a declarat astazi că șeful adjunct al misiunii diplomatice a SUA în Federația Rusă, Bart Gorman a primit o notă prin care anunță măsura, care le permite celor 10 angajați ai ambasadei până la sfârșitul zilei, pe 21 mai, să plece din Rusia.
„Această măsură este un răspuns în oglindă la acțiunile ostile ale părții americane împotriva unui număr de angajați ai Ambasadei Rusiei la Washington și ai Consulatului General al Rusiei la New York, care au fost declarați în mod nerezonabil personae non gratae ”, se arată în declarația externelor de la Moscova.
Relatiile dintre Occident și Rusia sunt foarte tensionate. În ultimele săptămâni, Rusia a desfășurat efective mari de militari la granițele sale cu Ucraina și in Crimeea anexata ilegal in 2014, ca si in Marea Neagra. Praga a anunțat că agenții militari ruși s-au aflat în spatele unei explozii in 2014 la un depozit de arme ceh care a omorât doi cehi. Rusia l-a condamnat și închis pe oponentul Kremlinului Alexei Navalnîi, după ce a fost otrăvit cu un agent nervos de tip Noviciok anul trecut.
Pe 15 aprilie, președintele american Joe Biden, a semnat un ordin executiv care descrie expulzările și și sancțiunile împotriva altor zeci de persoane și entități rusești pentru acțiunile Kremlinului împotriva Statelor Unite și a intereselor sale. În plus, Trezoreria americană a impus limite suplimentare pe piața datoriilor suverane rusești.
Biden a spus că Statele Unite „ar fi putut merge mai departe" în represaliile , dar a ales să nu facă acest lucru, deoarece nu urmărește să "declanșeze un ciclu de escaladare și conflict" prin sancțiunile de amploare. Moscova a amenințat cu represalii. Astăzi Rusia a anunțat că „vor urma pași suplimentari împotriva a ceea ce Moscova numește „noul val de sancțiuni ilegale antirusești ale Statelor Unite”.
Ministerul Sănătății: Au fost deja administrate 100 000 de doze de vaccin
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova informează că au fost deja administrate 100 000 de doze de vaccin.
75 778 de persoane s-au vaccinat cu AstraZeneca, 23 037 de persoane imunizate cu serul Pfizer/BioNtech și 1185 cu Sinopharm.
Potrivit responsabililor din sănătate, rata de contagiozitate este în continuă scădere, dar reprezentanții Ministerului Sănătății spun că este totuși prematur să se vorbească despre relaxarea restricțiilor. Procentul testelor pozitive este în continuă scădere, iar capacitatea laboratoarelor naționale de tastare este în creștere.
Campania de vaccinare continuă în Republica Moldova, autoritățile își propun ca din data de 2 mai să fie începută vaccinarea cu doza a doua cu vaccinul AstraZeneca.
Primăria Chișinău ar vrea reluarea evenimentelor culturale în aer liber
Primăria municipiului Chișinău solicită Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, examinarea oportunităților reluării evenimentelor culturale în aer liber, cât și reluarea activității sălilor de spectacol (teatre și sălile de concert) și de cinema, la o capacitate maximă de 50%, respectând măsurile de prevenire și control a infecției COVID-19, aplicate în activitatea instituților teatral-concertistice și a caselor de cultură. Potrivit unui comunicat al primariei Chișinăului rămâne obligatorie purtarea măștilor de protecție în toate spațiile închise și deschise pe întreg teritoriul orașului.
Proteste în regiunile din estul Rusiei pentru eliberarea lui Alexei Navalnîi
Poliţia rusă a arestat, miercuri, peste 300 persoane la manifestațiile pentru susţinerea opozantului Kremlinului Aleksei Navalnîi.
Arestările au avut loc în aceeaşi zi în care preşedintele Vladimir Putin a susţinut un discurs privind starea naţiunii în care a avertizat Occidentul să nu treacă de „liniile roşii”, pe care le stabileşte Moscova, afirmând că Rusia va reacţiona prompt şi dur la orice provocare şi cei responsabili „vor regreta”.
Mişcarea lui Aleksei Navalnîi, aflat de trei săptămâni în greva foamei pentru că i se refuză accesul la un medic din afara penitenciarului şi în care să aibă încredere, a chemat la manifestaţii la ora locală 19:00. Sunt prevăzute acţiuni de protest în peste 160 de oraşe.
Aleksei Navalnîi a fost arestat pe 17 ianuarie la întoarcerea sa în Rusia din Germania, unde a primit tratament îndelungat după otrăvirea sa în Siberia, în luna august a anului trecut, cu un agent neurotoxic din categoria Noviciok. Navalnîi îl consideră răspunzător pentru otrăvirea sa pe președintele rus Vladimir Putin. FSB și Kremlinul au negat orice rol în acest caz.
Navalnîi are de ispășit o pedeapsa de doi ani și jumătate în închisoare, într-un caz considerat de sprijinitorii săi, de organizaţii internaționale pentru apărarea drepturilor omului și de Occident, drept motivat politic.
***
În regiunile din estul Rusiei au început proteste, sute de oameni oameni cerând eliberarea din închisoare a lui Alexei Navalnîi. Poliția din Moscova și din alte orașe i-au reținut pe aliații și colaboratorii liderului opoziției.
Liubov Sobol și Kira Yarmîș au fost reținute la Moscova , după cum au anunțat avocații celor două activiste.
Vladimir Rîjkov, fostul vicepreședinte al camerei inferioare a parlamentului rus, Duma de Stat, a declarat agenției de presă TASS că poliția l-a reținut sub suspiciunea că ar fi încălcat legea privind organizarea de evenimente și adunări publice.
Corespondenții postului nostru de radio relatează că polițistii au făcut o percheziție la locuința șefului echipei lui Navalnîi de la Ekaterinburg, iar în orașul Kurgan de la granița cu Kazahstanul, o membră a echipei lui Navalnîi, Sofia Lopatina, a fost reținută. La Nijni Novgorod au fost reținuți activiștii Roman Timchenko și Stanislav Dmitrievski .
Președintele Consiliului European, Charles Michel, a caracterizat drept „deplorabilă” arestarea celor mai apropiați aliați ai lui Navalnîi înaintea protestelor anunțate în întreaga Federație Rusă pentru astăzi. Charles Michel a cerut autorităților de la Moscova să respecte dreptul la întrunire.
Proteste pro Navalnii au loc, în ciuda prezentei masive a poliției la Irkutsk și Vladivostok. Echipa lui Navalnîi a anunțat proteste în peste 160 de orașe.
Desfășurarea în timp real a protestelor poate fi urmărită AICI.
Starea precară de sănătate a liderului opoziției aflat în detenție și în greva foamei i-a forțat pe aliații săi să organizeze aceste mitinguri, temîndu-se că viața sa este în pericol. Autoritățile medicale ruse susțin că starea sa de sanitate este satisfacatoare, ceea ce contrazice opiniile medicilor care cunosc bine dosarul medical al lui Navalnii și care sunt îngrijorați de starea sa de sănătate și de lipsa tratamentului adecvat acordat în detenție.
Aleksei Navalnîi a fost arestat pe 17 ianuarie la întoarcerea sa în Rusia din Germania, unde a primit tratament îndelungat după otrăvirea sa în Siberia în luna august a anului trecut cu un agent neurotoxic din categoria Noviciok. Navalnii il consideră răspunzator pentru otravirea sa pe președintele rus Vladimir Putin. FSB și Kremlinul au negat orice rol în acest caz.
Navalnîi are de ispășit o pedeapsă de 2 ani și jumătate în închisoare, într-un caz considerat de sprijinitorii săi, de organizatii internaționale pentru apărarea drepturilor omului și de Occident, drept motivat politic.
Joe Biden și înaltul comisar ONU pentru drepturile omului au salutat condamnarea lui Derek Chauvin
Președintele Statelor Unite Joe Biden și înaltul comisar ONU pentru drepturile omului au salutat condamnare lui Derek Chauvin în legătură cu uciderea lui George Floyd. După puțin peste 10 ore de deliberare, juriul de 12 persoane l-a găsit pe Chauvin vinovat ieri de mai multe acuzații, inclusiv omor de gradul al doilea și al treilea. Moartea lui Floyd a declanșat proteste massive în Statele Unite. Președintele Biden a declarat după verdict că condamnarea lui Chauvin „poate fi un pas uriaș înainte în justiția din America”. Videoclipul cu ultimele minute de viață ale lui Floyd, difuzat pe larg pe rețele de socializare și în presă, l-a arătat pe fostul ofițer de poliție - care este alb – cum își împingea genunchiul în gâtul lui Floyd mai mult de nouă minute, provocând moartea bărbatului de culoare de 46 de ani. Chauvin ar putea fi condamnat chiar la 40 de ani de închisoare în două luni, când va fi anunțată condamnarea după verdicul dat ieri. Este probabil să facă apel. Înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, a salutat verdictul și a afirmat că „orice alt rezultat ar fi fost o înșelătorie a justiției”.
NATO a interceptat mai multe avioane rusești deasupra Mării Baltice
Alianța Nord Atlantică a anunțat că a interceptat ieri mai multe avioane rusești – bombardiere și avioane de supraveghere deasupra Mării Baltice. Potrivit unui comunicat al NATO au intervenit avioanele alianței de la bazele din Estonia, Lituania si Polonia.
„Evenimentul demonstrează vigilența și capacitatea de reacție a NATO la incidentele aeriene și efortul colectiv al aliaților noștri de a păstra spațiul aerian în siguranță pentru toți utilizatorii săi”- se arată în comunicatul NATO. Prezenta avioanelor rusești nu fusese anunțată dinainte, ceea ce, în opinia NATO, ar putea reprezenta un pericol pentru aviația civilă.
Pentru poze - https://ac.nato.int/archive/2021/20210420_Baltic_Intercepts
În România au fost confirmate încă 3006 noi cazuri de COVID și 175 de decese
În România au fost confirmate încă 3006 cazuri noi de COVID și 175 de decese în ultimele 24 de ore, iar 1 436 pacienți sunt internați la ATI, informează siteurile de știri din Romania. Numarul total de cazuri in Romania este de 1 037 009. 954 868 de pacienți au fost declarați vindecați. Până astăzi, 26 793 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat in Romania.
USAID va ajuta Banca Națională a Moldovei să prevină spălarea banilor
USAID va ajuta Banca Națională a Moldovei în prevenirea riscurilor de spălare a banilor şi monitorizarea acţionarilor Băncii, informeaza agenția Infotag.
Banca Naţională a Moldovei (BNM) va fi prima din regiune care va introduce o soluţie IT de ultimă generaţie, care va veni în sprijinul eforturilor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului.
Guvernatorul BNM, Octavian Armaşu, a apreciat sprijinul acordat de USAID în cadrul proiectului şi a spus că implementarea noii soluţii informatice vine în contextul reformelor realizate în ultimii ani în sectorul bancar din Republica Moldova pentru a susţine dezvoltarea economică a ţării, în beneficiul întregii societăţi.
Vadim Ceban: MoldovaGaz și Gazprom sunt pregătite să discute datoria regiunii transnistrene
Directorul MoldovaGaz, Vadim Ceban, declară că atât compania pe care o conduce, cât și Gazprom sunt gata de discuții privind datoria regiunii transnistrene, dar și cea a malului drept al Nistrului pentru consumul gazelor naturale. Întrucât nu există, încă, un guvern cu puteri depline, astfel de discuții nu pot fi demarate, crede directorul MoldovaGaz. În plus, este necesar de a aduce la masa de negocieri, inclusiv, administrația transnistreană, care este unul dintre acționari, a declarat Vadim Ceban intr-un interviu pentru portalul UNIMEDIA.
Potrivit sursei citate, Vadim Ceban a spus că datoria companiei TiraspolTransGaz, este de aproape 6,8 miliarde de dolari , iar cele ce țin de consumul pe malul drept „aceste datorii sunt de circa 715 milioane de dolari”. În acest an au fost achitate 5 milioane de dolari din această datorie. Ceba a mai spus și că „în ultimii cinci ani, compania MoldovaGaz a achitat consumul curent și 55 de milioane de dolari din această datorie formată până în 2016.” Potrivit directorului Moldvagaz – pentru găsirea unor soluții ar trebui implirea guvernului, a companiei rusești Gazprom si a administrației de la Tiraspol.
Liderii europeni protestează față de implicarea Rusiei în explozia unui depozit de muniții în Cehia
Liderii principalelor partide din parlamentul European au dat publicității o declarație în care își exprimă „uimirea” despre recentele informații din Cehia despre implicarea unor agenți ai serviciului armatei ruse in explozia unui depozit de armament din 2014, soldat. Potrivit declarației dată astăzi publicității informațiile „reconfirmă comportamentul periculos al guvernului rus” și el ar trebui privit „ca un atac grav asupra întregii UE. Acesta este un act inacceptabil de ostilitate.”
Liderii Grupului PPE Manfred Weber, președinta Social Democraților Iratxe Garcia Perez, Dacian Cioloș, președintele Renew Europe , copreședinții verzilor și ALDE și ai grupului ECR solicită statelor membre și Consiliului să își demonstreze solidaritatea prin adoptarea unei acțiuni puternice, comune și concrete față de Rusia ca răspuns.
Mai multe persoane care intenționau să se alăture separatiștilor din estul Ucrainei au fost reținute în Cehia
Autoritățile cehe au reținut cel puțin cinci persoane suspectate că ar intenționa să călătorească în estul Ucrainei pentru a lupta alături de separatiștii susținuți de Rusia, pe fondul tensiunilor în creștere dintre Praga și Moscova.
Anchetatorii procuraturii cehe îi suspectează pe cei cinci că se pregătesc să adere la un grup militant care se opune Kievului așa numita Republica Populara Donețk care controlează o parte din estul Ucrainei lângă granița rusă, a declarat astăzi procurorul de stat ceh Martin Bily.
Relatări anterioare sugerează că aproximativ 20 de persoane au fost reținute în operațiunea de peste noapte de către o unitate de poliție pentru combaterea terorismului și extremismului.
Martin Bily a spus însă că doar cinci persoane au fost reținute și că nimeni nu a fost pus sub acuzare.
Cazul vine pe fondul tensionării relațiilor dintre Cehia si Rusia, dup ace Cehia a expulzat 18 diplomați de la ambasada Rusiei de la Praga, iar Moscova - 20 de diplomați cehi. Extrădările vin după ce autoritățile cehe au acuzat doi ofițeri ai serviciilor de informații militare ruse, GRU – de implicare directa in explozia unui depozit de muniții din 2014, care a ucis doi cetățeni cehi.
Premierul Andrej Babis a respins eticheta de „terorism de stat” pentru operațiunea rusă împotriva statului său - membru NATO - declanșând o dezbatere națională privind relațiile Cehiei cu Rusia.
Praga a cerut însă aliaților din NATO si din Uniunea Europeană să întreprindă „acțiuni colective de expulzare a unor diplomati rusi, în semn de solidaritate”
Site-ul de știri iDnes.cz a declarat că nu este exclus ca suspecții reținuți noaptea trecută să fi fost în contact cu unii dintre diplomații ruși, acuzați că fac parte din GRU și care au fost vizați în expulzări.
Moscova a respins în mod constant acuzațiile că este implicată activ în conflictul din estul Ucrainei, în ciuda dovezilor contrare, inclusiv a capturilor de trupe rusești în zona de război.
În Moldova s-a decis menținerea programului redus în piețe și centre comerciale
Autoritățile din Moldova au decis să prelungească prevederile cu privire la prescurtarea programului de activitate pentru piețe și pentru centrele comerciale. Astfel, potrivit unei hotărâri a Comisiei pentru Situații Excepționale, piețele agroalimentare și cele nealimentare activează numai între orele 07.00 și 15.00, iar centrele comerciale și unitățile specializate de comerț cu amănuntul a produselor nealimentare – numai până la ora 18.00.
Potrivit hotărârii Comisiei pentru Situații Excepționale , programul redus pentru piețe și centre comerciale va fi păstrat pe durata stării de urgență, până pe 30 mai.
Rusia: Putin ține discursul anual despre starea națiunii
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, ține discursul anual despre starea națiunii, pe fundalul adâncirii tensiunilor din relațiile cu Statele Unite și Occident în general. Între timp, Rusia a masat și zeci de mii de militari și echipament la granița cu Ucraina și în peninsula Crimeea, manevre condamnate de Kiev, dar și de Occident, drept o încercare de a intimida Ucraina.
Putin și-a deschis discursul cu un apel către ruși să se vaccineze împotriva Covid-19, exprimându-și totodată speranța că până la toamnă se va obține imunitatea în masa, prin imunizarea (fie prin vaccinare sau ca urmare a bolii) a circa 70% din populația adultă. Potrivit datelor comisiei guvernamentale care coordonează lupta cu pandemia, Rusia a înregistrat peste 100 de mii de decese legate de Covid-19. Biroul Național de Statistică susține că numărul deceselor ar fi de peste 225 de mii, din aprilie 2020 și până în februarie 2021.
***
Președintele rus a promis că Rusia se va implica mai mult în combaterea schimbărilor climatice. El a declarat că vor fi necesare schimbări majore în agricultură, fondul locativ va trebui adaptat noilor cerințe, la fel și infrastructura.
Joi, Putin urmează să participe, prin videoconferință, la un summit pe tema schimbărilor climatice, organizat de președintele american Joe Biden.
Mai mult, președintele a declarat Rusia trebuie să ajungă să emită mai puține gaze, care provoacă efectul de seră, decât Uniunea Europeană.
***
În discursul despre starea națiunii, Vladimir Putin a avertizat că Rusia va reacționa rapid și cu măsuri drastice la orice provocare din afară și a deplâns faptul că „acțiuni agresive” împotriva Rusiei par să fi devenit rutină. Cu toate acestea, Putin a susținut că Rusia vrea să colaboreze cu toate statele, atâta timp cât nu trec „linia roșie” – sau limita acceptabilă a Rusiei.
Colaboratorii lui Navalnîi reținuți la Moscova, înainte de proteste
Două dintre cele mai apropiate colaboratoare ale lui Aleksei Navalnîi au fost reținute chiar înainte de începerea protestelor anunțat în Rusia, în sprijinul liderului opoziției aflat în detenție, în timp ce președintele Vladimir Putin și-a început discursul privind starea națiunii.
Avocata Liubov Sobol și Kira Iarmîș, purtătoare de cuvânt a lui Navalnîi au fost reținute la Moscova pe 21 aprilie, după cum au anunțat avocații lor.
Săptămâna trecută, Liubov Sobol a primit o pedeapsă cu muncă în folosul comunității –de un an cu suspendare, pentru că ar fi forțat intrarea în apartamentul ofițerului Serviciului Federal de Securitate (FSB) Konstantin Kudriavțev în decembrie, la câteva ore după ce Navalnîi publicase o înregistrare acesta care ar demonstra că ofițerul FSB participase la otrăvirea lui Navalnîi cu Noviciok în august 2020.
Liubov Sobol susține că pedeapsa sa este motivată politică și are ca scop să o reducă la tăcere. Luna trecută, colaboratoarea lui Navalnîi a anunțat că intenționează să candideze pentru un loc de deputat in Duma de Stat, in alegerile programate pentru luna septembrie.
În prezent, Sobol este în arest la domiciliu într-un alt caz. Ea și alți câțiva asociați și susținători ai lui Navalnîi au fost acuzați de încălcarea reglementărilor sanitare în timpul mitingurilor ne autorizate din ianuarie împotriva încarcerării lui Navalnîi.
Kira Iarmîș a fost plasată în arest la domiciliu pe 8 aprilie pentru încălcarea măsurilor de securitate sanitară și epidemiologică, o acuzație pe care aurtoritățile ruse au folosit-o adesea pentru a-i reține pe asociații lui Navalnîi, care organizaseră sau participaseră la proteste.
Colaboratorii lui Navalnîi declară că protestele de astăzi ar putea fi și „ultima bătălie” pentru că se așteaptă la măsuri și mai drastice de limitare a dreptului la liberă exprimare și manifestații, după discursul lui Putin despre starea națiunii.
Desfășurarea în timp real a protestelor poate fi urmărită AICI.
Johnson & Johnson reia livrările de vaccin în Europa
Compania Johnson & Johnson reia livrările de vaccinuri anti Covid-19 în Europa după ce marti, 20 aprilie, Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a recomandat ca în cazul acestui vaccin să fie menționat pericolul „foarte rar” de tromboze, ca un efect secundar. La fel ca în cazul vaccinului AstraZeneca.
Johnson & Johnson este un vaccin clasic, ușor de stocat și primul care se administrează într-o singură doză. EMA a declarant marți că există „probabil” o legătură între vaccin și rare cazuri de tromboze dar că avantajele de a folosi vaccinul depășesc cu mult riscurile secundare. În Satele Unite, din peste 7 milioane de persoane care au fost vaccinate cu Johnson & Johsnnon, opt au făcut tromboze, una a decedat. Firma Johnson& Johnson sistase livrarea de vaccinuri spre Europa, în așteptarea recomandării EMA.
În cazul vaccinului AstraZeneca, în Europa s-au semnalat 86 de cazuri de tromboze dintr-un total de 25 de milioane de persoane vaccinate. O serie de țări europene au limitat utilizarea vaccinului la persoanele de peste 50 sau chiar 60 de ani. Danemarca este singura țară care a declarat săptămâna trecută că va renunța la AstraZeneca, ceea ce a ridicat noi probleme de redistribuire a vaccinurilor între alte țări UE interesate.
Zelenski îl invită pe Putin la discuții în Donbas, pe linia frontului
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a invitat pe președintele rus Vladimir Putin la o întâlnire în estul Ucrainei, să discute despre aplanarea tensiunilor din regiunile separatiste Donbas și Luhansk. „Vă invit să ne întâlnim oriunde în Donbas, unde au loc lupte”, a spus Zelenski, într-un mesaj video postat pe pagina de internet a președinției.
De la începutul anului, ciocnirile între armata ucraineană și milițiile separatiste pro-ruse s-au reaprins, aproape 30 de militari ucraineni au fost uciși.
Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a cerut între timp Occidentului să impună noi sancțiuni economice împotriva Rusiei pentru a-I arăta că va suporta „consecințe grele” dacă nu își retrage trupele masate la granița cu Ucraina și în Crimeea.
Rusia: discursul anual al președintelui Putin despre starea națiunii, pe fundalul protestelor pro-Navalnîi
Președintele Rusiei, Vladimir Putin va ține în cursul zilei discursul anual despre starea națiunii, pe fundalul adâncirii tensiunilor din relațiile cu Statele Unite și Occidentul în general. Între timp, Rusia a masat zeci de mii de militari și echipament la granița cu Ucraina și în peninsula Crimeea, manevre condamnate de Kiev dar și de Occident drept o încercare de a intimida Ucraina.
Tot astăzi, susținătorii opozantului Alexei Navalnîi intenționează să organizeze ceea ce ei numesc„ultima demonstrație de protest”, în sprijinul cererii lui Navalnîi să fie vizitat în închisoare de un medic independent. Protestele sunt programate la Moscova și Sankt Petersburg.
Între timp se relatează că la Moscova, poliția a reținut-o, fără explicații, pe una din avocatele Fundației Anticorupție a lui Navalnîi, cu numai câteva ore înainte de protestele organizate în sprijinul opozantului. Liubov Sobol și alți colaboratori ai lui Navalnîi erau deja în arest la domiciliu, acuzați că încălcareră restricțiile sanitare în timpul protestelor din ianuarie care au însoțit arestarea, judecarea și condamnarea la închisoare a lui Alexei Navalnîi.
Navalnîi, condamnat în februarie la doi ani și jumătate închisoare, se află în greva foamei, cerând un tratament medical adecvat și access la un medic din afara sistemului penitenciar iar starea sănătății lui se deteriorează.
Administrația americană, care recent a impus noi sancțiuni Rusiei pentru atacuri cibernetice și amestec în alegerile prezidențiale din noiembrie anul trecut, a avertizat Moscova că este responsabilă de viața lui Navalnîi.
SUA: polițistul care l-a ucis pe George Floyd este găsit vinovat
Poliţistul alb Derek Chauvin a fost declarat marţi vinovat de asasinarea afro-americanului George Floyd, la finalul unui proces care a ilustrat din nou diviziunile rasiale profunde din ţară.
Juriul l-a declarat pe Chauvin vinovat de toate cele trei capete de acuzații care i-au fost aduse: crimă de gradul doi, crimă de gradul trei şi omor prin imprudenţă.
Verdictul va fi urmat, în următoarele săptămâni, de pronunțarea pedepsei. Dat fiind că Chauvin nu are antecedente, aceasta ar putea fi condamnat la circa 12 ani de închisoare deși unul din capetele de acuzare aduce cu sine o pedeapsă de până la 40 de ani. Este de așteptat ca procurorii să ceară această pedeapsă de până la 40 de ani de închisoare dacă judecătorul va stabili că există „circumstanțe agravante."
George Floyd a murit în 25 mai 2020 în oraşul american Minneapolis după ce polițistul Derek Chauvin l-a imobilizat prin presiune aplicată timp de 9 minute pe gât, cu genunchiul.
Derek Chauvin a refuzat să depună mărturie la process.
Moartea lui Floyd a realimentat tensiunile rasiale din SUA şi a declanşat o mişcare largă de apeluri la o reformă a poliţiei. A generat unele din cele mai ample proteste împotriva discriminării rasiale de la mișcarea pentru drepturi civice din anii 60 ai secolului trecut.
După pronunțarea sentinței, preşedintele american, Joe Biden, a lansat un apel întregii Americi să strângă rândurile şi să lupte împotriva rasismului care îi "murdăreşte" sufletul.
Aureliu Ciocoi, îngrijorat că folosirea aceleiași linguri pentru împărtășanie va agrava pandemia
Premierul interimar, Aureliu Ciocoi, și-a exprimat îngrijorarea că împărtășirea enoriașilor cu aceeași lingură în bisericile ortodoxe înainte de Paște poate duce la o creștere a infectărilor cu COVID-19, în următoarele două săptămâni. Vorbind după ședința de marți a Centrului unic de comandă a stării de urgență, Ciocoi a spus că poliția a monitorizat la sfârșitul săptămânii trecute aproape 700 de biserici, iar în majoritatea cazurilor slujbele s-au desfășurat în interior, participând în total aproximativ 10 mii de oameni. „Dacă icoanele se dezinfectează, iar spațiile se aerisesc, atunci împărtășirea cu o singură lingură fără a fi dezinfectată este o problemă generală”, a spus Ciocoi. El a mai informat că, marți, în R. Moldova au fost confirmate 453 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, menținându-se o tendință de descreștere. Cu încă 25 de bolnavi pierzând lupta cu virusul, numărul deceselor rămâne însă ridicat, ajungând la 5 616. Premierul interimar a numit printre posibile explicații faptul că tulpina britanică a virusului a devenit preponderentă în R. Moldova, iar persoanele infectate se adresează târziu la medic, făcând forme grave.
Iranul și puterile internaționale au făcut progrese pe marginea acordului nuclear din 2015
Iranul și puterile internaționale au făcut progrese în convorbirile purtate pe marginea acordului nuclear din 2015, dar un oficial al Uniunii Europene a spus că mai trebuie depusă „multă muncă” pentru a salvgarda înțelegerea. Declarația a fost făcută marți, pe Twitter, de Enrique Mora, secretarul general adjunct al Serviciului European de Acțiune Externă, care a mai spus că discuțiile vor fi reluate săptămâna viitoare. La convorbirile din Viena începute luna aceasta și conduse de Uniunea Europeană, participă Iranul, China, Rusia, Franța, Marea Britanie și Germania, Statele Unite fiind reprezentate prin intermediari. Participanții au făcut progrese în privința măsurilor specifice care trebuie luate pentru o posibilă revenire în acord a Statelor Unite, a spus Uniunea Europeană într-un comunicat. S-a mai decis crearea unui nou grup de experți pentru a examina o posibilă consecutivitate în ridicarea de sancțiuni americane și reducerea de activități nucleare iraniene, care ar face posibil ca cele două părți să-și reia îndeplinirea angajamentelor asumate în acordul din 2015, a mai spus Uniunea Europeană.
Președinta Maia Sandu s-a întâlnit cu președintele României, Klaus Iohannis
Președinta Maia Sandu s-a întâlnit, marți, la București cu președintele României, Klaus Iohannis, cei doi președinți promițând să-și continue cooperarea. Iohannis a „reiterat mesajul ferm de susținere pentru agenda de reforme promovată de Maia Sandu, în spiritul Parteneriatului Strategic bilateral și al relațiilor privilegiate dintre cele două state”, se spune într-un comunicat al administrației prezidențiale de la București. Este a doua întâlnire Sandu – Iohannis, după vizita președintelui român la Chișinău, pe 29 decembrie, la câteva zile după inaugurarea președintei moldovene. „Stadiul implementării proiectelor convenite” cu ocazia acelei vizite a fost examinat cu ocazia noii întâlniri, la București, se mai spune în comunicatul președinției române. Sandu a exprimat mulțumiri pentru susținerea oferită de România, în special în combaterea pandemiei COVID-19, cât și pentru calea europeană a Republicii Moldova, se mai spune în comunicat. Președinta moldoveană a făcut escala la București pe drumul de întoarcere spre Chișinău, în urma vizitei sale de luni la Strasbourg. Ea se află în România la numai câteva zile după ce România a făcut o nouă donație de vaccinuri anti COVID-19 Republicii Moldova, depășind cantitatea de 200 de mii de doze promise de Iohannis în timpul călătoriei la Chișinău din decembrie.
