Ministerul Justiției din Rusia a adăugat publicația independentă Insider din Letonia pe lista sa de „agenți străini”, împreună cu cinci jurnaliști, printre care și un colaborator al postului nostru de radio. Ministerul a actualizat registrul „agenților străini” vineri, aducând numărul total de entități și persoane considerate astfel la 34.

Publicația Insider a colaborat cu site-ul de investigații britanic Bellingcat la mai multe proiecte, inclusiv la publicarea în decembrie a unui raport care implica Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei în otrăvirea politicianului de opoziție Alexei Navalnîi în urmă cu un an.

Cei cinci jurnaliști adăugați pe listă sunt Mihail Rubin, Sofia Groisman, Ilia Rozdețvenski, de la The Project, Iulia Apuhtina de la filiala din Rusia a Open Media și Alexei Posternak, colaborator al serviciilor în limba rusă al postului nostru.

„În legătură cu includerea The Insider pe lista Ministerului Justiției, vă informăm că redacția continuă să lucreze în aceeași compoziție și că își va menține politica editorială”, se arată într-o declarație pe site-ul său web.

### Vezi și... ###

UE cere Rusiei să oprească persecutarea presei independente, înaintea alegerilor

Controversata legislație a „agentului străin” a Rusiei a fost adoptată în 2012 și a fost modificată în mod repetat. Aceasta cere organizațiilor neguvernamentale care primesc asistență externă și pe care guvernul rus le consideră angajate în activități politice să fie înregistrate, să se identifice ca „agenți străini” și să se supună auditurilor autorităților ruse. În 2017, guvernul rus a plasat și Serviciul rusesc al postului nostru radio Svoboda pe aceasta listă, împreuna cu alte șase servicii de știri în limba rusă și cu televiziunea în limba rusă Current Times. Și serviciul rus al Vocii Americii a fost, de asemenea, adăugat pe listă. La sfârșitul anului 2020, legislația a fost modificată din nou pentru a permite guvernului rus să includă și persoane fizice, inclusiv jurnaliști străini, pe lista „agenților străini” și să le impună restricții.

### Vezi și... ###

Un tribunal rus cere portalului Meduza să se supună legislației „agenţilor străini”

La începutul acestui an, instanțele ruse au început să impună amenzi mari împotriva postului nostru pentru că a refuzat să marcheze articolele cu o etichetă speciala furnizată de guvernul rus. Europa Liberă/ Libertatea consideră amenzile care au fost impuse „o campanie de constrângere și intimidare sponsorizată de stat”, în timp ce Departamentul de Stat american le-a descris drept „intolerabile”. Human Rights Watch a descris legislația privind agenții străini ca fiind „restrictivă” și menită să „să demonizeze grupurile independente”. Legea organizațiilor „indezirabile în Rusia”, adoptată în mai 2015 și actualizată de atunci, a făcut parte dintr-o serie de reglementări promovate de Kremlin menite să reducă la tăcere mai multe organizații non-profit și neguvernamentale care au primit finanțare din surse străine - în principal din Europa și Statele Unite.

Inundațiile cauzate de ploile abundente din Siberia au dus la prăbușirea unui pod, întrerupând calea ferată trans-siberiană, cea mai lungă linie feroviară din lume care acoperă Rusia, de la Moscova până la Vladivostok, la Pacific.

Prăbușirea podului din apropierea satului Nijniaia Kuenga de azi a oprit traficul feroviar timp de câteva ore de-a lungul liniei ferate de 9.289 kilometri determinându-l pe președintele Vladimir Putin să intervină cerând echipajelor de reparații rapiditate și eficiență.

Prăbușirea podului a dus la inundarea orașului Cernișevsk și a altor câteva sate din apropiere.

Locuitorii din mai multe sate au declarat postului nostru că au fost obligați să-și părăsească casele după ce nivelul apei a ajuns la genunchi.

Ministerul de Urgență de la Moscova a declarat că nu au fost raportate victime după prăbușirea podului feroviar și că trenurile au fost redirecționate pe alte trasee.

În 2020 Comisia Europeană a deschis 40 de cazuri noi de constatare a neîndeplinirii obligațiilor de către România, o creștere de aproximativ 5% în comparație cu 2019, când numărul a fost de 38, anunță instituția europeană care a adoptat Raportul anual privind monitorizarea aplicării dreptului UE.

În total, în 2020 Comisia a deschis 903 cazuri noi de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, o creștere de 13% în comparație cu 2019, când numărul de cazuri noi a fost de 797. Danemarca, Finlanda, Irlanda și Țările de Jos au înregistrat cele mai puține cazuri noi de transpunere incorectă sau de aplicare incorectă a dreptului UE în 2020, în timp ce Bulgaria, Italia, Malta și Grecia au înregistrat cele mai multe cazuri.

Asigurarea efectivă a respectării dreptului UE este importantă pentru cetățenii europeni, deoarece contribuie la asigurarea faptului că se pot bucura de drepturile și beneficiile pe care le conferă dreptul UE. Acest lucru s-a dovedit cu atât mai adevărat în timpul pandemiei de COVID-19, care a avut un impact clar asupra aplicării dreptului UE, scrie Comisia Europeană într-un comunicat, citat de agenția Mediafax. Peste jumătate din toate procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor din 2020 au fost legate de transpunerea cu întârziere a directivelor. Acest număr a crescut semnificativ, de la 406 cazuri în 2019 la 599 în 2020. Cel mai mare număr de noi cazuri de transpunere cu întârziere din ultimii cinci ani a fost înregistrat în 2016 (847 de cazuri).

Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a aprobat utilizarea vaccinului Spikevax produs de Moderna pentru adolescenții între 12 şi 17 ani. Medicul Valeriu Gheorghiță este citat de agenția Mediafax cu declarația că în România vaccinul ar putea fi folosit la copii de la sfârșitul săptămânii viitoare. Datele de siguranță sunt foarte bune, similar cu cele de la vaccinul BioNTech/ Phizer, iar datele de eficacitate arată non inferioritatea față de eficacitatea care este la persoanele de peste 18 ani. Adică o eficacitate de peste 90% în prevenția bolii Covid 19, a fost părerea lui Valeriu Gheorghița.

În cazul a 12 din 15 probe trimise de Agenția Națională pentru Sănătate Publică la Institutul de virusologie din Berlin s-a confirmat prezența tulpinei Delta a coronavirusului, sau tulpina indiană, despre care se spune că are un grad mai ridicat de contagiozitate. Ministerul Sănătății îndeamnă cetățenii să se vaccineze, imunizarea fiind unica soluție de a preveni îmbolnăvirea cu COVID-19, precizând că toate vaccinurile autorizate sunt eficiente pentru noile tulpini ale virusului.

Tot astăzi Ministerul Sănătății a anunțat că în ultimele 24 de ore au fost administrate 15.336 de doze de vaccin împotriva virusului Covid-19. Conform datelor oficiale publicate la ora 17.00, în total în Republica Moldova au fost administrate 941.278 de doze de vaccin.

119 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate vineri, dintre care 7 sunt de import: 3 din Turcia, 2 - Italia, 1 - Marea Britanie, 1 - Ucraina.

S-au înregistrat și patru decese de Covid, numărul total al deceselor de COVID-19 în Moldova ajungând la 6.240.

Italia va cere oamenilor să demonstreze dovada vaccinării împotriva Covid-19 sau un test negativ recent pentru a lua masa la restaurant în interior, pentru a vizita muzee și pentru a participa la spectacole, printre alte activități sociale, în urma măsurilor luate de Franța și Israel, informează presa internațională.

Utilizarea extinsă a permisului de sănătate al Italiei este menită să încurajeze vaccinarea și să oprească răspândirea variantei contagioase Delta. Aproximativ jumătate dintre italienii cu vârsta peste 12 ani sunt complet vaccinați.

Ministrul apărării din Afganistan a respins afirmația talibanilor că aceștia ar controla 90% din țară, calificând-o drept o „minciună absolută”. Și o „propagandă fără temei”. Declarația a fost făcută de oficialul afgan într-un interviu cu agenția France Presse, ca răspuns la o declarația de ieri a talibanilor. În timp ce forțele internaționale conduse de Statele Unite se retrag, cresc îngrijorările că guvernul afgan se poate prăbuși. La 21 iulie, generalul american Mark Milley, șeful statelor majore, a declarat că talibanii dețin controlul în aproape jumătate dintre cele 420 de centre raionale din țară. Luptătorii talibani par să aibă „impuls strategic” în ofensiva lor, dar victoria este departe de a fi asigurată, a spus Milley. Oficiali locali din provincia Herat au declarat astăzi că forțele afgane au eliberat un district din nord-estul țării, lângă zona granițelor comune cu Iranul și Turkmenistanul

Un tribunal rus a amendat din nou giganții Facebook, Twitter și Telegram pentru că nu au șters conținutul pe care Moscova îl consideră ilegal. Tribunalul din Taganka a anunțat ieri că Facebook a fost amendat cu 6 milioane de ruble (81.000 de dolari), Twitter - cu 5.5 milioane de ruble și Telegram - cu 11 milioane de ruble, în baza argumentelor depuse de agenția de monitorizare Roskomnadzor.

Moscova susține că încearcă să stăvilească dezvoltarea acestor rețele occidentale în Rusia, Moscova făcând eforturi să își consolideze ceea ce ea numește Internetul „suveran” rus. Criticii regimului lui Vladimir Putin spun că autoritățile încearcă să înăbușe dizidența înainte de alegerile parlamentare din septembrie, în timp ce popularitatea Partidului Rusia Unită aflat la guvernare scade.

Autoritățile ruse spun că postările pe site-urile lor ar fi încurajat minorii să se alăture protestelor nesancționate în ianuarie, când oamenii din toată Rusia au ieșit în stradă pentru a-l sprijini pe politicianul de opoziție și critic al Kremlinului Alexei Navalnîi, aflat acum în pușcărie în baza unor acuzații considerate de el și de sprijinitorii săi drept „motivate politic”. Moscova încearcă, de asemenea, să forțeze firmele străine să deschidă birouri în Rusia și să le oblige să stocheze datele personale ale utilizatorilor ruși pe teritoriul Rusiei, permițând astfel autorităților să controleze comunicațiile.

Președinta Maia Sandu a semnat decretul de convocare a Parlamentului Republicii Moldova de Legislatura a XI-ea. Prima ședință a noului legislativ va avea loc luni, 26 iulie. Urmează alegerea organelor de conducere și de lucru ale parlamentului și învestirea unui nou guvern.

### Vezi și... ###

Curtea Constituțională a validat mandatele noilor deputați

„Problemele sunt multe și complexe, nu avem timp de pierdut. Sper că noul parlament va reuși să recupereze rapid încrederea cetățenilor în această instituție importantă prin decizii corecte și curajoase, care vor opri corupția și vor îmbunătăți condițiile de viață ale oamenilor”, a declarat președinta Maia Sandu.

Un urma exploziei unui utilaj tocător de deșeuri de la centrul din localitatea Popești-Leordeni s-au înregistrat 11 victime, dintre care 6 cu arsuri (5 pacienți intubați) și 5 persoane care acuză probleme respiratorii, după ce au fost intoxicate cu monoxid de carbon, dar sunt conștiente.

În total, șapte pacienți au fost transportați la spital, dintre care unul expus la fum și șase cu arsuri, transmite Ministerul Sănătății, care citează informarea Centrului Operativ pentru Situații de Urgență. Dintre pacienții intubați, două persoane au fost transportate la Spitalul de Urgență Bagdasar-Arseni și alte trei persoane - la Spitalul de Urgență Floreasca. Mai multe aici

În luna iunie gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 83,4%, comparativ cu 101,4% în luna mai, informează agenția IPN, citând datele Băncii Naționale a Moldovei.

În raport cu luna mai, oferta netă de valută din iunie de la persoanele fizice a crescut cu 34,9 milioane de dolari (+16,3%). Cererea netă de valută din partea agenților economici s-a majorat cu 87,6 milioane de dolari (+41,5%).

În aceste condiții, BNM a intervenit prin vânzări nete de valută în sumă de 20 milioane de dolari pe piața interbancară locală.

În luna iunie, leul moldovenesc s-a depreciat, în valori medii, cu 0,2% în raport cu dolarul SUA, până la 17,7808 USD/MDL comparativ cu 17,7430 USD/MDL în luna mai. Potrivit valorilor de la finele lunii iunie, leul s-a depreciat cu 2,1% în raport cu dolarul american, potrivit sursei citate.

La Tokio a început festivitatea de deschidere a Jocurilor Olimpice. Aproximativ 1 000 de spectatori urmăresc ceremoniile. Sportivii ruși defilează sub steagul olimpic, și nu al Federației Ruse, din cauza unei suspendării pentru dopaj.

La ceremonie asista și împăratul Japoniei Naruhito. La ceremoniile de deschidere și-au anunțat prezența președintele Franței, Emanuel Macron, și prima doamna a Statelor Unite Jill Biden. Atât sportivii, cât și invitații la Olimpiadă sunt supuși unor reguli severe epidemiologice, astfel că presa a numit aceasta olimpiadă „a restricțiilor”.

Japonia a obținut dreptul de a organiza Olimpiada de Vară din 2020 în 2013. Pandemia însă a dat peste cap planurile organizatorilor, amânând Jocurile Olimpice cu un an.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut astăzi o discuție online cu Odile Renaud-Basso, președinta Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), și echipa sa, informează site-ul președinției. Conducerea BERD și-a exprimat intenția de a extinde cooperarea cu Republica Moldova odată cu numirea noului guvern. Potrivit sursei citate, a fost accentuată necesitatea de a dezvolta programe legate de infrastructură, eficiență energetică și energie verde, reabilitarea termică a clădirilor, dezvoltarea IMM-urilor, gestionarea deșeurilor, precum și proiecte ce vizează̆ schimbările climatice. Totodată, reprezentanții instituției prezidențiale de la Chișinău au ținut să menționeze importanța alinierii, pe viitor, a priorităților de afaceri ale BERD la prioritățile de țară ale Republicii Moldova.

Curtea Constituțională a confirmat alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie și a validat mandatele deputaților aleși, informează agenția IPN.

În cadrul ședinței, președintele Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil, a declarat că în total la votare au participat 1 480 965 de alegători. Rata participării alegătorilor la votare este de 52,3%, ceea ce constituie mai mult de 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale. În acest fel, CEC a declarat valabile alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.

Conform voturilor valabil exprimate, Partidul Acțiune și Solidaritate are 63 de mandate, Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor – 32 de mandate și Partidul Politic „Șor” – 6 mandate.

Pe lista PAS se regăsesc 35 de candidați supleanți, pe lista BeCS – 70 de candidați supleanți, iar pe lista PPȘ – 95.

Curtea a respins ca nefondată contestația formulată de Partidul Politic „Noua Opțiune Istorică” cu privire la declararea nulității alegerilor.

Prezenta hotărâre se trimite Parlamentului și Comisiei Electorale Centrale. Hotărârea este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial.

Un tribunal azer a condamnat 13 membri ai forțelor armate ale Armeniei la șase ani de închisoare sub acuzația de trecere ilegală a frontierei și de deținere de arme. Tribunalul de la Baku pentru crime majore a decis, la sfârșitul zilei ieri, că militarii armeni - care au negat acuzațiile - , vor fi deportați după executarea condamnărilor la închisoare.

Nu au existat comentarii imediate din partea oficialilor armeni, dar anterior Erevanul a denunțat procese similare care susțineau că cei condamnați ar fi fost prizonieri de război.

Cei 13 bărbați condamnați s-au numărat printre cei peste 60 de membri ai armatei Armeniei care au fost capturați de forțele azere în decembrie 2020 în districtul Hadrut din Nagorno-Karabakh, în urma unui acord de încetare a focului din noiembrie care a pus capăt la șase săptămâni de lupte între forțele azere, susținute de Turcia și cele armene, susținute de Rusia.

Aproximativ jumătate dintre cei reținuți au fost predați de atunci Erevanului, iar Armenia a oferit în schimb hărțile cu locația minelor terestre.

### Vezi și... ###

Azerbaidjanul a predat Armeniei 15 soldați armeni capturați

Aproximativ 6.000 de oameni au fost uciși în luptele care s-au încheiat în noiembrie. Numărul prizonierilor de război armeni și al altor deținuți aflați încă în custodia azeră rămâne neclar.

Tensiunile de la semnarea încetării focului au rămas mari între Armenia și Azerbaidjan, cu schimburi de focuri frecvente între cele două părți.

Embed Răspândește

Armata azeră intră în Agdam la o zi după ce armenii au plecat de acolo

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:02:36 0:00

În baza armistițiului negociat de Moscova, Azerbaidjanul a preluat controlul asupra unor zone de teritoriu controlate de etnici armeni încă din anii '90 și aproape 2.000 de militari ruși au fost desfășurați în zona ca forte de menținere a păcii.

Nagorno-Karabakh este recunoscut la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului, dar armenii etnici care alcătuiesc majoritatea populației din regiune resping autoritatea azeră asupra regiunii.

Lotul de 100 620 de doze de vaccin împotriva COVID-19, donat de România, a ajuns la Chișinău. Serul va fi depozitat la Agenția Națională pentru Sănătate Publică. Potrivit secretarului de stat la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS), Denis Cernelea, dozele de vaccin vor ajunge, începând de azi, la fiecare centru de vaccinare din Moldova.

În total, România a donat până acum 614 mii de doze de vaccin, dintre care peste 513 mii de doze de vaccin AstraZeneca. Din toate vaccinurile recepționate de Moldova drept donații, aproape jumătate sunt cele din România.

Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe de la București, susține că România își dorește să rămână cel mai important și cel mai sincer prieten al Republicii Moldova. „Facem acest lucru în baza relației noastre speciale, fundamentată pe comunitatea de limbă, istorie și cultură, dar și în baza parteneriatului strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”, a spus oficialul român. Ministrul a remarcat că România și Republica Moldova au luptat anul trecut împreună împotriva pandemiei de COVID-19. Echipa de medici și asistenți medicali aflată în Republica Moldova în luna aprilie a fost un prim exemplu în acest sens. Pe parcursul anului 2020 și în 2021, România a continuat să sprijine Moldova cu donații de echipamente medicale și de protecție și mii de doze de vaccin. Cu ajutorul acestor vaccinuri, Moldova a reușit să atingă o rată de vaccinare net superioară altor state din Parteneriatul Estic.

Ala Nemerenco, consilier prezidențial pe domeniul sănătății, a mulțumit și ea părții române spunând că Moldova a putut coborî incidența morbidității, a putut minimaliza restricțiile, iar asta datorită, în primul rând, susținerii României.

Consiliul de Securitate al ONU a respins propunerea Rusiei de a se suspenda funcția de înalt reprezentant internațional pentru implementarea acordului de pace de la Dayton din 1995 care a pus capăt războiului bosniac. Co-sponsorizat de China, proiectul de rezoluție avea nevoie de nouă din cele 15 voturi ale Consiliului pentru a fi adoptat, dar a primit doar două – de la Rusia și China - , ceilalți membri ai Consiliului s-au abținut.

Înaintea votului, diplomații occidentali au acuzat Moscova că a încercat să submineze Biroul Înaltului Reprezentant pentru Bosnia-Herțegovina și pe Christian Schmidt, politicianul german care urmează să preia funcția luna viitoare. Ambasadorul adjunct al Rusiei la ONU, Dmitri Polianski, l-a acuzat pe înaltul reprezentant că devine „un țar”. Puterile înaltului reprezentant au fost criticate de sârbii bosniaci, aliați ai Moscovei, pentru că nu au oferit posibilitatea de a face apel la deciziile sale.

Acordul Dayton, intermediat de Statele Unite , a pus capăt războiului din 1992-1995, război care a făcut peste 100.000 de victime și în urma acordului au fost înființate două entități în Bosnia - o federație musulmană-croată și Republica Srpska predominant sârbă. Rezoluția respinsă ar fi eliminat imediat puterile acordate înaltului reprezentant în 1997, autorii rezoluției propuse susținând că astfel de puteri „nu mai sunt necesare, având în vedere progresele realizate de părțile bosniace”. Textul susține numirea lui Schmidt „până la 31 iulie 2022, cu închiderea Biroului Înaltului Reprezentant”. Dacă propunerea ar fi primit sprijinul necesar, ar fi putut fi totuși atacată prin veto de unul din cei cinci ceilalți membri permanenți ai Consiliului (în afară de Rusia și China comunistă) - Statele Unite, Marea Britanie și Franța.

Un grup bipartizan de parlamentari americani a cerut administrației Biden să reprogrameze o vizită a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în Statele Unite pentru a permite Congresului să se întâlnească cu el, declarând că Casa Albă pare să „facă jocuri politice”. Administrația Biden a declarat săptămâna aceasta că Zelenski va face mult așteptata sa primă vizită oficială la Washington de la preluarea mandatului în urmă cu mai bine de doi ani, pe 30 august, când Congresul se află în vacanță de vară. Într-o scrisoare din 22 iulie adresată președintelui Biden, cei patru copreședinți ai grupului de sprijin pentru Ucraina din Congres au declarat că Casa Albă „pare [că] încearcă să împiedice Congresul să aibă o relație directă cu președintele Zelenski”, programând vizita în timpul vacanței de vară.

Din punct de vedere istoric, Ucraina s-a bucurat de un sprijin puternic și bipartizan în Congresul american de când și-a câștigat independența față de Moscova în urmă cu 30 de ani. Predecesorii lui Zelenski, orientați spre Occident - foștii președinți Viktor Iușcenko și Petro Poroșenko - s-au adresat ambelor camera ale Congresului american la primele lor vizite oficiale la Washington. Administrația Biden a făcut anunțul vizitei pe 21 iulie, în aceeași zi în care a declarat că a ajuns la un acord cu Germania cu privire la finalizarea controversatei conducte de gaze naturale rusești menită să ocolească Ucraina.

Directorul CIA, William Burns, a spus că agenția și-a intensificat eforturile pentru a determina cauza unei stări de sănătate misterioase care afectează diplomații americani, supranumită „sindromul Havana”. Sindromul - care provoacă o varietate de efecte, precum amețeli, greață, migrene și pierderea memoriei - este denumit astfel deoarece a apărut pentru prima dată în 2016 la Ambasada americană de la Havana și a afectat zeci de diplomați. În anii care au urmat, au fost raportate zeci de cazuri similare la misiunile diplomatice americane din China, Rusia, Europa și Asia Centrală, iar săptămâna trecută administrația Biden a anunțat că investighează rapoarte ale ofițerilor de informații, diplomați și altor oficiali de la Viena care s-au plâns și ei de simptomele „sindromului Havana”.

Vorbind în 22 iulie, directorul CIA a spus că există „o posibilitate foarte serioasa” ca sindromul să fie cauzat în mod intenționat, adăugând că există un număr limitat de „potențiali suspecți” care ar avea capacitatea de a efectua o acțiune atât de amplă, aproape pe tot globul. De asemenea, el a confirmat că a desemnat un ofițer superior care a condus urmărirea liderului Al-Qaeda, Osama bin Laden, pentru a conduce un grup de lucru care investighează acest sindrom și a spus că a triplat dimensiunea echipei medicale implicate în aceasta anchetă.

Statele Unite au impus ieri sancțiuni împotriva ministrului apărării din Cuba și împotriva unei unități a forțelor speciale pentru presupuse încălcări ale drepturilor omului în represiunea împotriva protestelor antiguvernamentale din țara comunistă de la începutul acestei luni. Departamentul Trezoreriei americane a anunțat sancțiunile împotriva ministrului apărării Alvaro Lopez Miera și Brigăzii Naționale Speciale (BNS), o divizie a Ministerului de Interne. Sancțiunile îngheață orice active aparținând lui Lopez Miera și SNB din Statele Unite și interzic oricărui cetățean, rezident sau entitate din Statele Unite să se angajeze financiar cu acestea.

Potrivit Departamentului Trezoreriei, Ministerul Apărării din Cuba și serviciile de securitate au atacat oameni și „în jur de 100 de oameni au fost arestat sau dați dispăruți într-o încercare a regimului de la Havana de a suprima aceste proteste”. O persoană a murit de la izbucnirea protestelor. Președintele american Joe Biden a avertizat că sancțiunile sunt „doar începutul” măsurilor punitive în legătură cu reprimarea protestelor.

Ministrul cubanez de externe, Bruno Rodriguez, a reacționat pe Twitter, spunând că sancțiunile sunt „nefondate și calomnioase” și a îndemnat Statele Unite să aplice astfel de măsuri în America, unde „zilnic are loc o represiune și poliția comite acte de brutalitate”. Guvernul cubanez a acuzat protestatarii că ar fi „contrarevoluționari” finanțați de Statele Unite care „ar exploata dificultățile economice” cauzate de embargoul american impus regimului comunist de zeci de ani.

Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a declarat, vineri, în cadrul unei conferințe de presă comune la Chișinău ținută alături de președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, că România nu numai că va continua sprijinul pentru Republica Moldova, dar și că va accelera acest ajutor.

„Sprijinul României pentru Republica Moldova se va manifesta în toate domeniile. Avem disponibilitatea de a face acest lucru”, a declarat Aurescu. El a vorbit și despre implementarea mai multor proiecte ce țin de domeniile energiei și infrastructurii. România a construit deja gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău care va începe să livreze gaz la Chișinău din luna octombrie, dar mai trebuie construite și liniile de înaltă tensiunile pentru livrarea de energie electrică.

Oficialul de la București a precizat că România își dorește consolidarea investițiilor românești peste Prut.

Bogdan Aurescu a afirmat că a discutat cu Maia Sandu constituirea unui grup informal de lucru bilateral care va discuta prioritățile de cooperare și proiectele de viitor dintre cele două state.

România va acorda 300 de mii de euro pentru susținerea societății civile și presei independente, a anunțat șeful diplomației Bucureștiului.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a vorbit despre „un parteneriat reciproc avantajos”, despre un dialog „sincer” între cele două țări și a mulțumit României pentru sprijinul acordat.

Uniunea Europeană cere Rusiei să oprească „persecutarea continuă” a presei independente, a jurnaliștilor și organizațiilor societății civile, spunând că măsurile dure dinaintea alegerilor parlamentare din septembrie sunt „deosebit de îngrijorătoare”.

Într-o declarație difuzată joi seara de purtătoarea de cuvânt a șefului politicii externe a UE Josep Borrell sunt menționate deciziile recente ale autorităților ruse care au declarat drept „agenți străini” mai mulți jurnaliști și o organizație neguvernamentală de asistență juridică - Institutul pentru drept și politici publice -, precum și decizia de a declara drept „organizație indezirabilă” publicația The Project. În declarație este menționat și cazul unui alt ONG - Komanda 29, care a decis să-și suspende activitatea din cauza a ceea ce a numit „presiuni și acuzații nejustificate” ale autorităților.

Având sprijinul partidului de guvernământ Rusia Unită, aceste măsuri sunt văzute ca parte a unei campanii mai ample de persecutare a presei și organizațiilor civile înaintea alegerilor parlamentare din 19 septembrie.

„Impactul cumulativ al acestor ultime evoluții, coroborat cu o serie de măsuri represive care vizează ONG-uri și persoane foarte respectate din Rusia, are ca rezultat eliminarea disidenței, opoziției, vocilor critice și instituțiilor independente din sfera publică din Rusia”, a spus purtătoarea de cuvânt Nabila Massrali.

În declarație se mai spune că blocul celor 27 de țări membre ale UE „rămâne solidar cu societatea civilă din Rusia, apărătorii drepturilor omului și cu jurnaliștii independenți și va continua să îi sprijine în activitatea lor importantă”.

Guvernul de la București a aprobat ordonanţa de urgenţă prin care se introduce procedura de comunicare prin mijloace electronice în cazul solicitărilor de acordare a cetăţeniei române, transmite Agerpres, citând un comunicat al ministerului român al Justiției.

În prezent, procedura comunicării corespondenţei şi a ordinelor preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie cu privire la aprobarea/ respingerea cererilor de acordare/ redobândire a cetăţeniei române se face prin scrisoare poştală transmisă cu confirmare de primire.

Potrivit sursei citate, anual, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie transmite peste 100.000 de scrisori recomandate, în străinătate în marea lor majoritate, prin serviciile oferite de Poşta Română.

„Această procedură are câteva neajunsuri majore, cum ar fi alocarea de resurse umane unor activităţi cronofage şi randamentul scăzut, pentru că multe comunicări nu ajung la destinatar, iar retransmiterea scrisorilor generează noi costuri şi contribuie la acumularea unui stoc important de dosare care grevează activitatea Autorităţii. Astfel, în anul 2020, din numărul total de adrese prin care Comisia pentru cetăţenie a solicitat completarea dosarelor administrative, doar în 56% din cazuri s-a întors confirmarea de primire semnată de destinatar. În 44% din cazuri, fie Poşta Română a restituit corespondenţa cu menţiuni precum „lipsă domiciliu” sau „expirat termen de păstrare”, fie nu a fost transmis Autorităţii niciun răspuns. Consecinţa directă a acestei situaţii este imposibilitatea soluționării cererilor de cetățenie respective, menţinerea acestora pe rolul Comisiei pentru cetățenie pe termen nedeterminat, refacerea corespondenței cu costurile suplimentare aferente, dar şi imposibilitatea respingerii cererilor ca nesusținute, atunci când s-ar impune această soluţie”, arată sursa citată.

Noile prevederi permit îndeplinirea procedurii de comunicare a ordinelor de acordare/ redobândire a cetăţeniei române prin mijloace electronice, la adresa de poştă electronică indicată de solicitant în cuprinsul cererii depuse.

Astfel, se stabileşte dreptul solicitanţilor de a opta sub semnătură, la depunerea cererii de cetăţenie, pentru recepţionarea corespondenţei prin mijloace electronice, comunicarea fiind însoţită de semnătura electronică extinsă a Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, bazată pe un certificat calificat, care va înlocui ştampila instituţiei şi semnătura preşedintelui Autorităţii.

Jocurile Olimpice de la Tokyo vor începe vineri, 23 iulie, cu o ceremonie de deschidere restrânsă, deoarece orașul se confruntă cu o creștere a infecțiilor de coronavirus.

Amânată cu un an din cauza pandemiei, lansarea oficială a jocurilor este programată să înceapă la ora 20:00 ora locală (ora 14:00 la Chișinău) și se așteaptă să fie mai puțin elaborată decât cele din trecut, având în vedere evoluția pandemiei COVID-19 care a ucis peste 4 milioane de oameni în întreaga lume și a infectat peste 192 de milioane.

Organizatorii nu au dezvăluit detalii despre spectacol, dar au spus că regulile antiepidemice stricte permit prezența doar a aproximativ 950 de persoane, pe un stadion olimpic cu o capacitate de 68 de mii, și că vor participa doar aproximativ 15 lideri din străinătate.

Acum două săptămâni, organizatorii au decis să interzică participarea publicului la evenimente, după ce a fost declarată o nouă stare de urgență la Tokyo, unde pe 22 iulie au fost raportate 1.979 de cazuri noi de coronavirus, cel mai mare număr din ultima jumătate de an. Aproximativ 90 de persoane acreditate pentru Jocurile Olimpice, inclusiv unii sportivi, au fost testați pozitiv la infecția COVID-19.

Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA nu și-a revizuit ghidul de purtare a măștii, în ciuda numărului în creștere a cazurilor de COVID-19, au anunțat oficiali din sănătate americani, în timp ce multe alte țări continuă să lupte cu răspândirea variantei delta, mult mai contagioase.

Directoarea CDC, Rochelle Walensky, a declarat că nu a existat nicio decizie de modificare a ghidului actual, care spune că persoanele complet vaccinate nu trebuie să poarte măști, în timp ce cei care nu sunt vaccinați ar trebui să le poarte în continuare.

Casa Albă și oficialități medicale au discutat despre oportunitatea actualizării ghidului de purtare a măștii din cauza creșterii infecțiilor cu varianta delta a noului coronavirus.

Oficiali federali din domeniul sănătății au mai spus că încearcă să stabilească dacă o a treia doză de vaccin COVID-19 ar putea proteja mai bine recipienții de transplant de organe și alți pacienți cu sistemul imunitar slăbit sau care primesc tratament cu imunosupresoare.