Ştiri
Cazul Ceaus: „Riscăm să fim împinși pe o pistă falsă” declară premierul Ciocoi
Răpirea judecătorului ucrainean Nicolai Ceaus la Chșinău pune sub semnul întrebării „securitatea statului R. Moldova” dar pentru moment „este foarte greu de identificat dovezi concludente” privind locul unde s-ar putea afla Ceaus, a declarat premierul interimar Aureliu Ciocoi într-un interviu cu Europa Liberă marți seară. Premierul a mai spus că încă nu s-a discutat oficial cu autoritățile de la Kiev, dar există contacte neoficiale.
„Trebuie să discutăm precaut cu autoritățile ucrainene” a mai spus premierul pentru că în lipsa unor informații concrete „am putea fi împinși pe piste false”. El a atras însă atenția că „Serviciile speciale ale oricărui stat, dacă statul respectiv sau interesele naționale cer un astfel de rapt, el se face”, însă tot premierul a spus că poate fi vorba și de „actul unei bande criminale” .
Judecătorul ucrainea Nikolai Ceaus a fost răpit de la Chișinău la sfârșitul săptămânii trecute iar luni, ministrul de interne anunța că o persoană a fost deja reținută.
Serviciile speciale de la Kiev – SBU – au precizat pentru agenția Ukrinform că nu comentează „răpirea fostului judecător Ceaus pe teritoriul Republicii Moldova”. SBU a evitat de asemenea să comenteze posibila trecere a frontierei moldo-ucrainene de către Ceaus, invocând protecția datelor cu caracter personal.
Figură extrem de controversată în Ucraina, unde este dat în urmărire internațională, Ceaus ceruse azil politic în R. Moldova în 2017. Recent, pe 15 martie CSJ a refuzat definitiv cerea și în aceeași zi procuratura anticorupție de la Kiev a declarat pentru serviciul ucrainean al Europei Libere că Ucraina va cere extrădarea lui Nikolai Ceaus.
Pentagonul urmărește îndeaproape activitățile militare ale Rusiei în Marea Arctică
Pentagonul a anunțat că urmărește foarte atent activitățile militare ale Rusiei în Marea Arctică, după ce s-au văzut semne că Moscova își întărește prezența în și în jurul celor mai de nord teritorii ale sale.
Declarația ministerului american al apărării vine în contextul mai multor relatări privind teste cu armament avansat și după ce imagini luate din satelit au arătat construirea de baze și depozite de echipament noi de-a lungul coastei rusești de la Marea Arctică. Purtătorul de cuvânt de la Pentagon John Kirby a afirmat că nimeni nu dorește ca Arctica să fie militarizată.
Rapida topire a ghețarilor arctici, generată de încălzirea globală, a creat noi oportunități de navigație și exploatare de resurse în regiunile polare, intenstificând o cursă pentru mai multă putere acolo și pentru apărarea intereselor naționale ale statelor riverane și ale altor țări. Se crede că în regiune există enorme zăcăminte de petrol și gaze naturale. Luna trecută, marina rusă a folosit submarine nucleare pentru a sparge ghiața groasă a Arcticii, aparent într-o demonstrație de forță în nordul îndepărtat.
„Sîntem deciși să apărărăm interesele naționale ale Statelor Unite în Arctica prin susținerea unei ordini bazată pe reguli în regiune și cu ajutorul rețelei noastre de aliați și parteneri arctici”, a mai spus purtătorul de cuvânt de la Pentagon.
China se descrie pe sine însăși drept „stat aproape arctic”, și încearcă și ea să dezvolte transport naval și activități miniere în regiune.
Curtea Constituțională va examina pe 15 aprilie sesizarea președintei Maia Sandu privind dizolvarea Parlamentului
Curtea Constituțională de la Chiținău a anunțat că va examina la 15 aprilie sesizarea depusă de președinta R. Moldova Maia Sandu privind constatarea circumstanțelor care justifică dizolvarea Parlamentului.
În sesizarea sa de la sfîrșitul lunii martie, Maia Sandu spune: „Parlamentul a eșuat să aleagă un Guvern din două încercări și după 45 de zile de la prima solicitare de învestitură, iar de la demisia Guvernului Chicu au trecut mai mult de 3 luni. Ca și experții în drept constituțional, consider că sunt întrunite circumstanțele legale pentru dizolvarea Parlamentului (…). Alegerile anticipate constituie șansa cetățenilor de a-și alege deputați care să le reprezinte cu adevărat interesele, să scoată țara din criză și să o scape de corupție”.
În zilele următoare se va anunța oficial dacă e sau nu o legătură între AstraZeneca și tromboze
Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA) a anunțat marți că nu a decis încă dacă există sau nu o legătură între vaccinul anti Covid 19 AstraZeneca și apariția cheagurilor de sânge la cei vaccinați cu el, după ce o înaltă oficialitate de la EMA a afirmat că există o asemenea conexiune.
„Evaluarea este încă în curs, iar concluziile vor fi date publicității miercuri sau joi”, se spune într-o declarație a Comisiei pentru siguranța vaccinurilor de la EMA în exclusivitate pentru Agenția France Presse.
Într-un interviu publicat marți de cotidianul italian „Il Messagero”, coordonatorul strategiei de vaccinări de la Agenția Europeană a Medicamentelor, Marco Cavaleri, a afirmat că există o legătură între AstraZeneca și tromboze, dar că nu este cunoscută deocamdată cauza acestei reacții.
Poliția rusă a arestat mai mulți medici care ceruseră să-l consulte pe Alexei Navalnîi
Poliția rusă a arestat mai mulți medici care ceruseră permisiunea de a-l consulta pe liderul de opoziție rus Alexei Navalnîi, după ce acesta a fost transferat la dispensarul penitenciarului unde este închis. Între cei arestați se află și Anastasia Vasilieva, șefa sindicatului medicilor din Rusia, Alianța Doctorilor
Într-un mesaj postat pe Instagram, Navalnîi a anunțat că a fost diagnosticat cu tuse severă și temperatură, după ce un al treilea coleg de celulă a fost spitalizat fiind suspect de tuberculoză.
Principalul opozant al președintelui rus Vladimir Putin este încarcerat la Colonia penitenciară nr 2, aflată la 100 de km depărtare de Moscova, și vestită pentru regimul său extrem de strict. Alexei Navalnîi a intrat în greva foamei cerînd condții mai bune de detenție și tratament medical adecvat.
Statele Unite și aliații lor au cerut eliberarea necondiționată a liderului de opoziție rus și au promis să continue încercările de a-i aduce în fața justiției pe cei răspunzători de otrăvirea lui în august anul trecut.
Jens Stoltenberg: NATO sprijină ferm suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei
Occidentul continuă să-și exprime sprijinul pentru Ucraina în contextul continuării conflictului din estul acestei țări și al unei sporite prezențe militare a Rusiei în regiune.
Secretarul general al NATO Jen Stoltenberg a anunțat marți că l-a sunat pe președintele ucrainean Volodimr Zelenski pentru a-și exprima serioasa îngrijorare față de activitățile militare rusești în și în jurul Ucrainei.
Se relatează că Zelenski i-a spus lui Stoltenberg că drumul țării sale către intrarea în NATO este singura cale de a opri războiul din estul Ucrainei, unde separatiștii sprijiniți de Rusia se luptă cu forțele guvernamentale ucrainene de șapte ani.
Liderul de la Kiev a afirmat de asemena că țările NATO ar trebui să-și sporească prezența în regiunea Mării Negre, pentru a descuraja Rusia. Secretarul general al Alianțe Nord-Atlantice a spus pe Twitter că NATO sprijină ferm suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, și că Alianța rămâne dedicată partaneriatului strâns cu această țară.
Cele mai înalte două oficialități ale UE vizitează Turcia pentru convorbiri cu președintele Recep Erdogan
Președintele Consilului European Charles Michel și șefa Comisiei Europene Ursula von der Layen vizitează Turcia pentru convorbiri cu președintele Recep Erdogan menite să îmbunătățească relațiile după ani întregi de dezacorduri legate de migrație și alte chestiuni.
Liderii UE au convenit luna trecută asupra unei foi de drum pentru relansarea cooperării cu Turcia, dar diplomații spun că orice progres în acest sens depinde de dorința lui Erdogan de a-și pune cu adevărat în practică intenția de a „întoarce o pagină nouă” în relația cu Uniunea Europeană.
Ankara face presiuni asupra Bruxelles-ului pentru ca acesta să actualizeze un acord ce prevede oprirea fluxului masiv de migranți în Uniunea Europeană în schimbul unor ajutoare de milioane de euro. Semnatarii acordului se acuză reciproc de încălcarea lui. Turcia susține că UE nu a pus la dispoziție toate fondurile promise, în timp ce Bruxelles-ul spune că Ankara trebuie să accepet revenirea migranților care au reușit să ajungă în blocul european. Uniunea Europeană dorește de asemenea să vadă că Turcia „contribuie pozitiv” la rezolvarea conflictelor din Libia, Siria și Nagorno-Karabah.
România: se analizează răspândirea noilor tulpini de coronavirus în R. Moldova
Grupul medical din România, MedLife (înființat din 1996) urmează să facă o evaluare a situației epidemiogice în țările aflate la graniță cu România, mai ales al riscului reprezentat de apariția unor noi tulpini ale coronaviruslui iar Republica Moldova, aflată în scenariu roșu, este prima pe listă, anunță compania într-un comunicat de presă, citat de G4media.
„În paralel cu monitorizarea pandemiei la nivel național, ne-am propus să luăm pulsul din punct de vedere epidemiologic în țările aflate la graniță cu România pentru a informa autoritățile în timp util asupra unor eventuale riscuri din zonele de tranzit. Primele probe pe care le-am dat deja în lucru sunt cele provenite din Republica Moldova. Dincolo de dorința de a amplifica eforturile și acțiunile de sprijin în lupta cu pandemia oferite Republicii Moldova de către autorităților române, ne propunem să oferim informații relevante cu privire la evoluția noilor tulpini la granița de est a României. Secvențierea probelor o vom realiza exclusiv din fonduri proprii fiind o continuare a demersului nostru social în scop de monitorizare a pandemiei”, a declarat Mihai Marcu, Președinte și CEO al Grupului MedLife.
Negocieri privind revenirea SUA in acordul nuclear cu Iranul
La Viena încep discuțiile între semnatarii acordului nuclear international referitor la Iran cu privire la condițiile în care Statele Unite ar putea reveni în acest acord, din care s-au retras unilateral în 2018.
Luni, la Washington, Departamentul de stat a reafirmat că Statele Unite sunt dispuse să revizuiască sancţiunile reimpuse Iranului dacă Teheranul respectă cu stricteţe acordul nuclear din 2015.
La discuțiile de la Viena, inițiate de UE, participă Iranul și restul țărilor semnatare: Rusia, China, Marea Britanie, Franța și Germania. Este prezent și un trimis al administrației Biden.
Luni, la Washington, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat declara: „Cu siguranţă nu vom face gesturi sau concesii unilaterale pentru a convinge Iranul". Ned Price a adăugat că „formularea iniţială este cea care este încă în vigoare astăzi - ridicarea limitată a sancţiunilor nucleare în schimbul unor limitări permanente şi verificabile ale programului nuclear al Iranului", a reamintit el.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al diplomaţiei iraniene, Sai Khatibzadeh, a precizat că în niciun caz nu va fi vorba de "negocieri".
Covid-19: numărul deceselor, în R.Moldova, rămâne de peste 40 pe zi
În R. Moldova s-au înregistrat luni încă 42 de decese legate de Covid-19. Totodată s-au înregistrat alte 703 cazuri noi de infectare cu coronavirus. Numărul deceselor a ajuns la 5178 de cazuri.
Multe decese legate de Covid-19 au fost înregistrate în regiunea transnistreană, arată datele Ministerului Sănătății.
Franța vrea continuarea monitorizării României și Bulgariei
Franța consideră că este prematură ridicarea monitorizării reformelor din justiție în cazul României și Bulgariei, atâta timp cât obiectivele de referință fixate pentru fiecare dintre țări nu sunt pe deplin atinse, arată un raport de informare al Comisiei pentru afaceri europene a Senatului francez privind statul de drept în Uniunea Europeană.
De la aderarea celor două țări la UE, în 2007, Comisia Europeană a instituit un mecanism de cooperare și de verificare (MCV), o măsură tranzitorie prin care să poate urmări și ajuta reformele în justiție, lupta cu corupția și, în cazul Bulgariei, cu criminalitatea organizată.
„Din punctul de vedere al Franţei, MCV trebuie menţinut, atât timp cât obiectivele de referinţă stabilite pentru fiecare dintre cele două ţări nu au fost pe deplin atinse”, se arată în documentul citat de Hotnews.ro.
Raportul Senatului francez arată că fără menținerea acestui mecanism de monitorizare (MCV), voința politică a guvernelor din România și Bulgaria să implementeze reforme nu ar fi fost la fel, iar cele două state nu ar fi progresat în același ritm și constant.
În ceea ce privește România, Senatul francez subliniază că deși Comisia a remarcat progrese în ceea ce privește o serie de recomandări, s-au făcut și pași înapoi față de anii anteriori.
De ani de zile, România și Bulgaria cer ridicarea regimului de monitorizare, perceput drept principalul obstacol în aderarea la Spațiul Schengen de liberă circulație în UE.
SUA: am cerut Rusiei explicații despre „provocările” la granița cu Ucraina
Statele Unite consideră „credibile" informaţiile despre manevrele militare ruse la frontiera cu Ucraina, și au cerut Moscovei să explice aceste „provocări", a declarat Departamentul de Stat.
Masarea de trupe ruse şi mişcările acestora la graniţa estică a Ucrainei au devenit ultimul punct de tensiune în relaţiile dintre Statele Unite şi Rusia. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de stat a refuzat să spună însă dacă administrația Biden percepe aceste manevre drept un indiciu că Rusia ar putea invada țara vecină. „Am cerut Rusiei o explicaţie a acestor provocări", a spus Price.
„Dar, mai important, ceea ce am semnalat partenerilor noştri ucraineni este un mesaj de reasigurare".
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că Ucraina se simte susţinută de Marea Britanie şi alte ţări din G7 în confruntarea cu Rusia, după o convorbire telefonică cu premierul britanic Boris Johnson.
„Acţiunile recente ale Rusiei reprezintă o provocare serioasă pentru securitatea Ucrainei, a membrilor @NATO şi a întregii Europe", a scris preşedintele Zelenski într-o postare pe Twitter.
Aflat în greva foamei, Navalnîi este internat în dispensarul penitenciar
Opozantul rus Alexei Navalnîi a fost mutat în dispensarul coloniei penitenciare în care își ispășește condamnarea la peste doi ani de închisoare, din cauza unei tuse puternice și a febrei, relatează Izvestia. Într-o postare pe Instagram, Navalnîi scria că un alt deținut a fost internat, fiind suspectat de tuberculoză.
Navalnîi se află într-una din cele mai dure colonii penitenciare din Rusia, situată la circa 100 de kilometri de Moscova și a scris că trei din grupa sa de 15 deținuți au fost deja internați, fiind suspectați de tuberculoză, boală care poate fi letală dar care a fost eradicată în țările dezvoltate.
În acest moment Navalnîi este în greva foamei, cerând condiții de detenție mai umane.
Navalnîi s-a mai plâns de dureri puternice de spate și în picior, acuzând totodată gardienii de un comportament inuman. Opozatul a respins categoric și relatările din presa de stat, care susțin că ar fi într-o închisoare confortabilă și i-a invitat pe jurnaliști să petreacă o noapte de detenție cu el și colegii săi, suspectați de tuberculoză.
La întoarcere din Germania, în ianuarie 2021, Navalnîi a fost imediat arestat, judecat și condamnat la doi ani și jumătate închisoare pentru încălcarea condițiilor unei condamnări mai vechi la închisoare cu suspendarea pedepsei. Opozantul fusese tratat în Germania timp de cinci luni, după ce fusese victima unei otrăviri cu agentul neurotoxic Noviciok în august 2020, în Rusia. Navalnîi acuză Kremlinul că ar fi în spatele acestei tentative, Moscova a respins până acum orice responsabilitate.
Arestarea lui Navalnîi a provocat un val de proteste în Rusia, cele mai mari din ultimii ani, prin răspândirea lor geografică.
Anglia: relaxarea restricțiilor sanitare
Premierul britanic, Boris Johnson, a anunţat, luni seară, un plan de relaxare a restricţiilor antiepidemice în Anglia, începând din 12 aprilie, precizând că probabil se va reveni la o stare asemănătoare cu normalitatea în iunie. . În celelalte regiuni britanice, Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord, deciziile privind restricţiile antiepidemice sunt luate de guvernele regionale.
În Anglia, pub-urile şi restaurantele care au terase în aer liber vor fi redeschise pe 12 aprilie, la fel şi magazinele nonesenţiale, sălile de sport, frizeriile şi saloanele de coafură, informează BBC şi Sky News.
Boris Johnson a lansat însă un apel la prudenţă. „Nu trebuie să fim neglijenţi. Putem vedea situaţiile grave din alte ţări şi ştim ce se întâmplă în aceste situaţii", a afirmat premierul britanic.
Boris Johnson a semnalat şi că guvernul său analizează și posibilitatea de a introduce așa-numite „pașapoarte de vaccinare ”sau„adeverințe de Covid-19”, urmând să fie demarate proiecte-pilot la jumătatea lunii aprilie. Johnson a exprimat speranţa că traficul internaţional de pasageri va fi reluat pe 17 mai, deşi a atras atenţia că totul va depinde de situaţia epidemică din alte ţări.
Ideea certificatelor de vaccinare a generat polemici intense la Londra. Peste 70 de parlamentari britanici au lansat o campanie împotriva aşa-numitelor "paşapoarte de vaccinare”, considerate discriminatorii.
Kiev: noi restricții sanitare
De luni, la Kiev au intrat in vigoare noi restricţii împotriva COVID-19, transportul public este rezervat numai pentru angajaţii din sectoarele esenţiale, în timp ce grădiniţele şi şcolile primare au fost închise.
Aceste restricţii, care vor dura „cel puţin'' până la 16 aprilie.
Capitala Ucrainei, un oraş cu aproximativ trei milioane de locuitori, a înregistrat luni peste 400 de cazuri noi de coronavirus şi 32 de decese în 24 de ore, a declarat primarul Vitali Klitschko. În total, peste 3.600 de locuitori au murit de la începutul pandemiei.
Regiunea transnistreană: a început „înrolarea în armată”
Din 1 aprilie, în regiunea transnistreană a început înrolarea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 27 de ani. Corespondentul nostru la Tiraspol transmite că în pofida creșterii numărului de infectări, administrația transnistreană este decisă să-i aducă până pe 30 iunie în cazărmi pe toți tinerii care încă nu au făcut armata.
Anunțând recrutarea, administrația de la Tiraspol pretinde și că respectă și anumite măsuri de protecție anti-Covid: nu va mai fi deschis un singur centru mare de repartizare a recruților, ci câteva centre teritoriale. Tinerilor li se cere să vină la comisariate cu mască de protecție. Iar primele 14 zile nou-veniții vor fi în carantină și vor locui separat de ceilalți militari. Numărul de paturi într-o cazarmă în regiunea transnistreană începe de la 50 și poate ajunge și până la 100.
Serviciul militar de un an este obligatoriu în regiunea transnistreană. Armata transnistreană este considerată drept ilegală de autoritățile de la Chişinău și este calificată drept „structură paramilitară”, iar organizațiile de apărare a drepturilor omului o consideră formă de privare de libertate.
În același timp, există numeroase mărturii privind condițiile proaste din așa-numita armată transnistreană și tratamentele inumane și degradante și chiar tortură aplicate militarilor în termen. Unul dintre cazurile cunoscute este cel al tânărului Alexandr Rjavitin, evadat din armata transnistreană și care a povestit într-un documentar al Europei Libere despre tratamentele inumane la care a fost supus.
Iar o tânără scriitoare de la Tiraspol, Larisa Kalik, a scris o carte cu mărturiile a 12 tineri despre abuzurile și consecințele dramatice ale anului pe care au fost nevoiți să-l piardă în armata transnistreană, carte pentru care la Tiraspol Larisei Kalik i-a fost deschis dosar penal cu acuzația de „extremism”.
Rusia: Putin ar putea să stea la putere până în 2036.
Președintele rus Vladimir Putin a promulgat legea care i-ar putea permite să stea la putere până în 2036. Legea, aprobată de ambele camere ale parlamentului, pune în concordanță legislația electorală cu modificările Constituției aprobate prin referendum anul trecut.
Una din ele resetează la zero numărul de mandate pe care le poate deține Putin consecutiv, permițîndu-i să încerce să fie reales în 2024, și din nou în 2030, dacă dorește asta. Potrivit actualei legi electorale, un președinte rus nu are voie să dețină trei mandate de șase ani unul după altul. Putin se află acum la al doilea mandat al său consecutiv. Amendamentele constituționale au fost inițiate de liderul rus, acum în vîrstă de 68 de ani, în ianuare 2020. Vladimir Putin conduce Rusia ca premier sau președinte de la sfîrșitul anului 1999.
Rezultatul referendumulului din vara trecută a declanșat ample acțiuni de protest la Moscova, dispersate cu violență de forțele de ordine. Potrivit unui sondaj de opinie de luna trecută al Centrului independet de sondaje rus Levada, 41 la sută dintre ruși nu doresc ca Vladimir Putin să rămână la putere după expirarea actualului său mandat în 2024.
Maia Sandu vs Zinaida Greceanîi: președinta răspunde la acuzații
„Consiliul Europei cunoaște foarte bine situația din Republica Moldova și la fel de bine cunoaște cine a generat și continuă să genereze derapajele democratice din țara noastră”, se spune într-un comunicat al președintei Maia Sandu ca răspuns la acuzațiile formulate de șefa legislativului moldovean Zinaida Greceanîi într-o scrisoare trimisă secretarului general al Consiliului Europei.
Greceanîi a afirmă în această scrisoare că acțiunile președintei Maia Sandu ar fi o tentativă de violare a obligațiilor sale constituționale ca putere neutră, și califică drept iresponsabilă încercarea președintei de a dizolva Parlamentul în condițiile crizei pandemice fără precedent, dar și în condițiile existenței voinței politice pentru învestirea unui guvern.
În răspunsul său, Maia Sandu spune că alegerile anticipate, pe care formațiunea dnei Greceanîi vrea să le evite cu orice preț, sunt un element important al procesului democratic și reprezintă de fapt voința cetățenilor, care vor să scape de politicienii compromiși și corupți”
Româna deschide sesiunea de finanțare pentru anul 2021
Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din guvernul României a anunțat deschiderea sesiunii de finanțare pentru anul 2021. Proiectele finanțate au ca obiectiv consolidarea comunității de limbă, cultură, religie, spiritualitate și istorie care stă la baza relației României cu Republica Moldova. Cererile de finanțare pot fi transmise în format electronic (scan PDF), în perioada 5 aprilie – 14 mai 2021, orele 23:59 la adresa programe@drrm.gov.ro.
Paștele catolic și protestant: al doilea an la rând, în condiții de pandemie
Creștinătatea catolică și cea protestantă au marcat al doilea and la rând Paștele în condiții de pandemie, cu restricții impuse în multe țări pentru reducerea amenințării la adresa sănătății publice a noilor tulpini de coronavirus. Accesul publicului fost limitat drastic la Vatican, unde Papa Francisc a oficiat slujba în Bazilica Sfântul Petru în prezența a aproxmativ 200 de credincioși.
Suveranul pontif și-a exprimat regretul că măsurile de combatere a pandemiei au afectat procesiunile religioase tradiționale, și s-a rugat pentru ca pandemia și suferințele să fie curmate curând, iar credincioșii să se poată ruga liber la Dumnezeu în lăcașele de cult.
În predica de Paște, Papa Francis a lansat un apel ca toată lumea să aibă acces egal a îngrijire și vaccinuri, un element „esențial” în lupta cu pandemia de coronavirus.
Totodată a reamintit că cei săraci și bătrâni sunt si cei mai loviți acum de consecințele pandemiei. Slujba s-a încheiat cu tradiționalul mesaj pascal „Urbi et Orbi”, pentru care însă Papa nu a ieșit în balconul Vaticanului, cum este tradiția.
Germania: primul centru de vaccinare anti COVID-19 operat de armată
În Germania a fost deschis primul centru de vaccinare anti COVID-19 operat de e armată. Ministerul german al apărării a anunțat pe Twitter că aproximativ 110 militari au fost trimiși la centrul de vaccinare al Bundeswehr din localitatea Lebach, landul Saarland, unde au început să lucreze în trei schimburi în timpul sărbătorilor de Pași. Tot la sfârșitul săptămânii trecute, în Franța a fost inaugurat pe un stadion un centru de vaccinare de mari dimensiuni cara va avea capacitatea de a imuniza aproximativ 9.000 de persoane. Mii de oameni au stat la coadă acolo și în alte centre din Franța pentru a primi vacciniul anti COVID-9. Accelerarea vaciinării în Germana și Franța vine după ritmul lent al acestei operațiuni înregistrat în decembrie anul trecut, când campania ce vaccinare s-a concentrat pe casele de îngrijire a seniorilor.
Autoritățile turce au arestat 10 amirali în retragere
Autoritățile turce au arestat 10 amirali în retragere care au semnat o scrisoare deschisă legată de importanța pentru securitatea Turciei a Convenției de la Montreux de prevenire a militarizării Mării Negre, a relatat în 5 aprilie presa de stat din Turcia. Altor patru suspecți li s-a ordonat să se prezinte la poliția de la Ankara în termen de trei zile, potrivit agenției de presă Anadoly.
Scrisoarea deschisă, semnată de 104 foști ofițeri de marină de rang înalt, a fost condamnată de autoritățile turce, care o văd ca pe o amenințare directă a armatei la adresa guvernului civil. Duminică, procuratura turcă a deschis o anchetă împotriva amiralilor în retragere, acuzați că pun în pericol securitatea statului și ordinea constituțională.
Luna trecută, Ankara a aprobat planul de a construi un canal care să lege apele Mării Negre de la nord de Istanbul cu Marea Marmara de la sudul acestui oraș. O oficialitate turcă a spus că acest plan nu e acoperit de Convenția de la Montreux, iar amiralii au sugerat că Turcia trebuie să evite orice declarații sau acțiuni care conntravin acestei Convenții, pe care o consideră un „tratat important în ceea ce privește supraviețuirea Turciei”.
Anglia: două teste de coronavirus gratuite pe săptămână
În Anglia, de vineri, toți cetățenii vor avea acces la două teste rapide pentru coronavirus săptămânal, relatează BBC. Testele, care pot oferi rezultate în aproximativ 30 de minute, vor fi disponibile gratuit la punctele de testare, farmacii și prin poștă. Sunt deja oferite școlarilor și familiilor acestora, precum și celor care trebuie să plece de acasă la muncă. Criticii programului spun însă că riscă să devină o risipă de bani „scandaloasă”. Testele rapide se adresează celor fără simptome Covid și pot fi luate acasă.
Premierul Boris Johnson urmează să aprobe în curând următoarea etapă de relaxarea a restricțiilor sanitare în Anglia, care prevede redeschiderea din 12 aprilie a magazinelor neesențiale și a teraselor de la pub-uri și restaurante.
Premierul va ține și o conferință de presă, la care se așteaptă să prezinte noile măsuri sanitare gândite să permită reluarea treptată a turismului. Între altele va discuta și despre un viitor „pașaport Covid”, documentul care să arate dacă o persoană este vaccinată, testată negativ sau imună după infectarea cu coronavirus. Este un plan care se lovește pentru moment de multe obiecții în Parlament, mai ales printre deputații partidului conservator al premierului, precizează BBC.
UE își reafirmă sprijinul pentru Ucraina, confruntată cu presiunile Rusiei
Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a promis duminică sprijinul „neclintit" al UE acordat Kievului şi, în acelaşi timp, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu mişcările de trupe ruse lângă Ucraina.
„Urmărim cu profundă îngrijorare activitatea militară rusă în jurul Ucrainei", a postat pe Twitter Josep Borrell după o conversaţie la telefon cu ministrul de externe ucrainean, Dmitri Kuleba.
Ucraina a acuzat Rusia în această săptămână că masează trupe la graniţele sale nordice şi estice, precum şi în Peninsula Crimeea anexată abuziv de Moscova în 2014.
Kremlinul nu a negat recentele manevre militare, dar a insistat că „nu ameninţă pe nimeni".
Cehia ridică de săptămâna viitoare starea de urgență în sănătate
Starea de urgenţă impusă pentru a limita răspândirea pandemiei de coronavirus nu va fi mai fi extinsă în Republica Cehă după 11 aprilie, a declarat premierul ceh Andrej Babis într-un interviu pentru site-ul de ştiri tn.cz.
Restricţiile asupra călătoriilor între regiunile ţării şi interdicţia de circulaţie pe timpul nopţii nu vor mai fi în vigoare, a spus Babis, citat de agenţia de presă CTK. Starea de urgenţă a fost introdusă în Republica Cehă încă pe 5 octombrie şi de atunci a fost extinsă de mai multe ori. Guvernul lui Babis a vrut ca aceasta să dureze până pe 27 aprilie, însă parlamentul a acceptat prelungirea stării de urgenţă doar până pe 11 aprilie.
În martie, Republica Cehă a înregistrat aproape 5.800 de decese cauzate de COVID-19, mai multe decât s-au înregistrat până atunci în orice altă lună de pandemie.
Cehia, ţară cu circa 10,7 milioane de locuitori, rămâne una dintre cele mai afectate de noul tip de coronavirus ţară din Uniunea Europeană (UE), însă numărul de contaminări scade treptat la nivel naţional. În timpul ultimei săptămâni, ţara a înregistrat în medie în jur de 5.500 de noi infectări în fiecare zi.
