Alexandru Catan, candidat al Partidului Acțiune și Solidaritate la funcția de deputat pentru parlamentarele din iulie, a anunţat că se retrage din cursă, într-un mesaj pe reţele de socializare. El scrie că a recurs la acest gest după ce în presa apropiată socialiștilor ar fi apărut informații false și denigratoare la adresa sa. Pentru a nu pune într-o lumină proastă partidul, a decis să se retragă. Serviciul de presă al Partidului Acțiune și Solidaritate nu a comentat deocamdată decizia domnului Catan.

Si jurnalista Nata Albot, aflata pe listele PAS, a anunțat la sfârşitul lunii trecute că se retrage din cursa electorală, după ce fostul șef-adjunct al IGP, actualmente președintele Partidul Acasă Construim Europa, Gheorghe Cavcaliuc, a publicat informaţii ale politiei care ar fi arătat că jurnalista ar fi fost găsita la aeroportul din Chişinău cu o mică cantitate de droguri ușoare.

Explozia unei mine a ucis doi jurnaliști azeri și un oficial local, într-o zonă preluată de la Armenia în urma războiului de anul trecut asupra regiunii Nagorno-Karabah.

Explozia de astăzi a avut loc pe fondul tensiunilor crescute la granița dintre Armenia și Azerbaidjan din ultimele săptămâni, în ciuda acordului de încetare a focului intermediat de Rusia.

Ministerul azer de Interne a declarat că un camion a călcat pe o mină antitanc în districtul Kalbacar, ucigând doi jurnaliști și un oficial local. Alte patru persoane au fost rănite. Unul dintre jurnalişti lucra la televiziunea AzTV și un altul la agenţia de ştiri de stat din Azerbaidjan.

Anul trecut a avut loc un război de șase săptămâni între Azerbaidjan și Armenia, în urma căruia Azerbaidjanul a preluat controlul asupra enclavei Nagorno-Karabah de la Armenia. Războiul a făcut cel puțin 6.900 de victime din ambele părți.

În ultimele săptămâni, cele două părți și-au reproșat reciproc că au provocat o serie de incidente de-a lungul frontierei lor, punând în pericol acordul de încetare a focului, înaintea alegerilor parlamentare anticipate din Armenia din 20 iunie.

Potrivit Azerbaidjanului, de la încetarea focului, șapte militari azeri și 15 civili au fost uciși și peste 100 de persoane au fost rănite de minele terestre.

Moscova are desfășurați 2.000 de militari în trupe de menținere a păcii, care monitorizează încetarea focului, și a propus să se implice și la delimitarea granițelor dintre cele doua țări.

Președintele azer Ilham Aliev a promis că va întoarce persoanele strămutate în sate și orașe pe care au fost forțate să le părăsească în urmă cu aproape trei decenii, când Armenia a preluat controlul regiunii, într-un război în care au murit în jur de 30 de mii de oameni. Guvernul azer spune că unul dintre cele mai mari pericole pentru întreaga zonă îl reprezintă sutele de mii de mine terestre răspândite în timpul confruntărilor.

Premierul interimar Aureliu Ciocoi s-a întâlnit astăzi cu Delegaţia Comisiei Europene care se afla la Chişinău, condusa de Katarína Mathernová, directoare general-adjunctă pentru Politica de vecinătate şi negocierile de extindere.

Potrivit unui comunicat al guvernului, Aureliu Ciocoi a precizat ca în opinia „Republica Moldova nu are altă opţiune decât parcursul european”.

Delegaţia Uniunii Europene a prezentat astăzi la Chişinău sprijinul financiar de 600 de milioane de euro pentru planul de redresare economica Moldovei, precum și condiţiile pe care Moldova trebuie sa le îndeplinească. Este vorba de continuare reformelor in domeniul justiţiei si domniei legii, combaterii corupției și găsirii celor vinovaţi de furtul miliardului din băncile moldovenești.

48 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova. În spitale sunt internați 307 pacienți confirmați cu infecția COVID-19, dintre care 64 în stare extrem de gravă-9 pacienți fiind conectați la aparate de respirație asistată. Ministerul Sănptatii, Muncii și Protectiei Sociale a anunta decesul a inca 4 persoane de Covid 19, numarul total al celor decedati din cauza acestei boli a ajuns in Moldova la 6 129

Federația Rusă este pregătită să ofere Republicii Moldova un credit în condițiile „obținerii stabilității politice în țară” a declarat ieri deputatului rus Kazbek Taisaev, în cadrul unei întâlniri cu ONG-uri din Rusia care reprezintă interesele cetățenilor Republicii Moldova. Parlamentarul rus nu a menționat despre ce sumă ar fi vorba, relatează agenția rusă TASS, citatĂ de Ziarul de Gardă.

Comisia Electorală Centrală a anunțat că, până acum, au fost înregistrați 14 concurenți electorali și anume :Partidul Acasă Construim Europa, Partidul Acțiunii Comune Congresul Civic, Blocul electoral „Renato Usatîi”,Partidul Politic Șor,Partidul Acțiune și Solidaritate,Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, Mișcarea Profesioniștilor „Speranţa - Надежда”,Partidul Democrat, Platforma Demnitate și Adevăr,Partidul Unității Naționale, Partidul Politic „Democrația Acasă”,Partidul Politic NOI,Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Partidul Alianța pentru Unirea Românilor.

Alte două dosare se află în proces de examinare. Termenul limită pentru depunerea actelor este 11 iunie .

CEC nu l-a înregistrat pe Cristian Rizea în calitate de candidat la funcția de deputat din partea Partidului Politic „NOI”, pentru că a fost informată că acestuia i-a fost retrasă cetățenia R. Moldova, informeaza Ziarul de Garda care precizeaza si ca Cristian Rizea a anuntat ca va contesta decizia CEC in instanta. Cristian Rizea , fost deputat al Partidului Social Democrat in parlamentul de la Bucuresti este condamnat in Romania pentru acte de corupție.

Biroul politici de reintegrare propune sprijinirea a două proiecte, finanțate de partenerii externi, pentru cetățenii de pe malul stâng al Nistrului. Este vorba despre achiziționarea a două feriboturi pentru a asigura transportarea pe râul Nistru a locuitorilor și mărfurilor. Iar celălalt proiect presupune reparația capitală a drumului național Chișinău-Tiraspol-Cuciurgan. Cele doua proiecte au fost anunțate astazi de viceprim-ministra Olga Cebotari, într-un briefing de presă, după întrevederea cu o delegație a mediatorilor și observatorilor formatului de negocieri „5+2”, care se află într-o vizită de lucru în Republica Moldova, informeaza agentia IPN.

Olga Cebotari a mai comunicat deschiderea autorităților constituționale de a prelungi și după 1 iulie facilitățile oferite agenților economici din regiunea transnistreană la importul unor bunuri. Iar decizia de accedere în traficul rutier internațional doar a autovehiculelor cu plăci neutre și naționale va fi pusă în aplicare doar după 1 septembrie.

Intre 2-4 iunie în Republica Moldova s-au aflat într-o vizită de lucru reprezentanți ai mediatorilor și observatorilor din formatul de negocieri „5+2”.

Pentru Chișinău, la etapa actuală rămân prioritare: garantarea respectării drepturilor omului și asigurarea liberei circulații între cele două maluri ale Nistrului, protecția sănătății populației, combaterea eficientă a COVID-19 și imunizarea cetățenilor de pe ambele maluri, a mai spus Olga Cebotari.

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat că amplasarea conductelor pentru prima din cele două linii ale viitoarei conducte Nord Stream 2 către Germania a fost „finalizată cu succes” și continua lucrarile si la a doua linie. Liderul de la Kremlin a facut aceasta declarație, la Sankt Petersburg, la forumul economic organizat de Rusia

Acțiunile companiei de stat Gazprom au crescut cu 0,6% după comentariile lui Putin, ajungând la cel mai înalt nivel de la mijlocul anului 2008.

### Vezi și... ###

SUA au inclus pe lista neagră nave rusești implicate în construcția gazoductului Nord Stream 2

Statele Unite, care s-au opus puternic construcției noii conducte rusești, au anunțat luna trecută noi sancțiuni împotriva companiilor rusești și a navelor implicate în proiect. Administrația președintelui Joe Biden a decis să renunțe la sancțiunile împotriva companiei care supraveghează proiectul și a directorului spu executiv.

La Washington, decizia administrației a fost întâmpinată cu critici din partea republicanilor și a unor politicieni democrați, iar Kremlinul a salutat-o drept „ un semnal pozitiv” înainte de summitul din 16 iunie dintre președintele American Joe Biden și Vladimir Putin.

Oficiali americani au avertizat că această conductă va face Europa mai dependentă de aprovizionarea cu energie din Rusia și ocolind Ucraina, o va lipsi de o importanta sursa de venit - adica taxele de tranzit al gazelor.

### Vezi și... ###

Negocieri între Germania și SUA pe tema gazoductului Nord Stream 2

Guvernul german a refuzat să oprească proiectul, argumentând că este vorba despre o chestiune comercială și nu politică.

In discursul său, Putin a descris dolarul american ca armă politică, Putin spunând că națiunile europene ar trebui să plătească pentru gazul rusesc în euro, la o zi după ce Moscova a spus că va elimina activele în dolari din Fondul său național de bunăstare, crescând în același timp valoarea euro, a yuanului japonez si a aurului.

„Euro este complet acceptabil pentru noi în ceea ce privește plățile de gaze. Acest lucru se poate face, desigur, și probabil ar trebui făcut", a spus Putin..

Rusia s-a străduit multă vreme să reducă cota dolarului în rezervele sale valutare, întrucât s-a confruntat cu valuri de sancțiuni americane pe fondul tensiunilor sporite cu Occidentul pe probleme precum conflictul din Ucraina, atacurile cibernetice efectuate de hackeri ruși și problemelor legate de încălcarea drepturilor omului și tratamentele aplicate opoziției – mai ales lui Alexei Navalnîi ca și încălcarea libertăților civice.

Președintele american Joe Biden a extins lista companiilor chineze în care li se interzice investitorilor americani să dețină participații din cauza presupuselor legături cu sectoarele de apărare sau supraveghere din China comunistă. Biden a semnat ordinul executiv pe 3 iunie și se refera la 59 de firme chineze. Noua listă înlocuiește o listă anterioară pe care fostul președinte Donald Trump a emis-o în noiembrie, interzicând investițiile americane în marile companii de telecomunicații, construcții și tehnologie. După o revizuire a companiilor listate inițial pe aceasta listă, echipa președintelui Biden a eliminat unele nume, dar a adăugat altele, inclusiv filiale ale companiilor aflate deja pe listă, ajungând la 59 de firme. Lista lui Biden vizează companiile implicate în tehnologia de supraveghere chineză folosită pentru „facilitarea represiunii sau a încălcărilor grave ale drepturilor omului”, despre care Casa Albă a spus că subminează securitatea și valorile democratice ale Statelor Unite și ale aliaților lor. Printre marile firme chineze incluse pe lista inițială și care au rămas pe lista actualizată se numără China Mobile Communications Group și Huawei Technologies. Înainte ca ordinul lui Biden să fie lansat, Beijingul și-a repetat indignarea față de lista din epoca președintelui Trump și a promis că va proteja drepturile companiilor chineze, spunând că măsura este „motivată politic” și „ignoră faptele și situația reală”.

Organizaţia Human Rights Watch (HRW) și alte peste 20 de grupuri ale societăţii civile din Ucraina au încurajat Parlamentul de la Kiev să soluționeze deficiențele unei legi propuse pentru reformarea serviciului de securitate înainte de adoptarea acestuia. HRW și cele 22 de grupuri ale societății civile au trimis astăzi o scrisoare președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și coautorilor proiectului de legislație cerându-le să facă modificări legii în ceea ce semnatarii numesc „punctele problematice” ale proiectului de lege care este pregătit pentru adoptare în această lună. Reforma este esențială pentru a ajuta serviciul de securitate, cunoscut sub numele de SBU, să se transforme într-o agenție eficientă care respectă normele internaționale privind drepturile omului, a scris HRW, într-un comunicat de presă. Însă proiectul de lege conține prevederi care ar putea dăuna drepturilor omului, susțin semnatarii scrisorii, îndemnând parlamentarii ucraineni să abordeze problemele care decurg din lipsa de claritate a proiectului. Hugh Williamson, directorul pentru Europa și Asia Centrală la HRW, a declarat că pentru ca reforma să aibă succes „mai întâi trebuie abordate mai multe aspecte cheie problematice ale legii propuse”.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat legea care interzice susținătorilor și membrilor organizațiilor considerate de autorități „extremiste” să fie aleși în orice post - o mișcare care face practic imposibil ca oricine care are legături cu politicianul de opoziție Aleksei Navalnîi, aflat în închisoare - să câștige vreo funcție publică. Legea aprobată de Putin astăzi prevedere interzicerea pentru 5 ani a liderilor și fondatorilor organizațiilor declarate extremiste sau teroriste de către instanțele ruse să candideze pentru posturi elective, iar alți membri sau angajați ai unor astfel de organizații nu vor putea candida trei ani. Măsura pare a fi o încercare subțire de neutralizare a Fundației Anticorupție (FBK) a Navalnîi, pe care autoritățile ruse încearcă să o declare „extremistă” înainte de alegerile parlamentare din septembrie. Legea a fost semnată astăzi de Putin când Aleksei Navalnîi împlinește 45 de ani. El este în pușcărie după ce a fost arestat la un aeroport din Moscova imediat ce a sosit din Germania unde a fost tratat pentru otrăvirea sa cu un agent neurotoxic din familia Noviciok, în august anul trecut. Navalnîi și sprijinitorii săi susțin că otrăvirea sa a fost făcută de agenți ai Serviciului Federal de Securitate (succesorul KGB-ului sovietic) la ordinal lui Vladimir Putin. Kremlinul a negat orice rol în otrăvirea opozantului și activistului anticorupție.

Blocul Comuniștilor și Socialiștilor propune Partidului Acțiune și Solidaritate să semneze și ei un angajament comun față de cetățeni, care conține mai multe „promisiuni esențiale”, a menționat într-un briefing de presă secretarul executiv al PSRM, Vlad Batrîncea. Comuniştii și socialiştii l-au semnat – a anunţat Batrîncea.

Potrivit angajamentului solicitat și semnat de socialişti și comunişti, semnatarii acestuia își asumă responsabilitatea că în viitorul Parlament nu vor promova legi și reforme anti-sociale, anti-populare, care să ducă la degradarea țării. În mod special, promit să nu majoreze vârsta de pensionare, să nu lichideze raioanele ca formă administrativ-teritorială, precum și să nu reducă numărul de primării din țară, dar și să nu admită sub nicio formă vânzarea pământului agricol pentru cetățenii străini sau companiile străine. Vlad Batrîncea spune că documentul poate fi completat cu acele dispoziții care vor contribui la îmbunătățirea situației social-economice, informează agenţia IPN.

Gardienii cercetați în dosarul „Andrei Braguță”, tânărul care a murit în izolatorul de detenție preventivă din Chișinău in august 2017 și-au primit astăzi, 4 iunie, senţinţa. Contactat de agentia IPN, unul dintre avocaţii familiei, Vadim Vieru, a precizat că opt dintre ei au fost condamnați la câte trei ani de închisoare cu suspendare. Cinci au fost condamnaţi la închisoare cu executare , dintre care 4 la trei ani și sase luni şi unul la patru ani.

Vadim Vieru a menţionat că familia tânărului va contesta decizia instanței pentru a cere pedepse mai severe pentru toţi inculpații.

Pedepsele au fost dictate de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. Sentințele pot fi atacate în termen de 15 zile.

Andrei Braguță a murit în spitalul Penitenciarului nr. 16 (Pruncul) din Chișinău, în august 2017, unde a fost plasat în arest preventiv pentru 30 de zile. Potrivit raportului de expertiză medico-legală, cauza morții a fost insuficiența respiratorie, pe fundal de bronhopneumonie purulentă. Procuratura a publicat imagini video care arată că Andrei Brăguță, care din 2012 se afla la evidența medicului psihiatru, a fost bătut cu bestialitate de către colegii de celulă, iar gardienii din izolator nu fac nimic pentru a-i opri.

Republica Moldova a recepționat un nou lot de vaccinuri împotriva COVID-19, livrate prin intermediul Platformei COVAX. E vorba despre 45 600 de doze de vaccin AstraZeneca. Anunţul a fost făcut de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS), informează agenţia IPN.

Într-o postare pe Facebook, ministerul menţionează că dozele de vaccin urmează să fie distribuite proporțional în toate centrele de vaccinare din Moldova.

Potrivit ultimelor date oferite de MSMPS, în total au fost administrate 451 mii de doze de vaccin. Cu ambele doze s-au vaccinat 96 de mii de oameni.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) susține că a luat act de declarația prin care Federația Națională a Patronatelor din Agricultură și Industria Alimentară, în comun cu Federația Națională a Sindicatelor din Agricultură și Alimentație „Agroindsind”, cer, în termen de 10 zile, plafonarea prețurilor la carburanți, informează agenţia IPN.

Potrivit ANRE, începând cu 12 mai a fost inițiată procedura de elaborare a proiectului unei noi Metodologii de calculare și aplicare a prețurilor la produsele petroliere. În cadrul acestui proces, în cadrul mai multor ședințe publice, ANRE a supus consultărilor noua Metodologie, astfel încât toate părțile interesate să poată înainta propuneri referitor la noul act de reglementare.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică precizează că noua Metodologie urmează a fi elaborată și aprobată în termen de o lună de la data publicării Legii pentru modificarea Legii nr. 461/2001 privind piața produselor petroliere în Monitorul Oficial. ANRE depune toate eforturile pentru ca noua Metodologie să fie examinată și aprobată într-o ședință publică a Consiliului de Administrație al Agenției, până la data de 14 iunie, se mai spune în nota instituției, citată de IPN.

Federația Națională a Sindicatelor din Agricultură și Alimentație „Agroindsind” și Federația Națională a Patronatelor din Agricultură și Industria Alimentară au cerut „readucerea situației la normal pe piața internă a carburanților prin plafonarea prețurilor la pompă și aplicarea reducerii acestora în cazul procesului de micșorare a lor la bursele internaționale”. În caz contrar, agricultorii au ameninţat cu proteste.

Directoarea general-adjunctă pentru Politica de vecinătate și negocierile de extindere, Katarína Mathernová, și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, au explicat într-o conferință de presă în ce condiții vor ajunge cele 600 de milioane de euro alocate recent de Comisia Europeană Moldovei pentru redresarea ei economică. Doamna Mathernova a spus că alocarea banilor depinde de continuarea reformelor, în special în domeniul justiției, combaterea corupției și progresul în investigarea furtului miliardului de dolari.

Cea mai mare sumă va fi folosită pentru dezvoltarea infrastructurii, interconectarea energetică cu spațiul european via Romania în proiecte de mediu ce vizează conservarea Nistrului. Acestea vor totaliza 230 de milioane de euro.

Alte 220 de milioane de euro ar urma să fie investite în gestionarea finanțelor publice, iar 100 de milioane de euro vor fi destinați dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii și a comunităților locale. Câte 25 de milioane de euro sunt prevăzute pentru domeniul educației și reforma justiției.

Bruxellesul anunțat că Planul economic pentru Republica Moldova se bazează pe cinci piloni: managementul finanțelor publice și guvernanță economică; economie competitivă, comerț și IMM-uri; infrastructură; educație și angajabilitate; reforma statului de drept și a justiției. Banii vor fi alocați sunt formă de împrumut și granturi și sunt esențiali pentru economia Republicii Moldova grav afectată de pandemia de coronavirus.

Mai multe explozii au avut loc la o fabrică de muniții în orașul sârbesc Cacak în zori zilei de astăzi, dar nu au fost anunţate victime, iar muncitorii au fost evacuați rapid. Prima explozie a fost auzită la aproximativ 90 de minute după miezul nopții, în depozitul de muniții de la uzina Sloboda, care produce aparate de uz casnic, precum și muniție pentru artilerie, propulsori și explozivi. Primarul din Cacak, Milun Todorovic, a declarat presei locale că aproximativ 60 de lucrători din schimbul de noapte au fost evacuați. Oamenii care locuiau în cartier au fost evacuați după explozii, care au deteriorat ferestrele mai multor case din apropiere. Cauza exploziei nu a fost anunțată. Ministrul sârb de interne, Aleksandar Vulin, a declarat că nimeni nu a fost rănit în explozie și că „situația este sub control”. Vulin a spus că explozia a afectat un depozit și nu linia de producție. Fabrica de la Sloboda a fost grav avariată în 1999 în timpul bombardamentelor NATO. Serbia exportă muniții și arme în principal în Africa și Asia, dar și în Europa inclusiv in unele țări NATO. O explozie la această fabrică în 2003 a ucis trei muncitori, în timp ce o alta, din 2010, nu a provocat victime. În 2013, o alta explozie a rănit două persoane.

Poliția din Hong Kong a reținut un lider pro-democrație încerca să organizeze privegherea anuală la lumina lumânărilor pentru victimele represiunii din Piața Tiananmen de acum 32 de ani. Chow Hang Tung, vicepreședinta Alianței din Hong Kong în sprijinul mișcărilor democratice patriotice din China, a fost arestată de poliție la începutul zilei de astăzi, a anunțat presa din Hong Kong. Poliția nu a comentat încă arestarea, dar o sursă a poliției a declarat pentru agenţia France Presse că Chow Hang Tung a fost reținută sub suspiciunea că ar fi anunțat public o întrunire ilegală.

Chow organizează privegherea anuală dedicată victimelor represiunii militare din Piața Tiananmen, din Beijing, în 1989. Ceremoniile comemorative au fost anulate de autoritățile orașului, invocând raţiuni de sănătate publice din cauza pandemiei de coronavirus. Chow, în vârstă de 37 de ani, este unul dintre puținii activiști democrați proeminenți rămași in Hong Kong și care nu este încă în închisoare. Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat că Statele Unite „vor continua să fie alături de poporul chinez și cer guvernului lor să respecte drepturile universal ale omului”.

Protestele pro-democraţie din piaţa Tienanmen din Beijing din 1989 au fost reprimate brutal de autoritățile comuniste la 4 iunie. Sute de studenţi neînarmați care manifestau pentru democraţie și drepturi civice au fost ucişi de tancurile milițiilor comuniste. La Hong Kong, în fiecare an – până acum doi ani - este organizat un priveghi la lumina luminărilor în memoria studenţilor omorâți.

Ambasadorii Uniunii Europene au adoptat astăzi o măsură care interzice transportatorilor belaruși să zboare peste teritoriul UE sau să aterizeze în aeroporturile UE.

Decizia UE face parte din măsurile punitive planificate împotriva Belarusului ca răspuns la deturnarea de către autoritățile de la Minsk a unui avion de pasageri care a fost escortat de un avion militar pentru a-i forța aterizarea la Minsk, pe 23 mai. În avionul Ryanair, pe ruta Atena – Vilnius, se afla jurnalistul Raman Pratasevici, care a fost arestat imediat după aterizare împreună cu prietena sa.

Măsura urmează să intre în vigoare la miezul nopții, dacă nu vor fi obiecţii până la ora 14 din partea țărilor Uniunii. Potrivit unor diplomaţi occidentali, nu se aşteaptă astfel de obiecţii.

UE recomandă insistent companiilor aeriene din țările comunitare să evite să zboare peste Belarus. Recomandarea nu înseamnă o interdicție obligatorie din punct de vedere juridic. Pe 2 iunie, Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aeriană a emis o directivă de siguranță prin care se spune că toate aeronavele UE nu ar trebui să zboare peste spațiul aerian din Belarus decât în cazuri de urgență.

Compania de stat din Belarus – Belavia - efectuează zboruri între Belarus și aproximativ 20 de aeroporturi din Europa, inclusiv Helsinki, Amsterdam, Milano, Varșovia, Frankfurt, Berlin, München, Paris, Roma și Viena.

Un tribunal din Moscova a confirmat decizia Ministerului Justiției de a desemna site-ul independent de ştiri Meduza, care se află în Letonia, drept „agent străin”, obligând compania să se supună legislației rusești a „agenţilor străini”. Ministerul rus al justiției a adăugat Meduza pe lista agenților străini pe 23 aprilie, fără a explica în detaliu rațiunile acestei decizii.

Meduza a anunţat că va ataca decizia instanței.

Controversata legislație a „agenților străini” a fost adoptată în 2012 și a fost modificată în mod repetat. Ea cere organizațiilor neguvernamentale care primesc asistență financiara externă și despre care guvernul de la Moscova crede că ar fi angajate în activități politice să fie înregistrate și să se identifice ca „agenți străini”, și să se supună regulamentelor și controalelor financiare ruse. Modificările ulterioare ale legii au vizat mass-media finanțată din străinătate. Organizaţia Human Rights Watch a descris legislația ca fiind „restrictivă” și menită „să demonizeze grupurile independente”.

Meduza a fost înființată în 2014 de fostul redactor-șef al Lenta.ru, Galina Timcenko, după ce ea și majoritatea redacției au părăsit Lenta.ru după o schimbare de proprietate.

Potrivit site-ului independent de monitorizare Medialogia, Meduza este printre primele 10 cele mai citate site-uri de internet în limba rusă în 2020 și a ocupat locul 1 cu cele mai răspândite postări pe rețelele de socializare.

Fracțiunea parlamentară a Platformei DA a cerut audierea noului director al CFM, Oleg Tofilat, în cadrul Comisiei Economie, Buget și Finanțe privind acțiunile sale în vederea achitării restanțelor salariale și neadmiterea stopării totale a întreprinderii.

Într-o declarație de presă a partidului, președintele fracțiunii Platformei DA, Alexandr Slusari, spune că sunt sute de apeluri de la angajații CFM în contextul în care „situația la entitatea respectivă este catastrofală”.

CFM are în acest moment datorii de circa 837 milioane lei, datoria față de angajații cărora de luni de zile nu li se achită salariile fiind de 164 milioane lei.

### Vezi și... ###

Se caută soluții pentru evitarea falimentului la CFM

Slusari a dezvăluit, relatează INP, că la fosta conducere a Căilor Ferate, în urma unor percheziții, ar fi fost găsite 3 milioane de lei lei și circa 100 de mii de euro.

Potrivit vicepreședintelui Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, ar fi avut loc percheziții la domiciliile și oficiile lui Iurie Topala, ex-director CFM, și Grigore Condurachi, ex-vicedirector CFM, precum şi la oficiile companiilor de expediție.

Într-o postare pe Facebook, Alexandru Slusari scrie că informația i-a fost oferită din surse demne de încredere din Procuratură. Potrivit deputatului, cei vizaţi ar fi implicați în deturnarea a circa 300 milioane de lei din patrimoniului întreprinderii de stat CFM prin intermediul companiilor offshore, în perioada anilor 2015-2019.

„În sfârșit, a acționat toata informația SIS, acumulată în ultimii 5 ani și oferită comisiei parlamentare de anchetă. A jucat rol și rezonanța raportului Comisiei și faptul că acolo, la insistența Platformei DA, au fost indicate toate numele din notele informative SIS”, a scris Alexandru Slusari într-o postare pe Facebook.

### Vezi și... ###

Căile Ferate din Moldova, între faliment și reformă

La sfârşitul lunii aprilie, președinta Maia Sandu, la ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS), a declarat că cei de la conducerea „Căii Ferate din Moldova” au dus întreprinderea conștient pe calea falimentului, prin scheme de corupție, achiziții trucate, acțiuni de fraudare și de sustragere în proporții deosebit de mari. În opinia sa, corupția și administrarea defectuoasă a întreprinderii ar fi cauza neplății salariilor angajaților.

Astăzi, 4 iunie, a început în sesiunea de bacalaureat 2021 în R. Moldova, după un an de școală în formă „hibridă”, alternând între învățământul online și cel cu prezență fizică.

### Vezi și... ###

Școala în pandemie: un an pierdut?

Prima probă este la disciplina limba şi literatura română, pentru candidații alolingvi, transmite IPN.

Examenul de BAC se va desfășura până pe 22 iunie. Pe 8 iunie va fi organizat examenul la limba de instruire, pe 11 iunie – examenul la limba străină, pe 15 iunie examenele la matematică, istorie, arte și sport, pe 18 iunie va avea loc examenul la proba la solicitare, iar pe 22 iunie – examenul la limba și literatura ucraineană, bulgară sau găgăuză.

La examenul național de bacalaureat, anul școlar 2020-2021, sunt înscriși mai bine de 16,7 mii de candidați.

Probele de BAC sunt susținute în 93 de centre de bacalaureat, dintre care 31 în municipiul Chișinău, dotate cu monitorizare video.

Toți participanții la examen vor respecta obligatoriu toate măsurile de prevenire a riscului de infectare cu noul coronavirus.

Uniunea Europeană anunța miercuri un plan de 600 de milioane de euro pentru a sprijini redresarea R. Moldova, în urma pandemiei de coronavirus.

Vineri, la Chișinău, președinta Maia Sandu și Directorul general-adjunct pentru Politica de vecinătate și negocierile de extindere, Katarína Mathernová au precizat la o conferință de presă comună că rămân în vigoare o serie de condiții esențiale, cunoscute din trecut, pentru alocarea banilor: continuarea reformelor, în special în domeniul justiției, combaterea corupției și progresul în investigarea furtului miliardului, au precizat vineri președinta Maia Sandu și Directorul general-adjunct pentru Politica de vecinătate și negocierile de extindere, Katarína Mathernová.

Cea mai mare sumă – 230 de milioane de euro – va fi alocată pentru dezvoltarea infrastructurii, inclusiv pentru proiectul de interconectare energetică cu România și conservarea râului Nistru.

Alte 220 de milioane de euro vor fi alocate pentru gestionarea finanțelor publice, iar 100 de milioane – pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii și a comunităților locale.

Câte 25 de milioane de euro sunt prevăzute pentru domeniul educației și reforma justiției.

Sprijinul din partea UE are atât componentă de împrumut, cât și de grant.

Maia Sandu a menționat că Republica Moldova este singura țară din parteneriatul Estic al UE care are acces la o astfel de susținere din partea Bruxellles-ului, care vine într-un moment oportun pentru a ajuta țara să combată criza provocată de pandemie.

### Vezi și... ###

Comisia Europeană investește în refacerea post-Covid a Europei de est

Tot miercuri, 2 iunie, instituţiile europene au anunţat un „acord politic" privind un buget de peste 14 miliarde de euro destinat țărilor candidate la aderare, în perioada 2021-2027.

"Acest acord mult aşteptat asupra ambiţiosului nostru ajutor financiar ambiţios este un semnal pozitiv, binevenit şi puternic pentru Balcanii de Vest şi Turcia", a declarat comisarul european pentru vecinătate şi politica de extindere, Olivér Várhelyi. Ţările beneficiare sunt Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia şi Turcia.

Vineri, 28 mai, Comisia Europeană a aprobat și un plan de sprijin pentru Belarus , și ea țară din Parteneriatul Estic, ce prevede acordarea unui ajutor de până la 3 miliarde de euro în caz de tranziţie democratică după ce preşedintele Aleksandr Lukaşenko va fi părăsit puterea. Acest plan, în „sumă maximă de 3 miliarde de euro'” va fi activat „odată ce Belarus va fi început o tranziţie democratică”, a precizat Comisia într-un comunicat, reamintind că UE nu a considerat „nici libere, nici echitabile” alegerile prezidenţiale din august 2020, care i-au adus lui Lukaşenko al optulea mandat.

La patru decenii după ce au fost raportate primele cazuri de HIV-SIDA, noile date de la UNAIDS, arată că zeci de țări au atins sau depășesc obiectivele pentru 2020 stabilite de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 2016: numărul persoanelor tratate s-a triplat din 2010.

Citește/ascultă: Dialoguri transnistrene, din 24 mai 2021

### Vezi și... ###

Viața cu HIV în pandemie. „Este cea mai mare rată a mortalității din ultimii cinci ani”

În 2020, 27,4 milioane din cele 37,6 milioane de persoane care trăiau cu HIV-SIDA (sindromul imunodeficienței umane dobândite) erau în tratament, în creștere față de doar 7,8 milioane în 2010. Se estimează că tratamentul de calitate a evitat 16,2 milioane de decese din 2001.

Obiectivul UNAIDS este ca până în 2030, HIV-SIDA să nu mai fie o amenințare la sănătatea publică globală.

Raportul dat recent publicității arată că țările cu legi și politici progresive și sisteme de sănătate puternice și incluzive au avut cele mai bune rezultate împotriva HIV-SIDA. În aceste țări, persoanele care trăiesc cu HIV-SIDA și sunt afectate de această boală au mai multe șanse să aibă acces la servicii eficiente, inclusiv testarea HIV, profilaxia pre-expunere (medicament pentru prevenirea HIV), limitarea efectelor bolii, acces garantat la mai multe cu mai multe luni de tratament și controale consecvente și de calitate.

Decesele au scăzut în mare parte din cauza implementării terapiei antiretrovirale. Decesele legate de HIV-SIDA au scăzut cu 43% din 2010, până la 690 000 în 2020.

A scăzut și numărul de noi infecții cu HIV: o reducere de 30% din 2010. În 2020 s-au înregistrat 1,5 milioane de persoane nou infectate HIV față de 2,1 milioane în 2010.

Raportul subliniază faptul că țările cu legi punitive și care nu garantează accesul tuturor la îngrijire medicală , pedepsesc, ignoră, stigmatizează și marginalizează întregi grupuri sociale care sunt și cele mai vulnerabile. La nivel mondial, aceste grupuri marginalizate reprezintă 62% din noile infecții cu HIV.

Sâmbătă și duminică, 5 și 6 iunie, la Briceni și Edineț sunt organizate primele maratoane ale vaccinării anti Covid-19 din provincie, a anunțat Ministerul Sănătății. Sunt așteptați să se vaccineze nu numai locuitorii orașelor, dar și cei din satele raioanelor respective. Pentru vaccinare nu va fi nevoie de programare, ci numai de buletin de identitate.

La Edineț, punctele de vaccinare vor fi amenajate în trei locuri: piața „Ștefan cel Mare”, pe strada Independenței, regiunea piețelor centrale și agricole și pe teritoriul Gării Auto Inter-rurală. Punctele vor fi deschise între orele 9 și 16.

La Briceni, maratonul vaccinării va avea loc duminică, între 9 și 15. Punctul de vaccinare se va afla pe strada independenței.

### Vezi și... ###

Chișinău: maratonul vaccinării anti Covid-29 dublat de centrele mobile de vaccinare

La Chișinău au avut loc deja două maratoane ale vaccinării: primul, organizat acum două săptămâni la Universitatea de Medicină, a văzut peste 4 mii de persoane vaccinate. Al doilea, din weekendul trecut, de la Palatul Republicii, s-a încheiat cu vaccinarea a peste 5.500 de persoane înpotriva Covid-19.