Ştiri
Krasnoselski: regiunea transnistreană va începe vaccinarea cu Sputnik V luni, 26 aprilie
Regiunea transnistreană va începe administrarea vaccinului rusesc Sputnik V luni, 26 aprilie, a anunțat șeful administrației de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski. Pe lista de așteptare s-ar fi înscris peste 15.000 de persoane.
Administrația transnistreană spune că în regiune au fost livrate toate cele 62.000i de doze promise ca donație de Federaţia Rusă, care au ajuns sâmbătă în Republica Moldova cu un avion la bordul căruia se afla liderul socialiștilor, fostul președinte Igor Dodon, și mai mulți deputați ruși.
În regiunea transnistreană vaccinul a fost însoțit de deputatul rus Artiom Turov, care a declarat că „vaccinul este transmis cetățenilor republicii moldovenești nistrene la indicația președintelui Federaţiei Ruse, Vladimir Putin”.
Lotul total a fost de 142.000 de doze de vaccin, ceea ce înseamnă că pentru restul teritoriului Republicii Moldova vor rămâne 80.000 de doze. Rusia a promis că va mai livra încă 40.000 de doze de vaccin.
Republica Moldova trimite în regiunea transnistreană 10 la sută din vaccinurile primite din donații, Pfizer și AstraZeneca.
Vor avea prioritate la vaccinare pensionarii și angajații din prima linie, medicii, profesorii și membri ai structurilor de forță. Vaccinul se administrează în două etape, deci serul ajuns în stânga Nistrului va fi suficient pentru a imuniza 31.000 de persoane, dintre care 24.000 vor fi pensionari.
Ultimele date publicate la Tiraspol privind campania de vaccinare arată că în trei săptămâni în regiune au fost vaccinate doar 1.964 de persoane. O bună parte din vaccinurile AstraZeneca continuă să fie ținute în depozite. Administrația de la Tiraspol spune că acestea nu sunt solicitate de populație.
De la începutul pandemiei, în regiunea transnistreană au fost infectate cu noul coronavirus aproape 47.000 de persoane și s-au înregistrat 1.084 de decese, la o populație estimată la puțin peste 300.000 de locuitori.
Regiunea transnistreană este pe locul doi în ce privește numărul îmbolnăvirilor din Republica Moldova, fiind depășită doar de municipiul Chişinău.
Consilier de la Kremlin: președintele rus s-ar putea întâlni cu omologul său american în iunie
Președintele rus s-ar putea întâlni cu omologul său american în iunie, a afirmat un consilier de la Kremlin în 25 aprilie. Mai devreme luna aceasta, Joe Biden a propus o întîlnire față-n față cu Vladimir Putin, în contextul deteriorării substanțiale a relațiilor dintre Statele Unite și Rusia.
Kremlinul a sugerat că vede pozitiv oferta acestei întâlniri la cel mai înalt nivel, iar discuțiile cu Washingtonul sînt în curs. Principalul consilier de politică externă al lui Putin, Iuri Ușakov, a spus că deși nu s-a luat o decizie definitivă, summitul ar putea avea loc în iunie. „A fost numită luna iunie, se vorbește chiar de date concrete”, a spus Ușakov la televiziunea de stat Rossyia-1. „Vom lua o decizie în funcție de mai mulți factori”, a adăugat Ușakov, care e fostul ambasador rus în Statele Unite.
Un summit în iunie ar putea coincide cu vizita lui Biden în Marea Britanie (pentru summitul G7) și la Bruxelles (pentru summiturile NATO și UE). Casa Albă a spus că un summit Biden-Putin ar putea avea loc într-o țară europeană neutră, Austria și Finlanda declarându-se interesate să să-i găzduiască pe cei doi lideri. Tensiunile dintre Rusia și Statele Unite au continuat să crească în intensitate din cauza conflictului din Ucraina, noile sancțiuni impuse de americani rușilor în urma atacurilor cibernetice și amestecului în alegeri, și din cauza problemei legate de liderul de opoziție rus Alkesei Navalnîi.
Un deputat român cere ca poliția să se sesizeze în cazul unui membru AUR care a cerut executarea mai multor intelectuali români
Deputatul Alexandru Muraru, reprezentant special al Guvernului României pentru promovarea politicilor memoriei, combaterea antisemitismului şi xenofobiei, a solicitat poliţiei şi autorităţilor judiciare să ia măsuri legale faţă de un reprezentant al AUR care a publicat o listă cu mai multe personalități publice din România pentru care cere pedeapsa cu moartea.
„Un membru AUR a publicat pe o reţea de socializare, un spaţiu public, conform deciziilor instanţelor judecătoreşti, o listă cu intelectuali publici, politologi, jurnalişti, istorici şi cercetători pentru care solicită pedeapsa cu moartea. Este încă un caz din multele din ultima perioadă în care discursul extremist este promovat în spaţiul public, ceea ce reprezintă o ameninţare la adresa drepturilor şi libertăţilor câştigate în ultimii 30 ani", a declarat Alexandru Muraru într-un comunicat de presă citat de Agerpres.
Muraru a subliniat că proliferarea ameninţărilor cu moartea şi a discursului instigator la ură sunt inacceptabile într-o societate democratică și a adăugat că e nevoie ca intervenţia autorităţilor să fie fermă și imediată, pentru ca descurajarea unor astfel de atitudini să fie un exemplu.
Miloš Zeman: nu există dovezi privind implicarea Rusiei în explozia din 2014 de la Vrbetice
Președintele Cehiei Miloš Zeman a declarat că există două teorii despre ce anume a cauzat explozia unui depozit de muniții în 2014 aflat la baza unei severe crize deiplomatice dintre Cehia și Rusia, și că amândouă trebuie cercetate. Vorbind prima oară despre acest incident într-o intervenție televizată duminică 25 aprilie, Zeman a spus că o versiune a evenimentelor e aceea potrivit căreia serviciile de informații rusești au fost implicate în acea explozie. Cealaltă versiune, a adăugat el, e că explozia a fost cauzată de mânuirea neglijentă a munției.
O privire înapoi la explozia din 2014 la un depozit ceh de muniție, în care ar fi implicați agenți ruși
Premierul ceh Andrej Babiš a anunțat în 17 aprilie că investigatori ai Serviciului de securitate și informații au pus la dispoziție „dovezi de necontestat” că există o „suspiciune rezonabilă privind rolul unor membri ai unității 29155 din serviciul de informații al armatei ruse GRU în explozia depozitului de muniție de la Vrbetice în 2014”.
Referindu-se la raportul Serviciului de securitate și informații, Zeman a spus că nu există „nici probă, nici dovadă” că cei doi agenți GRU ruși căutați în legătură cu o posibilă implicare în explozie au fost la depozitul de armament. Zeman, ale cărui puteri sînt mai degrabă protocolare, a exprimat deseori puncte de vedere pro-rusești, și e considerat ca fiind prietenos față de Moscova.
Explozia din 16 octombrie 2014 a aruncat în aer 50 de tone de muniție. Două luni mai târziu, la același depozit au explodat alte 13 tone de muniție.
În replică, guvernul ceh a anunțat expulzarea a 18 diplomați ruși considerați spioni, declanșînd o serie de acțiuni diplomatice de ripostă între cele două țări.
Rusia a negat că e implicată în explozie.
Presa cehă a relatat că muniția și armamentul distrus în explozia de la Vrbetice, în care au fost ucise două persoane, erau destinate forțelor guvernamentale ucrainene care luptă contra separatiștilor sprijiniți de Rusia în estul Ucrainei.
Cei doi ofițeri de informații căutați în legătură cu explozia din 2014 sănt aceiași ofișeri GRU ruși acuzați de tentativa de asasinare cu un agent neuro-txic militar împotriva fostului agent dublu rus Serghei Skripal. Skripal și fiica lui au supraviețuit atacului cu ceea ce anchetatorii britanici au stabilit că a fost agentul neurotoxic de proveniențăr sovietică Noviciok. O femeie din Marea Britanie care a venit accidental în contact cu substanța a încetat din viață
Mitropolia Basarabiei cere ridicarea interdicție de oficiere a slujbelor în biserici între 25 aprilie - 11 mai
Clericii și credincioșii Mitropoliei Basarabiei i-au trimis o scrisoare premierului interimar Aureliuc Ciocoi în care spun că nu sînt de acord cu interzicerea oficierii slujbelor în incinta lăcașurilor de cult în perioada 25 aprilie - 11 mai, și cer ridicarea interdicției. Decizia fusese luată pe 22 aprilie de Comisia națională extraordinară de sănătate publică de la Chișinău, în contextul pandemiei COVID-19.
Armenii americani au salutat decizia lui Joe Biden de a recunoaște oficial genocidul armenilor
Armenii americani au salutat decizia președintelui Statelor Unite Joe Biden de a recunoaște oficial drept genocid masacrarea armenilor din Imperiul Otoman în primul război mondial.
Decizia le-a înfuriat însă pe autoritățile de la Ankara, care au acuzat administrația de la Washington că încearcă să rescrie istoria.
În 24 aprilie, Joe Biden a fost primul preeșdinte american care a folosit cuvântul „genocid” într-o declarație oficială dată publicității cu ocazia Zilei de rememorare a genocidului armenilor, zi în care se aniversează începutul masacrului care a avut loc în 1915 în Imperiul Otoman.
Biden a spus că nu a făcut declarația pentru a da vina pe cineva, ci pentru a asigura că acest lucru nu se va repeta.
Casa Albă a evitat pînă acum să folosească termenul de genocid, de teamă să nu îndepărteze Turcia, care e aliată în NATO.
Autoritățile de la Ankara insistă că masacrul din 1915 a fost rezultatul unui război civil, și nu o campanie de anihilare a armenilor pusă la cale de guvernul otoman.
Lukașenka spune că va da puteri prezidențiale Consiliului de securitate dacă nu va mai putea funcționa ca președinte
Aliaksandr Lukașenka spune că va semna un decret care va da puteri prezidențiale Consiliului de securitate al țării, dacă el nu va mai fi în stare să îndeplinească funcția de președinte. Consiliul e alcătuit din demnitari aleși de șeful statului. Potrivit agenției de presă de stat Belta, Lukașenka a anunțat sâmbătă că șeful acestui Consiliu ar urma să fie primul-ministru.
Multe guverne ale lumii îl consideră pe Lukașenka ilegitim, după controversata sa realegere din august 2020, contestată de opoziție și de miile de protestatari ale căror demonstrații au fost reprimate cu brutalitate.
Mare parte a conducerii opoziției este sau la închisoare sau a fost forțată să se exileze. După sancțiunile impuse de Occident și apelurile repetate pentru noi alegeri prezidențiale și pentru plecarea lui Lukașenka, aflat la al cincilea mandat, liderul autoritar de la Minsk a cerut sprijinul Kremlinului.
În 22 aprilie Lukașenka s-a întîlnit cu președintele rus Vladimir Putin la Moscova, dar nu au fost date detalii despre întrevederea lor.
India a atins un nou record global de infectări COVID-19
India a atins un nou record global de infectări COVID-19, în timp ce spitalele țării raportează lipsa critică de paturi și de oxigen în ceea ce o oficialitate numea un „tsunami” de noi infectări.
Cele 346.786 de infectări noi înregistrate în 24 aprilie au atins un nou record a treia zi consecutiv, aducînd numărul total de cazuri la 16 milioane, punînd țara cu un miliard 300 de milioane de locuitori pe locul doi la numărul de îmbolnăviri în lume, după Statele Unite.
Ministerul indian al sănătății a raportat în 24 aprilie 2.624 de noi decese în ultimele 24 de ore, urcând numărul confirmat al celor morți din cauza noului coronavirus la 189.000.
Albanezii se prezintă duminică la urne
Albanezii se prezintă duminică la urne pentru a alege între longevivul premier de stânga Edi Rama și un critic fervent al acestuia, susținut de o partidele opoziției.
Rama încearcă să obțină un al treilea mandat, dar a promis că va renunța dacă socialiștii nu obțin majoritatea. Contracandidatul lui Edi Rama este liderul Partidului Democrat, Lulzim Bașa, care e susținut de mai multe partide de opoziție.
Bașa spune că politica lui Rama din ultimii opt ani a fost un eșec, și că nu ar trebui să i se mai dea nici o șansă. Sondajele de opinie spun că socialiștii lui Rama conduc în fața rivalilor lor, dar există un procent foarte mare de alegători indeciși.
Toate partidele spun că susțin reformele necesare ca această țară să poată să adera la Uniunea Europeană, care a deschis negocierile de aderare cu Tirana acum un an.
Albania, care are două milioane 800 de mii de locuitori, este una din cele mai sărace țări ale Europei și industria sa turistică a avut de suferit masiv de pe urma pandemiei Covid-19.
Submarinul dispărut în Marea Bali a naufragiat
Președintele indonezian Joko Widodo a anunțat că submarinul dispărut în Marea Bali a naufragiat , și a transmis condoleanțe familiilor celor 53 de membri ai echipajului.
Submarinul se pregătea participe la manevre navale când a dispărut în 23 aprilie, declanșînd o amplă operațiune internațională de căutare și salvare.
În 24 aprilie, armata indoneziană a descoperit resturi despre care se crede că proveneau de la submersibilul vechi de producție germană, iar după aceea s-a anunțat că submarinul a fost găsit la aproximativ 800 de metri adâncime.
Presupusa cauză a naufragiului este o implozie datorată faptului că apăratul a coborît dincolo de adâncimea maximă de 500 de metri pe care o putea suporta prin fabricație.
Gala Oscar: documentarul românesc „colectiv” are două nominalizări
Duminică noapte, 26 aprilie 2021, are loc cea de-a 93-a Gală a Premiilor Oscar la care pentru prima dată este nominalizat și un film din România: documentarul „colectiv” de Alexandru Nanau. Filmul concurează la două categorii: documentar și lung metraj străin.
În 2020, „colectiv” a câştigat Premiul academiei europene de film pentru cel mai bun documentar. Pelicula a mai luat premiul pentru cel mai bun lungmetraj străin de la Societatea Naţională a Criticilor de Film din Statele Unite. Documentarul „Colectiv” spune povestea primului an de după incendiul din clubul Colectiv din București in 30 octombrie 2015, tragedie în care și-au pierdut viața 64 de oameni.
Alexandru Nanau a mai regizat documentarele „Peter Zadek pune în scenă Peer Gynt” (2006), „Lumea văzută de Ion B.” (2009) și „Toto și surorile lui”, acesta din urmă unmare succes internațional cu multe premii și cronici laudative în întrega lume.
Citește: Antoaneta Opriș: Tragedia de la Colectiv a făcut o schimbare pe care Revoluția din '89 nu a făcut-o, romania.europalibera.org
Președintele SUA recunoaște „genocidul armean”
Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a devenit sâmbătă primul președinte american care numește uciderea armenilor în perioada 1915 - 1923, pe teritoriul Imperiului Otoman, drept „genocid”, un gest pe care predecesorii săi au evitat să îl facă pentru a nu supăra Turcia. Evenimentul, pregătit de administrația Biden de câteva zile prin sugestii că acest lucru ar urma să se întâmple, vine la comemorarea de sâmbătă marcată de armenii din întreaga lume.
În urmă cu mai bine de un secol, 1.500.000 de armeni au fost deportați și uciși pe teritoriul Imperiului Otoman, în timpul primului genocid al secolului trecut.
Potrivit numeroaselor documente istorice existente în arhive din întreaga lume, între 800.000 şi 1.500.000 de armeni au fost deportaţi şi ucişi de Guvernul Junilor Turci în perioada 1915-1923, în exterminarea umană cunoscută ca Genocidul Armean.
Președintele SUA, Joe Biden, recunoaște „genocidul armean”
Autorităţile din Turcia admit că între 300.000 şi 500.000 de armeni au murit în această perioadă căzând victime războiului, însă neagă acuzaţia de premeditare şi derulare a unei campanii de exterminare a populaţiei armene din Imperiul Otoman.
După declarația președintelui Biden, preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan a denunţat, potrivit Agerpres, „politizarea de către terţi'' a dezbaterii din jurul acestei perioade a istoriei.
MAI MULTE, pe pagina Europei Libere pentru România.
Indonezia: au fost recuperate posibile resturi ale unui submarin militar dispărut
Oficialități militare indoneziene au declarat astăzi că au fost recuperate resturi despre care se crede că provin de la un submarin militar care a dispărut cu 53 de oameni la bord în timpul unor exerciții militare în apropiere de Bali în urmă cu trei zile, exerciții la care au fost folosite torpile. A fost declanșată o operaţiune internațională de salvare a echipajului. Șeful marinei indoneziene Yudo Margono a declarat că echipele de salvare au găsit obiecte, inclusiv echipamente de lansare a torpilelor, un container de grăsime și covoare de rugăciune despre care se crede că ar fi provenit de la epava submarinului. Oficialii militari au declarat că submarinul a fost localizat cu o scanare care îl arăta la o adâncime de aproximativ 850 de metri.
Atacuri în Afganistan, soldate cu cel puțin 22 de morți
În Afganistan au avut loc, în ultimele 24 de ore, atacuri în cinci provincii, soldate cu cel puțin 22 de morți.
Bombardamentele comise de militanții talibani au crescut de când președintele american Joe Biden a anunțat luna aceasta o întârziere a retragerii trupelor americane de la 1 mai până la 11 septembrie.
Trei atacuri au avut loc în capitala Kabul, ieri și astăzi, care au ucis patru polițiști, un profesor universitar și un angajat guvernamental, potrivit unui purtător de cuvânt al poliției.
În provincia sud-estică Ghazni, oficialii locali au declarat că cel puțin patru civili au fost uciși de o bombă amplasată la marginea unei șosele.
Alți doi oameni au murit într-un bombardament separat din capitala acestei provincii.
Oficialii îi considera responsabili pe militanții talibani pentru atacuri, dar nimeni nu și-a asumat responsabilitatea lor.
Trei soldați afgani au fost uciși de explozia unei bombe în provincia centrală Logar, iar doi polițiști și un civil au murit într-o explozie în orașul Jalalabad.
Șapte forțe pro-guvernamentale au fost ucise într-un atac peste noapte în provincia Takhar din nord, atac in care a fost folosită o dronă.
Liderii talibani au răspuns la amânarea de către Biden a retragerii convenite cu administrația anterioară americana , refuzând să participe la o conferință de pace la nivel înalt planificată în Turcia la jumătatea lunii aprilie.
Talibanii avertizaseră că își vor intensifica atacurile după 1 mai pentru a protesta împotriva întârzierii retragerii trupelor americane din Afganistan.
Discuțiile intra-afgane dintre reprezentanții Kabulului și talibani la Doha sunt blocate de la mijlocul lunii septembrie.
Deputat rus: Moldova este prima țară din regiune care primește gratuit vaccinuri din Rusia
Președinta Parlamentului Moldovei, Zinaida Greceanîi, a discutat cu grupul de deputați în Duma de Stat a Federației Ruse, veniți la Chișinău pentru a transmite lotul de vaccinuri Sputnik V, informează site-ul Parlamentului. Astăzi Rusia a trimis cu un avion special o tranșă de 142 de mii de doze de vaccin Sputnik V. Alte 40 de mii de doze ar urma să ajungă în luna mai curent. Totodată, Republica Moldova negociază achiziționarea de noi loturi de vaccinuri rusești, din fonduri bugetare.
Transportul a fost însoţit de preşedintele PSRM, Igor Dodon.
Deputatul rus Viktor Seliverstov a spus că Republica Moldova este prima țară din regiune care beneficiază, cu titlu gratuit, de vaccinuri produse în Federația Rusă. Potrivit sursei citate, în cadrul discuţiilor au fost trecute în revistă situația politică, social-economică și pandemică din Moldova și relaţiile dintre Parlamentele Moldovei și Rusiei.
Un alt subiect abordat a fost cu referire la situația migranților moldoveni în Federația Rusă și facilitarea accesului la piața muncii și a protecției sociale a acestora. La discuție au fost prezenți ambasadorul Federației Ruse, Oleg Vasnețov, și primul secretar al Ambasadei, Tatiana Psariova.
Președintele Consiliului European își exprimă sprijinul pentru agenda de reforme a Maiei Sandu
Președintele Consiliului European, Charles Michel, și-a exprimat sprijinul pentru agenda de reforme a președintei Republicii Moldova, Maia Sandu.
El a mai atenționat că „acțiunile din Parlament împotriva Curții Constituționale a Moldovei reprezintă un atac clar asupra independenței sale. Facem apel la toți actorii politici să respecte pe deplin Constituția și Statul de drept”, potrivit unui mesaj publicat pe Twitter.
Și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că a discutat cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, despre situația politică de la Chișinău. „Mi-am exprimat sprijinul deplin pentru eforturile ei de reformă și de asigurare a respectării statului de drept. Soluțiile la diferențele politice trebuie găsite în conformitate cu Constituția Republicii Moldova”, a scris președinta Comisiei Europene pe Twitter.
Amintim că majoritatea parlamentară PSRM - Partidul Șor a anulat vineri, 22 aprilie, hotărârea Parlamentului privind numirea Domnicăi Manole în funcția de judecător la Curtea Constituțională și l-a numit pe Boris Lupașcu magistrat la Înalta Curte.
Mesaje critice la adresa acţiunii majorității parlamentare de la Chişinău au venit și de la biroul purtătorului de cuvânt al Uniunii Europene, de la Josep Borell, coordonatorul politicii externe ți de Securitate a Uniunii Europene, de la preşedintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio.
La Chişinău încă de ieri, acțiunile majorităţii PSRM-Șor au fost condamnate de ambasadorul Statelor Unite, Derek Hogan, de emisarul Uniunii Europene, Peter Mikalko, și de ambasadorul României, Daniel Ioniță.
Un prim lot de 142 de mii de doze de vaccin Sputnik V a ajuns la Chișinău
Astăzi a sosit la Chişinău un prim lot de 142 de mii de doze de vaccinuri Sputnik V. Lotul a fost adus cu o cursă specială de către liderul socialiştilor Igor Dodon. La sosirea donației au fost de față președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi, și ambasadorul Rusiei, Oleg Vasnețov. Alte 40 mii de doze vor fi furnizate în lotul următor. Igor Dodon anunțase că Rusia oferă Moldovei cu titlu gratuit 182.000 de doze, iar dintre ele, circa 60.000 ar urma să fie destinate regiunii transnistrene. Până acum Moldova a primit vaccinuri din partea Uniunii Europene, României și prin platforma COVAX, un anunț privind acordarea unui lot de vaccinuri ca ajutor umanitar Moldovei a făcut și China.
Maia Sandu și Salome Zurabișvili au discutat despre crizele politice din Moldova și Georgia
Președinta Moldovei, Maia Sandu, a avut vineri o discuție online cu Salome Zurabișvili, președinta Georgiei. Potrivit unui comunicat al președinției de la Chişinău, cele doua femei de stat au vorbit despre faptul că și cetățenii moldoveni, și cetățenii georgieni își doresc rezolvarea cât mai rapidă a crizelor cu care se confruntă țările lor și instituții democratice care să lucreze pentru ei, iar lupta împotriva corupției și construirea unui stat democratic, modern și european reprezintă singura cale prin care se pot face schimbările așteptate de cetățeni. Maia Sandu a vorbit despre importanța cooperării strânse între cele trei țări în cadrul Parteneriatului Estic – Republica Moldova, Georgia și Ucraina – pentru avansarea lor pe calea europeană și pentru consolidarea instituțiilor democratice din țările lor.
Autoritățile din București prelungesc restricțiile pandemice
Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă a avut, sâmbătă, o şedinţă pentru prelungirea restricțiilor impuse în contextul pandemiei, informează agenţia Mediafax.
CMBSU a prelungit măsurile potrivit cărora nu se poate ieși din locuinţe între orele 22.00 - 5.00, în zilele de luni până joi, şi între orele 20.00 - 5.00 în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică, dacă incidenţa cumulată se menține la maxim 7,5 la mia de locuitori.
De asemenea, programul operatorilor economici care desfăşoară activităţi de comerţ/prestări servicii în spaţii închise şi /sau deschise, publice şi/sau private, se poate desfăşura între orele 5.00 - 18.00 în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică. În zilele de luni - joi, programul este 5.00 - 21.00. Rata de infectare în Bucureşti a fost sâmbătă de 3,94 de cazuri la mia de locuitori.
Hotărârea CMBSU intră în vigoare duminică, la ora 0.00. Măsurile vor fi reevaluate la finalul perioadei de 14 zile sau la atingerea pragului 7,5 cazuri la mia de locuitori.
România, Polonia și Turcia, îngrijorate de activitățile militare din „vecinătatea estică”
Miniștrii de externe ai României, Poloniei și Turciei au semnat vineri, la București, o declarație comună în care exprimă îngrijorarea față de activitățile militare din vecinătatea estică, „inclusiv pe cele recente din Ucraina și din jurul acesteia”.
La reuniunea Trilateralei au fost invitați și miniștrii de Externe din Ucraina și Georgia, pe fondul tensiunilor provocate de Rusia la granița cu Ucraina.
În privința situației din Ucraina, la granița căreia Rusia și-a mobilizat în ultima perioadă numeroase forțe militare, cele trei state au repetat apelul pentru „implementarea integrală a Acordurilor de la Minsk și pentru respectarea strictă a regimului de încetare a focului”. Mai multe aici.
China respinge acuzațiile de „genocid” împotriva uigurilor și altor minorități din Xinjiang
Purtătorul de cuvânt al Partidului Comunist Chinez din provincia nord-vestică Xinjiang a criticat săptămâna aceasta o moțiune a parlamentului britanic privind tratarea uigurilor și a altor minorități de către regimul chinez drept „genocid” ca pe o acţiune „total neîntemeiată”. Se estimează că cel puțin un milion de uiguri și alte minorități sunt deținute în lagăre din Xinjiang, iar abuzurile documentate includ detenții arbitrare, sterilizări forțate și muncă forțată. Și Statele Unite și parlamentele din Belgia, Olanda și Canada au acuzat Beijingul de genocid.
Camera Comunelor a parlamentului de la Londra a adoptat, la 22 aprilie, o rezoluţie fără caracter de lege prin care se declara că în China comunista se comit crime împotriva umanității și genocid împotriva uigurilor și a altor minorități etnice musulmane din provincia Xinjiang.
„Moțiunea adoptată de partea britanică a fost total neîntemeiată”, a spus purtătorul de cuvânt și directorul adjunct al partidului local, Xu Guixiang. „Decizia a fost luată pe baza unor observații ale unor politicieni, a unor așa-numite institute academice, unor așa-ziși experți și cercetători și unor așa-ziși martori”.
Guvernul chinez a respins în mod constant acuzațiile de maltratare, spunând că taberele despre care pretinde că sunt acum închise erau centre didactice profesionale care au ajutat la combaterea extremismului.
Human Rights Watch (HRW) a recomandat recent crearea unei comisii a ONU care să investigheze acuzațiile împotriva regimului de la Beijing.
Consilierul adjunct pentru securitate națională al Casei Albe, Daleep Singh, a declarat, pe 23 aprilie, că președintele american Joe Biden va folosi o întâlnire a clubului G7 al națiunilor celor mai dezvoltate, din luna iunie, pentru a spori presiunea asupra Chinei cu privire la utilizarea muncii forțate în provincia Xinjiang.
SUA: aviz pozitiv pentru folosirea vaccinului J&J, după examinarea unor cazuri letale
Autoritățile de reglementare din domeniul sănătății din Statele Unite afirmă că vaccinul COVID-19 Johnson & Johnson (J&J) poate fi distribuit din nou, după o pauză provocată de îngrijorările legate de cheagurile de sânge care pot apare la anumiţi pacienți după administrarea vaccinului. Agenția pentru Alimente și Medicamente din Statele Unite (FDA) și Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) au anunțat, într-o declarație difuzată vineri, că autoritățile de reglementare au ajuns la concluzia că beneficiile vaccinului „depășesc riscurile sale cunoscute și potențiale la persoanele cu vârsta de peste 18 ani”.
Decizia a venit după ce un grup de consilieri în domeniul sănătății a recomandat reluarea utilizării vaccinului cu doză unică după studierea cheagurilor de sânge rare care au apărut la un număr mic de femei tinere care au primit vaccinul. Consilierii au spus că cei 15 beneficiari de vaccin care au avut aceste efecte secundare - din aproape 8 milioane de persoane care au fost vaccinate cu acest vaccin - erau toate femei, majoritatea sub vârsta de 50 de ani. Trei au murit și șapte sunt spitalizate.
Agenţiile americane au precizat că este esențial ca femeile tinere să fie informate despre riscurile potențiale ale vaccinului, într-un avertisment clar care trebuie sa existe pe prospectul care însoțește vaccinul. Femeile pot decide apoi dacă doresc sau nu să se vaccineze cu acest vaccin anti-Covid-19.
UE respinge decizia Moscovei de a include Meduza TV pe lista „agenților străini”
Uniunea Europeană a respins etichetarea de către autoritățile ruse a postului de televiziune independent Meduza din Letonia, drept „agent străin” și a îndemnat Moscova să pună capăt „încălcării sistematice” a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
„Respingem decizia autorităților ruse de a include un media independent Meduza pe lista„ agenților străini”, a declarat serviciul diplomatic al UE într-o declarație publicată astăzi.
Blocul a subliniat că datoria presei este de a „raporta probleme de interes public” și „obligația autorităților statului (...) de a se asigura că pot face acest lucru într-o atmosferă liberă de frică și intimidare”.
„Este extrem de îngrijorător faptul că autoritățile ruse continuă să restricționeze activitatea platformelor media independente, precum și a jurnaliștilor individuali”, a spus purtătorul de cuvânt Uniunii, adăugând: „ acest lucru contravine obligațiilor internaționale și respectării drepturilor omului în Rusia”.
Compania media Meduza a fost înființată în 2014 de fostul redactor-șef al Lenta.ru, Galina Timcenko, după ce ea și majoritatea redacției Lenta.ru au plecat de la aceasta companie ca urmare a unei schimbări de proprietate. Potrivit site-ului independent de monitorizare Medialogia, Meduza a fost printre primele 10 cele mai citate surse de internet în limba rusă în 2020 și a ocupat locul întâi în clasamentul celor mai populare site-uri pe rețelele de socializare. Așa-numita legislație a „agentului străin” din Rusia a fost adoptată în 2012 și a fost modificată în mod repetat. Una dintre modificările sale vizează mediile de informare finanțate din străinătate.
În 2017, guvernul rus a plasat pe listă și serviciul rus al RFE/RL, Radio Svoboda, alături de alte șase servicii de știri în limba rusă ale postului nostru, precum și televiziunea Current Time, un proiect comun al Europei Libere și Vocea Americii. La sfârșitul anului 2020, legislația a fost modificată pentru a permite guvernului rus să includă și persoane fizice, inclusiv jurnaliști străini, pe lista „agenților străini” și să le impună restricții și pedepse penale.
„Este poziția veche a Uniunii Europene că așa-numita lege a „agentului străin” contribuie la încălcarea sistematică a libertăților fundamentale și restricționează societatea civilă, mass-media independentă și drepturile opoziției politice din Rusia”, se arată în declaraţia Uniunii Europene „Democrația este o valoare universală care implică respectarea drepturilor omului, așa cum stipulează dreptul internațional”.
Agenția de stat rusă care monitorizează presa – Roskomnadzor - a adoptat anul trecut reguli care impun companiilor media de pe lista agenților străini să marcheze toate materialele scrise cu o notificare lungă, toate materialele radio cu o declarație audio și toate materialele video cu o declarație text de 15 secunde. Agenția a întocmit sute de plângeri împotriva proiectelor postului nostru pentru nerespectarea unor astfel de reguli care ar putea duce la amenzi în valoare totală de peste 1 milion de dolari. Compania Radio Europa Libera/Libertatea (RFE/RL) a numit amenzile „o campanie de constrângere și intimidare sponsorizată de stat”, în timp ce Departamentul de Stat al SUA a caracterizat acţiunile Moscovei în acest caz drept „intolerabile”.
Președintele SUA, Joe Biden, a discutat cu omologul său turc Recep Erdogan
Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a avut o convorbire telefonică vineri, 23 aprilie, cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, pe fundalul relatărilor că președintele american va recunoaște masacrul armenilor de către Imperiul Otoman în timpul Primului Război Mondial drept genocid - o mișcare în mare măsură simbolică, dar care ar nemulțumi Ankara și ar intensifica tensiunile existente între cei doi aliați din NATO.
Ieri, o purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat a declarat reporterilor: „Când vine vorba de genocidul armean, vă puteți aștepta la un anunț mâine”, dar nu a dat mai multe detalii.
La începutul acestei săptămâni, relatări din presa americană susțineau că Biden ar putea folosi cuvântul „genocid” ca parte a unei declarații din 24 aprilie, când se organizează în întreaga lume comemorări anuale de Ziua Memoriei Genocidului Armean.
Cu toate acestea, surse au avertizat că, având în vedere importanța legăturilor bilaterale cu Turcia, un membru cheie al NATO, președintele Biden poate alege în continuare să nu folosească termenul de „genocid” în declarația așteptată pentru astăzi.
În calitate de candidat la președinție, Joe Biden a promis că, dacă va fi ales, va recunoaște genocidul armean, spunând că „tăcerea este complicitate”.
Ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a avertizat că o astfel de mișcare ar „dăuna” relațiilor bilaterale.
În timpul și imediat după primul război mondial, turcii otomani au ucis sau deportat până la 1,5 milioane de armeni - o minoritate creștină din imperiul predominant musulman. Mulți istorici și alte națiuni consideră masacrarea armenilor de catre turcii otomani drept genocid, dar până acum nici un președinte american nu a folosit acest termen.
Un comunicat al Casei Albe arată că în convorbirea cu Erdogan, președintele american a cerut „o relație bilaterală constructivă pe domenii extinse de cooperare și gestionarea eficientă a dezacordurilor, iar biroul președintelui de la Ankara a spus că „ambii lideri au fost de acord asupra caracterului strategic al relației bilaterale și asupra importanței de a colabora pe probleme de interes reciproc”.
Șeful Comisiei de la Veneția, „extrem de alarmat” de situația din R.Moldova
Într-o declarație semnată de președintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio, oficialul European se arată „extrem de alarmat de situația actuală din Republica Moldova”.
El afirmă că declarația Parlamentului de la Chișinău prin care nu se recunoaște avizul Curții Constituționale a Republicii Moldova din 15 aprilie 2021, la fel ca și votul de neîncredere în privința unor judecători ai Curții „sunt foarte îngrijorătoare”.
„Parlamentul și puterea executivă trebuie să respecte rolul Curții Constituționale ca „gardian al Legii Supreme”, chiar și atunci când sunt nemulțumiți de o decizie a acesteia sau consideră că Înalta Curtea a comis o greșeală”, se arată în declarația semnată de președintele Comisiei de la Veneția.
Gianni Buquicchio a cerut Parlamentului Republicii Moldova „să-și retragă declarația și „deciziile sale neconstituționale” și să respecte hotărârile trecute și viitoare ale CC, chiar și atunci când nu este de acord cu acestea”.
