Ştiri
17 civili uciși într-un atac rusesc la Zaporojie
O oficialitate de rang înalt din orașul ucrainean Zaporojie spune că cel puțin 17 oameni au fost uciși de un atac cu rachete lansat de ruși noaptea trecută.
Potrivit secretarului Consiliului orășenesc Anatoli Kurtev, cinci case au fost distruse și cam 40 avariate în orașul din partea controlată de ucraineni a regiunii cu același nume.
11 oameni au fost uciși pe 6 octombrie într-un atac similar.
Atacul de duminică vine după explozia care a distrus sâmbătă o parte a podului peste strâmtoarea Kerci.
După ce explozia unui camion care a distrus o parte din șoseaua și lini aferată a podului, Moscova a făcut schimbări la comanda efortului său de război și a securității infrastructurii din Crimeea.
Într-o contra-ofensivă lansată pe 6 septembrie, forțele ucrainene au eliberat zone importante din teritoriile ocupate de ruși în estul și sudul Ucrainei, chiar în cele patru regiuni anexate oficial de Moscova după referendumuri false.
Pe 7 octombrie, președintele Ucrainei Volodimit Zelenski a făcut un nou bilanț al câștigurilor armatei ucrainene în lupta contra ocupanților ruși, spunând că militarii au recucerit în ultima săptămână mai mult de 770 de kilometri pătrați de teritoriu și 29 de municipalități.
Londra: Explozia de la Kerci va avea un impact semnificativ asupra capacității militare a Moscovei
Pagubele de la Podul Kerci sunt examinate de scafandri ruși, la o zi după ce această cale de aprovizionare vitală pentru Rusia a fost distrusă de ceea ce pare să fi fost un camion-capcană. Ucraina nu a revendicat responsabilitatea pentru explozia de pe 8 octombrie, care a distrus o parte a șoselei și a căii ferate.
Podul, construit după anexarea ilegală a peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014, este considerat o rută de aprovizionare cheie pentru trupele rusești care luptă în sudul Ucrainei.
Agențiile ruse de știri îl citează pe guvernatorul numit de ruși în Crimeea Serghei Aksionov cu declarația că „situația e controlabilă, e neplăcut, dar nu fatal”.
Între timp, în obișnuitul său buletin cotidian, serviciul de informații al ministerului Apărării de la Londra spune că nu se cunoaște deocamdată amploarea daunelor cauzate de explozie la linia ferată, dar orice întrerupere a capacității de transport va avea cu siguranță un impact asupra capacității deja slăbite a Moscovei de a-și susține forțele din sudul Ucrainei.
Linia ferată fusese deschisă pentru transportul de marfă abia în iunie 2020, d-a s-a dovedit crucială pentru trimiterea de vehicule militare grele în sudul Ucrainei în timpul invaziei.
Ministerul britanic al Apărării consideră că e foarte posibil ca incidentul să-l fi afectat mult pe președintele rus Vladimir Putin: a venit la câteva ore după ce el a împlinit 70 de ani; el personal a sponsorizat și inaugurat podul, iar firma constructoare îi aparține unui prieten din copilărie al lui Putin, Arkadi Rotenberg. Iar în ultimele luni, fostul bodyguard al lui Putin, acum comandant la Gărzii Naționale din Rusia, Viktor Zolatov, dădea asigurări publice cu privire la securitatea podului.
Kievul, care a înaintat în ultimele săptămâni considerabil în teritoriile ocupate de armata rusă, le-a cerut forțelor ruse să părăsească peninsula Crimeea.
Luna trecută, Moscova a anexat patru regiuni ucrainene pe care le controlează parțial în estul și sudul Ucrainei, după ce a fost obligată să-și retragă în fața contra-ofensivei ucrainene,
Nu e clar cine e în spatele exploziei de sâmbătă și dacă a fost vorba cu adevărat de un camion.
Autoritățile ucrainene susțin că tirul care ar fi transportat bomba venea din regiunea Krasnodar a Rusiei.
Programul televiziunii iraniene de stat a fost întrerupt de hackeri
O grupare de hackeri iranieni antiguvernamentali a întrerupt pentru câteva momente o emisiune în direct a televiziunii iraniene de stat, transmițând imagini și mesaje de susținere a protestelor contra regimului declanșate de moartea în arest a tinerei de 22 de ani Mahsa Amini, arestată de poliția de moravuri pentru că nu a purtat corespunzător vălul islamic obligatoriu.
Imaginile transmise în direct la Republica Islamică TV de la o întâlnire a liderului suprem, aiatolahul Ali Hamenei, cu mai multe oficialități guvernamentale au fost înlocuite de hackeri cu fotografii ale unor demonstrante ucise de poliție și aceea a Mahsei Amini. A fost difuzată și poza lui Hamenei cu o țintă pe ea și în flăcări. Totul era erau însoțit de cuvintele „Veniți alături de noi și răsculați-vă!”
Întreruperea, revendicată de o grupare de hacktiviști numită Edalat-e Ali, a fost confirmată de agenția semi-oficială de știri Tasnim, care a anunțat că emisiunea televiziunii de stat a „fost piratată timp de câteva momente de agenți anti-revoluționari”.
Un purtător de cuvânt al radioului și televiziunii de stat din Iran a spus că incidentul nu a fost o piraterie, ci un act de „vandalism și infiltrare” chiar din interiorul televiziunii.
Protestele au continuat la Teheran și în mai mult orașe din nordul majoritar kurd al Iranul, de unde provenea Mahsa Amini. Gruparea Human Rights Iran cu sediul la Oslo susține că mai mult de 90 de demonstranți au fost uciși de autorități, în timp ce alte organizații susțin că numărul celor morți ar fi de peste 160 sau mai mare, cu alte câteva sute de oameni răniți și câteva mii arestați.
Vučić: Serbiei i s-a promis aderarea rapidă la UE, dacă-și schimbă politica legată de Kosovo
Președintele sîrb Aleksandar Vučić spune că Franța și Germania ar fi încurajat Serbia să-i permită fostei sale provincii Kosovo să se alăture instituțiilor și organizațiilor internaționale, inclusiv Națiunilor Unite, în schimbul primirii mai devreme în Uniunea Europeană.
Vučići a adăugat că o astfel de soluție este inacceptabilă pentru autoritățile de la Belgrad și contravine Constituției sîrbe.
Nici Parisul, nici Berlinul nu au confirmat oferta pentru un asemenea târg.
„Ideea de bază e ca Serbia să permită Kosovo să se alăture tututor organizațiilor internaționale, inclusiv la ONU, iar pentru asta Serbia va fi acceptată rapid în UE și va primi probabil beneficii economice semnificative”, a spus președintele sîrb la o conferință de presă sâmbătă la Belgrad.
Vučić și Partidul Progresist aflat la guvernare au respins în mod repetat declarația de independență a Priștinei din 2008 și au dus o lungă campanie de descurajare a recunoașterii ca stat a aceste foste provincii sîrbești, care a purtat un război de independență cu Serbia între 1998-1999.
Președintele sîrb a admis că e posibil ca poziția de acum a Belgradului să aducă pagube țării, și posibilitatea ca obiecțiile de acum ale Serbiei să nu merite un cost așa de mare. El a spus că guvernul său își va urma politica legată de Kosovo „până când pagubele aduse Serbiei vor fi atât de mari încât vom fi nevoiți să acceptăm o realitate diferită”, adăugând: „poate că o guvernare viitoare va lua o altă decizie”.
Putin: FSB va asigura securitatea podului Kerci
Președintele rus Vladimir Putin a ordonat Serviciului rus de securitate (FSB) să ia toate măsurile de siguranță în privința podului strategic peste strâmtoarea Kerci, care leagă Rusia continentală de peninsula ucraineană Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014.
În decretul său din 8 octombrie, liderul de la Kremlin a ordonat de asemenea FSB-ului, care e succesorul fostei poliții politice din era sovietică KGB, să asigure securitatea întregii infrastructuri energetice care leagă Rusia de Crimeea: „FSB-ului i se va da puterea de a organiza și coordona măsurile de protecție pentru rutele de transport peste strâmtoarea Kerci, pentru podul energetic al Federații ruse către peninsula Crimeea, și pentru conducta din regiunea [rusă] Krasnodar către Crimeea”.
Explozia de pe podul peste strâmtoarea Kerci a dus la distrugerea parțială a acestei infrastructuri strategice, pe care Moscova o folosea ca să trimită trupe, armament, echipament militar și combustibil pentru invazia neprovocată a Ucrainei de către Rusia.
Nu este clar deocamdată cine a pus la cale explozia camionului. Consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoleak a sugerat inițial că ar fi fost o nouă lovitură dată de Kiev sprijinului operațional al invaziei rusești, calificând incidentul de pe pod într-o postare pe Twitter drept un „început”, fără însă să asume responsabilitatea pentru explozie în numele Kievului.
Ceva mai târziu, președinția ucraineană a părut a se distanța de primele remarci ale lui Podoleak cu o declarație, atribuită acestuia, potrivi căreia răspunsul la întrebarea cine e răspunzător pentru explozie ar trebui să vină din partea rușilor: „Merită notat că, după toate indiciile, camionul care a explodat a intrat pe pod venind din Rusia. Deci răspunsurile trebuie căutate în Rusia”.
În obișnuitul său mesaj video nocturn, președintele Ucrainei Volodimir Zelenski nu s-a referit la acest incident, spunând însă: „astăzi a fost o zi bună și în cea mai mare parte însorită pe teritoriul statului nostru. Din nefericire, în Crimeea a fost înnorat.”
Autoritățile au continuat reprimarea brutală a protestelor antiguvernamentale din Iran
Protestele contra regimului autoritar islamic de la Teheran au continuat în Iran, dar și reprimarea lor brutală de către forțele de ordine.
Înregistrări video din surse pe care Radio Europa Liberă le consideră de încredere au arătat demonstrații de protest de mici dimensiuni la Karaji, în apropierea capitalei Teheran.
Se relatează și despre greve în mai multe orașele iraniene cu populație majoritar kurdă, de unde au pornit acțiunile de protest când în Iran s-a aflat despre moartea tinerei de 22 de ani Mahsa Mini la trei zile după ce fusese arestată de către poliția iraniană de moravuri pentru că nu ar fi purtat în mod corespunzător voalul musulman impus de către Republica Islamică Iran.
Organizația Iran Human Rights cu sediul la Oslo e citată cu declarația că cel puțin 92 de demonstranți au fost uciși de forțele de securitate, deși alte grupuri pentru drepturile omului susțin că bilanțul ar fi mai mare de 160 de morți, cu alte cîteva sute răniți și mii de arestări în timpul demonstrațiilor care au intrat în a patra săptămână.
O rețea de militanți pentru drepturile omului din Norvegia care monitorizează abuzurile comise de autorități în nordul kurd al Iranului și în restul țării au spus că poliția a deschis focul și a folosit gaze lacrimogene contra protestatarilor din localitățile iraniene majoritar kurde Sanandaj și Saqqez.
Protestele s-au declanșat și s-au răspândit rapid după ce autoritățile au negat orice responsabilitate pentru moartea tinerei Mahsa Amini înainte de începerea oricărei anchete oficiale în acest caz.
Conducerea iraniană și liderul spiritual suprem al Iranului Ali Hamenei au sugerat că elemente străine s-ar afla în spatele demonstrațiilor de protest.
Londra: conducerea armatei ruse e tot mai criticată din interiorul sistemului
Conducerea armatei ruse e supusă unor presiuni tot mai ferme din partea unor „din ce în ce mai diverși actori dinăuntrul sistemului rusesc”, în lumina înfrângerilor pe care trupele Rusiei le suferă în Ucraina, se spune în buletinul cotidian dedicat zilnic conflictului ucrainean de serviciul de informații al ministerului Apărării de la Londra.
„Între acești critici se numără liderul cecen pro-moscovit Ramzan Kadîrov, proprietarul organizației paramilitare private Wagner Evgheni Prigojin, prezentatori de la televiziunile de stat, staruri ale muzicii pop și o din ce în ce mai vocală comunitate de bloggeri militari ultra-naționaliști”.
E posibil, continuă ministerul britanic al Apărării, ca Prigojin și Kadîrov să fie percepuți ca figuri neoficiale ale unui bloc „pro-război”, ale cărui critici se apleacă spre argumentele pentru o mai mare implicare a statului și dorința de escaladare a conflictului. Se poate ca amândoi să se bucure de o oarecare credibilitate, din moment ce pe teren în Ucraina sunt desfășurate unități de luptă semnificative ca număr atât cecene, cât și Wagner.
Criticile nu sunt îndreptate contra conducerii politice, continuă postarea de pe Twitter din 8 octombrie a ministerului Apărării de la Londra, dar reprezintă o tendință de „a da glas nemulțumirii contra establishment-ului rusesc cel puțin parțial tolerată, și care e foarte posibil să fie greu de contracarat”.
Armenia și Azerbaidjanul au acceptat trimiterea unei misiuni UE la granița lor comună
Consiliul European spune că liderii Armeniei și Azerbaidjanului s-au întâlnit în marginea recentului summit european de la Praga și au acceptat trimiterea unei misiuni civile a Uniunii Europene la granița lor comună, unde peste 200 de oameni au fost uciși în cel mai sângeros conflict armat din 2020 încoace între cele două țări învecinate din Caucaz.
Pe 7 octombrie, Consiliul European a anunțat că premierul armean Nikol Pașinian și președintele azer Ilham Aliev s-au întâlnit în prezența președintelui CE Charles Michel și a liderului francez Emmanuel Macron, în marginea primei reuniunii la nivel înalt a Comunității Politice Europene.
Pașinian a acceptat să „faciliteze o misiune civilă a UE de-a lungul graniței cu Azerbaidjan”, în timp ce Azerbaidjan a „acceptat să coopereze cu misiunea”, se spune într-un comunicat oficial al Consiliului European,
Misiunea civilă a blocului pan-european ar trebui să înceapă mai târziu luna aceasta, se mai spune în documentul citat, care adaugă că următoarea întâlnire a unei comisii de delimitare a graniței va avea loc la Bruxelles la sfârșitul lui octombrie.
Potrivit aceleiași declarații, cele două părți au reafirmat că își recunosc una alteia suveranitatea și integritatea teritorială.
Explozia de pe podul Kerci e anchetată oficial de către Rusia | VIDEO
Rusia spune că explozia unui camion a distrus o porțiune a podului Kerci care leagă peninsula ucraineană ocupată Crimeea de Rusia continentală, provocând un incendiu și oprind traficul.
Consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoleak a postat pe Twitter un mesaj în care spune: „Crimeea, podul, începutul. Tot ce e ilegal trebuie distrus, tot ce e furat trebuie dat înapoi Ucrainei”.
Podoliak nu a confirmat însă că incidentul a fost pus la cale de către Kiev.
Câteva înregistrări video postate pe rețele de socializare pro-ucrainene arată o explozie puternică pe partea rutieră a podului, urmată de un incendiu de mari dimensiuni și de prăbușirea unei secțiuni a șoselei. Președintele rus Vladimir Putin a ordonat anchetarea incidentului.
Agențiile ruse de știri au citat inițial Comisia națională anti-terorism de la Moscova cu declarația că un automobil-capcană a explodat pe secțiunea de trafic rutier a podului peste strâmtoarea Kerci din Crimeea, incendiind șapte vagoane-cisternă de pe linia ferată.
Ceva mai târziu, Comisia de anchete de la Moscova a anunțat „deschiderea unei anchete penale legată de incidentul pe pe podul din Crimeea”, adăugând că a fost vorba de „un camion care a explodat”.
Podul, inaugurat de președintele președintele rus Vladimir Putin în persoană la bordul unui autocamion în anul 2018, era folosit de autoritățile ruse pentru a trimite militari, armament și combustibil spre Ucraina.
Câteva ore mai devreme, în obișnuitul mesaj video nocturn adresat națiunii sale, președintele Ucraine Volodimit Zelenski a făcut un nou bilanț al câștigurilor armatei ucrainene în lupta contra ocupanților ruși, spunând că militarii au recucerit în ultima săptămână mai mult de 770 de kilometri pătrați de teritoriu și 29 de municipalități ucrainene.
În același timp însă, separatiștii pro-ruși au anunțat că în noaptea de 7 spre 8 octombrie ar fi recapturat teritorii în jurul orașuli strategic Bahmut din regiunea Donețk, prima acțiune de acest fel clamată de ruși de la începerea controfensivei ucrainene în estul și sudul Ucrainei pe 6 septembrie.
Casa Albă: America nu are nici un motiv să-și schimbe postura nucleară
Statele Unite nu au nici un motiv să-și schimbe postura nucleară și nu au nici un indiciu că Rusia se pregătește să lanseze un atac nuclear, a declarat Casa Albă vineri, după ce joi președintele american a făcut referire la un Armaggedon nuclear.
A fost vorba despre cât de serios ia Washingtonul în considerare aceste amenințări, le-a spus jurnaliștilor purtătoarea de cuvânt a Casei Albe Karine Jean-Pierre.
Ea a negat că serviciile secrete americane ar avea noi informații despre acest subiect.
Un consilier apropiat al lui Putin critică mersul războiului din Ucraina
Un membru al cercului restrâns de apropiați ai președintelui rus Vladimir Putin l-a interpelat direct pe președinte, vorbind despre greșelile și eșecurile comise în războiul din Ucraina, a raportat cotidianul american Washington Post, citând surse din serviciile americane de informații.
Persoana, neidentificată de WP, și-a exprimat față de Putin îngrijorarea cu privire la gestionarea proastă a războiului și la greșelile făcute de comandanții militari ruși.
Un oficial al serviciilor secrete occidentale a declarat cotidianului americane: „De la începutul ocupației, vedem o nervozitate crescândă între apropiații lui Putin. Evaluările noastre sugerează că această stare este exacerbată de înfrângerile recente, de direcția greșită în care merge ofensiva și de problemele majore de strategie militară.”
Un alt înalt oficial din serviciile occidentale de informații este citat cu declarația:„Sunt o mulțime de oameni [din cercul de la Kremlin]convinși că acest război nu merge bine.”
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a recunoscut că au existat dezacorduri cu privire la război, dar a adăugat că „totul face parte din procesul de lucru obișnuit”.
„Nu înseamnă că au apărut fisuri” în cercul apropiaților lui Putin, a ținut să precizeze Peskov pentru Washington Post.
Live Briefing | Război în Ucraina
Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.
Pentru prima dată, Zaporojie este atacat cu „drone kamikaze”
Pentru prima dată Rusia a atacat orașul ucrainean Zaporojie cu așa-numitele „drone kamikaze”, pline cu explozivi.
Guvernatorul regional, Olexandr Staruh, a precizat că este vorba de drone de fabricație iraniana, iar în cursul atacurilor au fost avariate două facilități de infrastructură.
Potrivit oficialilor militari ucraineni, „dronele kamikaze” sunt mai ieftine și mai puțin sofisticate decât rachetele, dar s-au dovedit eficiente.
Dronele Shahed-136 sunt capabile să rămână în aer timp de câteva ore și să survoleze potențiale ținte înainte de a fi „aruncate” în trupe, blindate sau clădiri inamice, și să explodeze la impact.
Luni, purtătorul de cuvânt al ministerului iranian de externe a negat că țara sa a furnizat astfel de drone Rusiei, spunând că aceste afirmații sunt nefondate.
Cu toate acestea, armata ucraineană susține că a doborât peste 20 de drone în ultimele 24 de ore și că majoritatea erau de fabricație iraniană.
Live Briefing | Război în Ucraina
Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.
Moldova trimite în Ucraina 17 camioane cu ajutoare umanitare
R. Moldova a donat Ucrainei bunuri pe care anterior le-a primit sub formă de ajutoare umanitare pentru gestionarea crizei refugiaților.
Cele 17 autocamioane cu ajutoare umanitare au plecat vineri, 7 octombrie, spre orașul Odessa. Lotul va fi repartizat în regiunea Nikolaev, potrivit unui comunicat al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU).
Donația include bunuri în sumă de peste 21 de milioane de lei, care se aflau în gestiunea IGSU (circa 5 milioane lei) și a Ministerului Muncii și Protecției Sociale (circa 16 milioane de lei). Este vorba de corturi, paturi, saltele, încălzitoare pentru corturi, saci de dormit, seturi igienice, măști medicinale și produse alimentare.
Anterior, angajații IGSU au mai escortat 22 camioane cu asistență umanitară pentru cetățenii din Ucraina.
Angela Merkel: amenințările proferate în războiul din Ucraina trebuie luate în serios
Invazia Rusiei în Ucraina a fost un „punct radical de cotitură ”, a declarat fostul cancelar german Angela Merke, joi seară, la o ceremonie care a marcat 77 de ani de la înființarea cotidianului regional liberal „Süddeutsche Zeitung”, de la München.
Amenințările proferate în cursul acestui război, a avertizat fosta cancelară, „trebuie luate în serios, nu pot fi date la o parte drept o cacealma din pornire”.
Angela Merkel a subliniat din nou că o pace durabilă în Europa nu se poate realiza decât cu implicarea Rusiei. „Atâta timp cât nu am reușit cu adevărat să facem asta, nici Războiul Rece nu s-a încheiat cu adevărat”, a mai spus Merkel joi seară.
În vârstă de 68 de ani, Angela Merkel s-a retras din politică anul trecut, după ce a fost 16 ani la conducerea Germaniei.
„Am făcut tot ce am putut” pentru a evita o „tragedie”, cum este războiul din Ucraina astăzi, nu „mi-am făcut iluzii” cu privire la Putin, dar „Rusia este o țară imensă”, „a doua putere nucleară din lume”, care nu poate fi ignorată, declara Merkel și în iunie 2022, în primul interviu pe care îl acorda după retragerea din politică.
Din cauza originilor sale est-germane și a faptului că vorbește rusă, în toți anii cât a stat la putere Angela Merkel a fost considerată una din cele mai bune cunoscătoare a sistemului Putin. Relația dintre cei doi a fost deseori încordată, remarcă DPA, mai ales pentru că Merkel era convinsă că președintele rus „vrea să distrugă Uniunea Europeană”, cum a mărturisit pentru prima dată în iunie fosta șefă a guvernului german.
Germania, alături de Franța, a fost arhitecta acordurilor de la Minsk, negociate după anexarea abuzivă de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea în 2014, acorduri care au eșuat.
Vladimir Bolea va asigura interimatul conducerii ministerului mediului
Ministrul agriculturii, Vladimir Bolea va asigura interimatul conducerii ministerului mediului. Potrivit unui ordin semnat de către prim-ministra, Natalia Gavrilița, Bolea va exercita, prin cumul, activitatea de ministru pe două portofolii până la numirea altuia.
Bolea va prelua mandatul fostei ministre a mediului, Iuliana Cantaragiu, care și-a anunțat demisia în data de 8 septembrie într-o postare pe facebook. Cantaragiu nu a anunțat motivele plecării din guvern, dar a precizat că a fost un an plin de reforme și acum cunoaște care sunt provocările și limitările care stau în fața ministerului.
La scurt timp după demisie, Cantaragiu a criticat acțiunile guvernării în raport cu ministerul mediului. „Îmi pare rău că se încearcă cu disperare să se transforme Ministerul Mediului în magazin de lemne. Mandatul și sarcina principală a Ministerului Mediului este de a proteja mediul și de a gestiona durabil resursele naturale, inclusiv cele forestiere și nu de a vinde lemne. Că în procesul de gestionare a fondului forestier, apar produse, precum lemnul de foc, care poate fi vândut, este o activitate secundară”, a scris Cantaragiu într-o postare pe Facebook.
Vladimir Bolea a fost învestit în funcția de ministru al agriculturii și industriei alimentare pe 8 iulie, fără ca anterior să fi fost făcute publice informații despre decretul de numire a acestuia sau despre demisia predecesorului său, Viorel Gherciu.
Rusia ridică embargoul numai la fructele și legumele din raionul Orhei
Moscova permite importul de legume și fructe de la trei întreprinderi din raionul Orhei, după negocierile cu autoritățile locale, anunță Serviciul federal rus de supraveghere veterinară și fitosanitară Rosselhoznadzor.
Instituția a ridicat embargoul la importul produselor agricole pentru gospodăria țărănească Petru Maler și SRL-urile Laur Matei și Rusmiliud, precizând că, în cazul în care nu vor fi depistate organisme de carantină în loturile livrate, lista companiilor din raionul Orhei care vor avea dreptul să exporte în Federația Rusă va fi extinsă. Decizia a fost luată după discuțiile dintre reprezentanții Rosselhoznadzor și președintele raionului Orhei, Dinu Țurcanu.
La începutul lui septembrie, deputații Partidului Șor, Reghina Apostolova și Petru Jardan, precum și deputatul comunist, Constantin Starîș, au fost într-o vizită la Moscova, unde s-au întâlnit cu președintele Comitetului pentru relații internaționale din Duma de Stat, Leonid Sluțki. Potrivit comunicatelor formațiunilor politice, discuțiile s-au axat pe permiterea exportului de produse în Federația Rusă pentru agricultorii din Orhei, precum și aprovizionarea cu gaze naturale a raionului.
Federația Rusă a instituit, pe 15 august, un embargo la fructele și legumelor din R. Moldova, cu excepția raioanelor de est, invocând multiple cazuri de depistare a organismelor dăunătoare în loturile exportate de producătorii moldoveni.
Doi ruși care au fugit pentru a evita serviciul militar au cerut azil în statul american Alaska
Doi ruși care au declarat că fug din țara lor de origine pentru a evita serviciul militar obligatoriu au cerut azil în Statele Unite după ce au aterizat pe o insulă izolată aparținând de Alaska, în Marea Bering, a anunțat biroul senatoarei americane Lisa Murkowski pe 6 octombrie.
O purtătoare de cuvânt a Lisei Murkowski (republicană din Alaska) a declarat că biroul senatoarei a comunicat cu Paza de Coastă a SUA și cu Serviciul Vamal și de Protecție a Frontierelor (CBP) în legătură cu cei doi ruși. Karina Borger spune că rușii au declarat că au fugit dintr-una dintre comunitățile de coastă de pe coasta de est a Rusiei pentru a evita serviciul militar obligatoriu.
Murkowski a afirmat că, având în vedere tensiunile actuale sporite cu Rusia, l-a sunat pe secretarul Departamentului pentru Securitate Internă (DHS) atunci când a fost contactată pentru prima dată în legătură cu această situație, la 4 octombrie. Ea a precizat că, de atunci, CBP „a răspuns și a parcurs procesul de determinare a admisibilității acestor persoane de a intra în Statele Unite”.
În comunicat se precizează că fugarii au debarcat pe o plajă din apropierea Gambell, o comunitate izolată de pe insula St. Lawrence, la aproximativ 320 de kilometri sud-vest de Nome și la circa 58 de kilometri de peninsula Ciukotka, în Siberia.
Premiul Nobel pentru Pace 2022: Memorial (Rusia), Centrul pentru Libertăți Civile (Ucraina) și activistul Bialiațki (Belarus)
Premiul Nobel pentru Pace pentru anul 2022 a fost acordat activistului belarus Ales Bialiațki, grupului rus pentru drepturile omului Memorial și Centrului pentru libertăți civile din Ucraina.
„Laureații Premiului pentru Pace reprezintă societatea civilă din țările lor de origine. Aceștia au promovat timp de mulți ani dreptul de a critica puterea și de a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor”, a precizat Comitetul Nobel norvegian în citația sa.
„Ei au depus un efort remarcabil pentru a documenta crimele de război, încălcările drepturilor omului și abuzurile de putere. Împreună, ei demonstrează importanța societății civile pentru pace și democrație.”
Patru jurnaliști din Belarus au fost condamnați la închisoare
Patru jurnaliști de la agenția de știri BelaPAN, interzisă în Belarus, au fost condamnați la închisoare. Guvernul belarus continuă să ia măsuri drastice împotriva presei independente, în urma protestelor în masă declanșate de alegerile prezidențiale contestate din august 2020, care l-au dat câștigător pe conducătorul autoritar Aliaksandr Lukașenko.
La 6 octombrie, tribunalul regional din Minsk l-a condamnat pe fostul director adjunct al BelaPAN, Andrej Aliaksandraū, la 14 ani de închisoare, după ce l-a găsit vinovat de înaltă trădare, de organizarea de mitinguri ilegale și de evaziune fiscală. Soția lui Aliaksandraū, jurnalista Iryna Zlobina, a fost găsită vinovată de înaltă trădare și de organizarea de mitinguri ilegale și condamnată la nouă ani de închisoare. Fostul director al BelaPAN, Dźmitry Navažylaū, și redactorul-șef Iryna Lieūšyna au fost condamnați la șase și, respectiv, patru ani de închisoare pentru evaziune fiscală. Jurnaliștii, care au fost judecați în iunie, au respins acuzațiile.
Cazul împotriva lor a fost lansat anul trecut, după ce poliția a percheziționat sediul central al BelaPAN. Lukașenko, aflat la putere din 1994, și-a întărit controlul asupra țării de la alegeri prin arestarea a zeci de mii de persoane. Temându-se pentru siguranța lor, majoritatea membrilor opoziției au fugit din țară.
Opoziția din Republica Srpska vrea renumărarea voturilor la alegerile prezidențiale
Reprezentanții opoziției din Republica Srpska și susținătorii acestora s-au adunat pe 6 octombrie la Banja Luka pentru a protesta împotriva rezultatelor alegerilor pentru președintele Republicii Srpska din 2 octombrie și pentru a insista asupra cererii de renumărare a voturilor.
Străzile centrale din Banja Luka au fost blocate de marșul de protest, la care, potrivit poliției, au participat aproximativ 2500 de persoane. Organizatorii susțin că au participat peste 30 000 de persoane, care au mărșăluit prin Banja Luka fără incidente înainte de a se aduna în piața principală a orașului. „Mile, hoțule!” și „Mile, pleacă!” au scandat ei, referindu-se la longevivul lider naționalist Milorad Dodik.
Partidul Progresului Democrat (PDP), Partidul Democrat Sârb, (SDS) și Lista pentru Justiție și Ordine cer renumărarea voturilor pentru președinte, invocând dovezile că ar fi avut loc zeci de nereguli electorale. Partidele de opoziție din Republika Srpska, una dintre cele două entități ale Bosniei-Herțegovina, consideră că Jelena Trivic (PDP), candidatul pe care l-au susținut, l-a învins pe Dodik.
„Nu eu am fost jefuită, ci voința populară, este vorba de poporul din Republika Srpska și nu voi recunoaște niciodată acest lucru”, le-a spus manifestanților Trivic – profesoară de economie, în vârstă de 39 de ani. „Ei jefuiesc poporul în fiecare zi a anului, dar în ziua [alegerilor] poporul a fost jefuit într-un mod brutal și în stil mafiot”, a adăugat ea.
Potrivit rezultatelor numărate până în prezent de Comisia Electorală Centrală, Dodik, din partea Alianței Social-Democraților Independenți (SNSD), a obținut aproximativ 281 000 de voturi în cursa pentru funcția de președinte al entității. Trivic a obținut aproximativ 252 000 de voturi, cu aproximativ 30 000 de voturi mai puțin.
Dodik, care a negat acuzațiile de fraudă electorală, este, de multă vreme, cel mai influent politician din Republica Srpska. El are relații apropiate cu președintele rus Vladimir Putin. Pe de altă parte, Statele Unite și Marea Britanie l-au sancționat pentru că ar fi încercat să submineze pacea și stabilitatea în țară.
Joe Biden: Riscul unui „Armagheddon” nuclear este ridicat
Forțele ucrainene continuă contraofensiva de eliberare a teritoriilor ocupate de Moscova, provocând forțelor ruse o serie de înfrângeri care l-au determinat pe președintele american Joe Biden să avertizeze că amenințarea Kremlinului de a folosi arme nucleare este cea mai mare din ultimele șase decenii.
Președintele rus Vladimir Putin a făcut amenințări abia voalate că ar putea folosi arsenalul nuclear în Ucraina, iar Biden a declarat presei americane pe 6 octombrie că Putin „nu glumește”. „Nu ne-am mai confruntat cu perspectiva Armageddonului de pe vremea [președintelui american John F.] Kennedy[ și a crizei rachetelor cubaneze]” din 1962, a declarat Biden la New York, adăugând că „încercăm să ne dăm seama care este rampa de ieșire a lui Putin”. În 1962, Statele Unite sub conducerea lui Kennedy și Uniunea Sovietică sub conducerea liderului său, Nikita Hrușciov, au fost aproape de a folosi arme nucleare din cauza prezenței rachetelor sovietice în Cuba.
Săptămâna trecută, Rusia a încorporat oficial patru regiuni ucrainene pe care le controlează doar parțial, decizie care încălcă flagrant dreptul internațional, iar Putin, care împlinește 70 de ani pe 7 octombrie, a declarat că Moscova va considera atacurile ucrainene asupra acestor regiuni ca fiind atacuri asupra Rusiei însăși și va folosi toate mijloacele pentru a le apăra.
Măsura a fost luată pe fondul unei contraofensive rapide a trupelor ucrainene, președintele Volodimir Zelenski anunțând pe 6 octombrie mai multe victorii în Herson, una dintre cele patru regiuni revendicate de Moscova. „Mai mult de 500 de kilometri pătrați au fost eliberați de ocupanții ruși numai în regiunea Herson" de la începutul lunii, a anunțat Zelenski în discursul său nocturn. Hersonul, regiune cu o populație estimată înainte de război la aproximativ un milion de persoane, a fost cucerită la început și fără probleme de trupele Moscovei după invazia lansată la 24 februarie.
Președinta Parlamentului European: Sancțiunile sunt prețul plătit pentru democrație
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a lăsat să se înțeleagă că Uniunea Europeană ar putea impune mai multe sancțiuni Rusiei pentru invazia acesteia în Ucraina, afirmând într-un interviu acordat RFE/RL că cetățenii blocului trebuie să înțeleagă că „prețul plătit pentru democrație trebuie să fie plătit în continuare”.
Metsola, care a vorbit cu RFE/RL în marja Comunității Politice Europene din 6 octombrie de la Praga, a declarat că sancțiunile impuse până acum încep să se simtă și că ar putea fi aplicate și altele. Întotdeauna pot fi puse mai multe persoane pe lista de sancțiuni, a spus ea.
Deși a spus că sancțiunile „au început să muște”, ea a adăugat: „Sunt ele suficiente pentru a-l doborî pe [președintele rus Vladimir] Putin? Sunt suficiente pentru a ne asigura că cercul din jurul regimului lui Putin le simte cu adevărat? Aș spune că trebuie să facem mai mult”, a spus ea.
Cel de-al optulea pachet de sancțiuni al UE care vizează Rusia a fost adoptat oficial pe 6 octombrie, după ce a obținut votul final în ziua precedentă. Metsola a recunoscut că au existat îngrijorări cu privire la cât timp vor mai fi dispuși cetățenii UE să accepte cele mai dure măsuri, în contextul creșterii costurilor energiei și a inflației, dar a spus că este important să nu se instaleze „oboseala ucraineană".
Sancțiuni americane împotriva celor vinovați de reprimarea protestelor din Iran
Statele Unite au impus sancțiuni împotriva a șapte oficiali iranieni de rang înalt din cauza închiderii accesului la internet în țară și a „violenței continue împotriva protestatarilor pașnici”, după moartea lui Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, în urma arestării sale de către poliția moralității.
Pe lista celor sancționați pe 6 octombrie se află Yadollah Javani, șeful poliției de aplicare a legii din Teheran, care supervizează o mare parte din acțiunile poliției de moralitate în ceea ce privește respectarea hijabului în capitală.
Amini a fost reținută la 13 septembrie de poliția moralității pentru că purta în mod necorespunzător hijabul, vălul pe care femeile trebuie să îl poarte în public în conformitate cu legislația iraniană.
Departamentul Trezoreriei SUA a declarat că, pe lângă Javani, printre oficialii desemnați pentru sancțiuni se numără ministrul de interne Ahmad Vahidi, ministrul comunicațiilor Eisa Zarepour și Vahid Mohammad Naser Majid, șeful poliției cibernetice iraniene. Lista celor sancționați, alături de eliberarea unei licențe care autorizează exporturile aparaturii suplimentare care să-i ajute pe iranieni să acceseze internetul, demonstrează angajamentul SUA față de libertatea de întrunire pașnică și de comunicare deschisă, a precizat Departamentul Trezoreriei într-un comunicat.
De la moartea lui Amini, pe 16 septembrie, protestele antiguvernamentale de stradă au zguduit țara, iar guvernul a reacționat printr-o represiune sângeroasă.
Rusia a înregistrat o obiecție preliminară la cazul de genocid intentat de Ucraina la Tribunalul ONU
Rusia a înaintat o obiecție preliminară la un caz de genocid intentat de Ucraina împotriva Rusiei, a anunțat Curtea Internațională de Justiție (CIJ) la 6 octombrie. Cea mai înaltă instanță a ONU a precizat pe Twitter că a primit documentul la 3 octombrie.
Moscova a susținut într-o scrisoare adresată Curții mai înainte, în prima jumătate a acestui an, că instanța - cea mai înaltă din cadrul ONU pentru disputele dintre state - nu are jurisdicție în acest caz, deoarece Convenția privind genocidul nu reglementează utilizarea forței între state. Părțile pot depune obiecții preliminare la CIJ dacă consideră că instanța nu are jurisdicție.
Ucraina a depus plângerea în martie, afirmând că justificarea declarată de Moscova pentru invazie - că acționează pentru a preveni un genocid în estul Ucrainei - este nefondată. Ucraina a argumentat că nu a existat nicio amenințare de genocid în estul Ucrainei și că Convenția ONU privind genocidul din 1948, pe care ambele țări au semnat-o, nu permite o invazie pentru a preveni o altă invazie.
Ulterior, judecătorii CIJ au ordonat Rusiei să oprească invazia cât timp analizează temeinicia cererii Ucrainei. Kremlinul a respins acest ordin, spunând că ambele părți trebuiau să fie de acord să pună capăt ostilităților pentru ca hotărârea să fie pusă în aplicare.
În ciuda declarațiilor recente, Rusia afirmă că este hotărâtă să evite războiul nuclear
Rusia afirmă că rămâne „pe deplin angajată” în evitarea unui conflict nuclear, pe fondul îngrijorărilor la nivel mondial că declarațiile recente ale Kremlinului indică faptul că armele atomice reprezintă o opțiune în cazul în care războiul cu Ucraina se va intensifica.
„Federația Rusă, în deplină măsură, se ține de principiul de a nu permite desfășurarea unui război nuclear.... Am spus și am confirmat acest lucru de multe ori. Nu vor exista învingători într-un astfel de război și nu trebuie să fie declanșat niciodată”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, în cadrul unui briefing de presă la 6 octombrie.
Președintele Vladimir Putin și alți oficiali ruși de rang înalt au declarat în ultimele zile că nu „blufează” cu declarațiile lor potrivit cărora Moscova „are dreptul de a folosi toate mijloacele sale militare pentru a-și apăra teritoriile”, inclusiv „regiunile nou alipite”. Mulți observatori și politicieni din Occident au înțeles că acest lucru înseamnă că Rusia nu exclude utilizarea armelor nucleare.
Conform doctrinei militare ruse, Rusia are dreptul de a folosi arme nucleare în cazul în care existența țării este în pericol.
