Ştiri
Tiraspolul solicită recunoașterea independenței
La o zi după ce R. Moldova a semnat cererea de aderare la Uniunea Europeană, Tiraspolul a solicitat autorităților de la Chișinău recunoașterea independenței autoproclamatei „republici moldovenești nistrene”.
Un comunicat al așa-zisului minister al afacerilor externe din stânga Nistrului notează că „depunerea de către R. Moldova a unei cereri de aderare la UE în contextul unui conflict de lungă durată nerezolvat între Transnistria și R. Moldova, fără a ține cont de opinia Tiraspolului și în afara cadrului consultărilor cu partea transnistreană (...) pune capăt procesului de reglementare și necesită o formalizare juridică internațională”.
Administrația de la Tiraspol a mai notat că, în circumstanțele actuale, solicită „părții moldovenești să inițieze un dialog cu Transnistria în scopul unei reglementări civilizate, bazate pe relații pașnice și de bună vecinătate a două state independente prin semnarea unui acord interstatal cuprinzător”.
Vineri, în cadrul unei conferințe de presă, fruntași ai PSRM și-au exprimat nemulțumirea față de semnarea cererii de aderare la UE, numind inițiativa una „pur populistă” și insistând că „adoptarea unor decizii atât de serioase cu privire la vectorul de dezvoltare a țării trebuie realizată ținând cont și de regiunea transnistreană, or obiectivul de bază al R. Moldova este reintegrarea țării”.
ONU: Anchetă privind încălcarea drepturilor omului în Ucraina
Consiliul ONU pentru drepturile omului a votat în favoarea unei rezoluții pentru condamnarea presupuselor încălcări ale drepturilor omului în timpul agresiunii militare a Rusiei în Ucraina și pentru înființarea unei comisii de anchetă care să le investigheze.
„Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a decis să înființeze de urgență o comisie internațională independentă de anchetă ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei”, se arată într-o postare pe Twitter.
Chiar înaintea votului, ambasadoarea Ucrainei la ONU, Evhenia Filipenko, a cerut consiliului să țină cont de faptul că are datoria „de a documenta și verifica crimele Federației Rusiei și de a-i identifica pe cei responsabili”.
Rusia a negat că ar fi comis vreo încălcare a drepturilor omului în Ucraina, cum ar fi atacul intenționat al civililor.
Blinken: NATO nu caută conflictul
Secretarul de stat american Antony Blinken a avertizat că, deși NATO nu caută conflictul, alianța e pregătită pentru unul, și va apăra teritoriile statelor membre în contextul războiului purtat de Rusia contra Ucrainei. Declarațiile făcute de Blinken înaintea reuninii miniștrilor de externe NATO au venit pe fundalul unității declarate a statelor membre împotriva agresiunii rusești, fără să accepte însă impunerea unei zone de non-survol deasupra Ucrainei, cerută cu insistență de autoritățle de la Kiev, pentru a putea contracara forțele rusești mult mai numeroase.
Reuniunea de la Bruxelles are loc după incendierea și ocuparea în timpul nopții trecute a centralei nucleare ucrainene de la Zaporijie, cea mai mare din Europa, de către forțele rusești, eveniment care l-a făcut pe președintele ucrainean Volodimr Zelesnki să vorbească de un „terorism nuclear” al președintelui rus Vladimir Putin. Zelenski a avertizat pe 4 martie că doar o zonă non-survol ar putea „garanta că Rusia nu va bombarda” infrastructura nucleară a Ucrainei.
Guvernele NATO, inclusiv cel american, au sugerat că e puțin probabil să fie instituită o zonă non-survol, pentru că ar pune forțele lor în conflict deschis cu armata Rusiei. Pe 4 martie, șefa guvernului lituanian Ingrida Simonyte a repetat acest avertisment.
Trupele rusești continuă să înainteze spre Kiev
Trupele rusești continuă să înainteze spre capitala ucraineană Kiev, iar obiectivul lor principal este de a o încercui, a anunțat pe 4 martie armata ucraineană, citată de agenția DPA.
Nu au fost date detalii despre luptele care se duc în oraș, unde alarma aeriană a sunat de câteva ori în cursul nopții trecute, iar locuitorii au fost îndemnați să coboare în adăposturi.
Potrivit autorităților ucrainene, trupele ruse s-au retras din aeroportul cu importanță strategică Hostomel, situat la nord de Kiev. Portul Mariupol este acum complet înconjurat, au mai spus autoritățile, adăugând că trupele ruse au un „avantaj tehnic semnificativ”. Informația nu a putut fi confirmată din surse independente.
Rusia: pedeapsă cu închisoarea pentru „știri false”
Duma de stat de la Moscova a aprobat legea care criminalizează diseminarea de „știri false” despre operațiunile militare ale Rusiei, în contextul reprimării de către Kremlin a instituțiilor media independente care relatează factual despre invazia rusească neprovocată în Ucraina. Legea adoptată pe 4 martie va fi încorporată ca articol separat în Codul Penal al Rusiei pentru a „preveni discreditarea forțelor armate ruse în timpul operațiunilor de apărare a Federației Ruse și a cetățenilor ei, menținând pacea internațională și securiatea”. Cei care vor fi găsiți vinovați de încălcarea acestei legi vor fi pedepsiți cu închisoare de până la 10 ani. Cei găsiți vinovați de distribuirea de știri false despre armata rusă cu „consecințe serioase” riscă până la 15 ani de închisoare.
Ceva mai devreme, pe 4 martie, agenția rusă de monitorizare media, Roskomnadzor, a blocat mai multe website-uri media independente. Multiple pagini web ale postului de radio Europa Liberă/Libertatea și site-urile ruseși ale BBC și Deutsche Welle, precum și magazinele de aplicații de la Apple și Google, au fost toate blocate în noaptea de 3 spre 4 martie, a anunțat grupul de monitorizare a internetului GlobalCheck. Aceste blocări au venit după o săptămână de amenințări cu închiderea din partea Roskomnadzor la adresa Europei Libere și a altor instituții de presă, sau chiar închiderea forțată a altora, între care și postul de radio Eho Moskvî.
Kievul face presiuni pentru impunerea zonei de non-survol
Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba spune că va pune din nou problema impunerii unei zone de non-survol deauspra Ucrainei, când se întâlnește cu reprezentanții stateler membre în NATO pe 4 martie.
Ucraina face presiuni asupra liderilor occidentali pentru impunerea zonei de non-survol pentru a interzice accesul avioanelor rusești, dar Wahingtonul și NATO au respins până acum ideea, pentru că se tem că asta ar putea duce la o confruntare directă cu Rusia.
Liderii ucraineni au refuzat însă să accepte acest răspuns, iar președintele Ucrainei Volodimir Zelinski a pus din nou problema pe 3 martie într-o conferință de presă, iar consilierul prezidențial Mîhailo Podoliak s-a referit la ea într-o postare pe Twitter mai devreme în aceeași zi
„Aproximativ un milion de refugiați în timpul celor 7 zile de război și distrugerea totală a centrelor istorice din principalele orașe ale Ucrainei. Acesta este prețul cerului încă NEînchis de deasupra [Ucrainei].”
Premierul ucrainean Denis Șmihal s-a alăturat acestor apeluri într-o declarație dată publicității seara târziu pe 3 martie, când a spus că a cerut deja asta Alianței Nord-Atlantice și Agenției ONU pentru energie atomică.
Centrala nucleară Zaporijie, ocupată de forțele ruse
Centrala nucleară ucraineană Zaporijjea a fost ocupată de forțele ruse, după ce incendiul izbucnit în cursul nopții la centrala nucleară Zaporijie, în urma bombardamentelor rusești, a fost stins. Suprafața incendiului a fost de 2.000 de metri pătrați. Nu au fost morți sau răniți, potrivit datelor preliminare.
Începând cu ora 3 dimineața, mai funcționa doar un bloc energetic din șase ale centralei nucleare, celelalte fiind deconectate. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut europenilor într-un mesaj video postat în dimineața de 4 martie să facă presiuni pentru oprirea a ceea ce a numit „terorismul nuclear” al Rusiei.
Situația de la centrala nucleară Zaporijjea a fost discutată de președinții ucrainean și american, Volodimir Zelenski și Joe Biden, a informat Casa Albă. Președintele Biden a discutat chestiunea și cu subsecretarul american pentru securitate nucleară, Jill Hruby.
Iohannis salută cu „căldură” demersul R. Moldova de aderare la UE
Președintele român Klaus Iohannis a salutat cererea de aderare la Uniunea Europeană a Republicii Moldova semnată la 3 martie de președinta moldoveană Maia Sandu, spunând că România va „acorda tot sprijinul în acest sens”. „Salut cu căldură demersul istoric de astăzi al președintei Maia Sandu. România va continua să fie un susținător sincer, constant și activ al locului Republicii Moldova în familia Uniunii Europene. Vom acorda tot sprijinul nostru Republicii Moldova în acest demers”, a scris Iohannis, pe Twitter, la scurt timp după anunțul Chișinăului.
Cererea de aderare a R. Moldova la UE este adresată președintelui francez Emmanuel Macron al cărui țara deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Maia Sandu a spus că cererea va fi depusă la Bruxelles în câteva zile. O cerere similară a fost semnată la 3 martie și de Georgia. Cererile georgiană și moldoveană survin la câteva zile după cea depusă de Ucraina pentru a fi primită în blocul european ca urmare a războiului declanșat împotriva sa de Federația Rusă.
Krasnoselski: „armata transnistreană” nu e în stare de alertă
Liderul administrației transnistrene, Vadim Krasnoselski, a dezmințit într-un mesaj pe Telegram, „informațiile apărute în spațiul public potrivit cărora forțele armate transnistrene au fost puse în stare de alertă militară”.
„Vreau să-i liniștesc atât pe locuitorii Transnistriei, cât și pe cei din alte state: decizii de acest fel nu au fost adoptate de conducerea republicii moldovenești transnistrene. Armata funcționează în regim standard, unitățile militare sunt la locul lor permanent de dislocare”, a scris Vadim Krasnoselski. Acesta a solicitat din nou locuitorilor regiunii să se documenteze doar din surse oficiale. „În Transnistria este o atmosferă pașnică și stabilă și noi continuăm să acordăm asistență celor care ne-au cerut ajutorul”, spune Krasnoselski cu referire la refugiații din Ucraina care au ajun în regiunea transnistreană.
Este al patrulea mesaj al lui Krasnoselski de la începutul agresiunii ruse împotriva Ucrainei, pe 24 februarie, in care acesta dă asigurări că regiunea transnistreană nu planifică acțiuni militare împotriva vecinilor.
În regiunea separatistă a Republicii Moldova Rusia are dislocat un contingent de 1500 de militari ruși, compus în mare parte din localnici cu cetățenie rusă, iar administrația de la Tiraspol are și o armată proprie cu un număr necunoscut de militari și rezerviști.
Negocieri Ucraina-Rusia: Reprezentanții Kievului cer încetarea focului și coridoare umanitare
În cadrul discuțiilor între negociatorii ucraineni și cei ruși, reprezentanții Kievului au cerut încetarea focului și coridoare umanitare pentru evacuarea cetățenilor din orașele asediate
Consilierul prezidențial din partea Ucrainei, Mihailo Podoliak a postat pe 3 martie o fotografie cu el și alți negociatori așezați vizavi de o delegație de negociatori din Federțaia Rusă, fără să se menționeze în ce locație a fost făcută poza. Podoliak a spus înaintea discuțiilor că partea ucraineană va cere încetarea imediată a focului, un armistițiu și „coridoare umanitare pentru evacuarea civililor din satele și orașele distruse sau bombardate constant”.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Occidentului să-și sporească asistența militară, după ce membrii NATO au exclus aplicarea unei zone de excludere a zborurilor (no-fly zone) deasupra Ucrainei, pentru a nu declanșa un război direct cu Rusia.
Zelenski și-a îndemnat anterior compatrioții să-și mențină rezistența, în pofida bombardamentelor și încercuirii marilor orașe ucrainene de către militarii ruși.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că operațiunea militară a Federației Ruse decurge conform planului și și-a lăudat soldații ca fiind „eroi”.
Televiziunea Dojdi din Rusia și-a suspendat programele
Popularul post de televiziune rus Dojdi și-a suspendat activitatea pe fondul presiunilor legate de acoperirea invaziei ruse în Ucraina.
Directoarea generală și proprietara canalului de televiziune, Natalia Sindeieva, a declarat pe 3 martie că decizia a fost luată la o întâlnire a membrilor personalului lui Dozhd, adăugând că postul de televiziune își suspendă operațiunile pentru o perioadă de timp indefinită ca urmare a „noilor condiții”.
Anunțul făcut de Natalia Sindeieva este făcut la o zi după ce editorul-șef al televizunii Dojdi, Tihon Dziadko, a declarat că el și alți câțiva colegi jurnaliști au părăsit Rusia temându-se pentru siguranța lor.
Site-ul televiziunii Dojdi a fost blocat în Rusia pe 1 martie, după ce Procuratura Generală a făcut să se ia această măsură. Autoritățile ruse au suspendat, de asemenea, postul de radio Ekho Moskvy pentru că a distribuit ceea ce autoritățile au desemnat drept informații false „care incită la activități extremiste și la violență” despre invadarea Ucrainei de către Rusia.
Postul de radio Ekho Moskvy și-a anunțat închiderea cu câteva ore înainte de anunțul făcut de Sindeyeva.
Georgia a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană
Georgia a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană demonstrând dorința de accedere rapidă la UE a fostei republici sovietice, pe fundalul invaziei ruse în Ucraina. Decizia vine la câteva zile după ce Ucraina a luat o hotărâre similară, făcând presiuni pentru a fi primită în blocul european, ca urmare a războiului purtat de Federația Rusă în această țară.
Procesul de adresare la UE durează, de obicei, ani de zile și presupune îndeplinirea unor criterii stricte ce vizează stabilitatea economică, nivelul corupției și respectarea drepturilor omului.
De asemenea, este necesară o unanimitate de voturi în rândul blocului de 27 de state pentru a permite intrarea noilor membri. Premierul georgian Irakli Garibashvili a precizat într-o declarație, din 3 martie, că cererea Georgiei este „încă o piatră de hotar” care „întoarce o nouă pagină în istoria țării”.
Mari orașe ucrainene, ținte ale unor bombardamente intense
Se raportează că marile orașe ucrainene, inclusiv capitala Kiev, sunt ținte ale unor bombardamente intense din partea Rusiei, care a intrat în a doua săptămână de invazie asupra Ucrainei. Acțiunile au fost calificate drept „deplorabile” de ONU care a cerut Rusiei să se retragă.
S-au intensificat și îngrijorările că civilii ar putea să devină ținte ale acestor atacuri, în timp ce oficiali ruși și ucraineni se pregătesc pentru negocieri de încetare a focului și pentru discuții de organizare a unor coridoare umanitare. Un consilier al președintelui Ucrainei este citat cu declarația că sunt necesare coridoare umanitare pentru alimente, medicamente, accesul ambulanțelor și evacuarea copiilor.
Oficiul ONU pentru drepturile omului a declarat că de la începutul invaziei Federației Ruse în Ucraina și-au pierdut viața 136 de civili, inclusiv 13 copii. Autoritățile de la Kiev anunță că, urmare a luptelor militare, peste două mii de civili au murit în ultima săptămână. Potrivit Agenției ONU pentru refugiați, până la 3 martie, peste un milion de ucraineni și-au părăsit țara pentru a se refugia de război.
Ion Ceban: Peste 6.600 de persoane au primit sprijin la Moldexpo
Din 25 februarie, de când Moldexpo a devenit centru de cazare pentru refugiați „peste 6.600 de persoane au primit sprijin”, a declarat primarul Chișinăului, Ion Ceban, în timpul întâlnirii cu Șeful politicii externe și de securitate al Uniunii Europene, Josep Borrell, și comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhely.
„Avem nevoie de capacități suplimentare pentru că presiunea va fi una enormă în următoarele zile. Municipiul practic nu mai are capacități. Ne rămâne doar să intrăm în sălile sportive din școli, dar asta ar însemna să blocăm activitatea școlară”, a precizat primarul Chișinăului.
Miercuri, în cadrul unui briefing alături de cei doi oficiali europeni, președinta Maia Sandu a anunțat că de la începutul agresiunii militare ruse la 24 februarie, din Ucraina au intrat în R. Moldova peste 100.000, iar jumătate din ei au rămas în această țară.
Șefa statului moldovean a primit la rândul său noi „asigurări de sprijin și solidaritate” din partea Uniunii Europene, inclusiv promisiuni de ajutor financiar de 15 milioane de euro pentru gestionarea unei „crize imediate” a refugiaților.
Secretarul de stat american Antony Blinken vine la Chișinău pe 5 și 6 martie
Ambasada Statelor Unite din R. Moldova anunță că secretarul de stat american Antony Blinken vine la Chișinău pe 5 și 6 martie, în cadrul unui turneu european în care va vizita șase țări.
Antony Blinken va călători în Belgia, Polonia, R. Moldova, Letonia, Lituania și Estonia în perioada 3 - 8 martie pentru consultări ample cu aliații NATO și partenerii europeni cu privire „la războiul neprovocat și nejustificat pe care Federația Rusă îl poartă împotriva Ucrainei”, se afirmă într-un comunicat al Departamentului de stat de la Washington.
„Secretarul Blinken se va întâlni în R. Moldova cu președinta Maia Sandu, șefa cabinetului de miniștri Natalia Gavrilița și ministrul de Externe Nicu Popescu. În timpul vizitei sale, Secretarul de stat al SUA va discuta sprijinul pentru R. Moldova în vederea gestionării crizei refugiaților din Ucraina, la fel va reitera sprijinul pentru democrația, suveranitatea și integritatea teritorială a R. Moldova”, se mai spune în comunicatul diplomației americane.
Londra a acuzat Rusia că a trimis în Ucraina sisteme de armament termobaric
Marea Britanie a acuzat Rusia că a trimis în Ucraina sisteme de armament termobaric, ceea ce face ca să crească temerile de o escaladare a pierderilor de vieți omenești și a distrugerilor, pe măsură ce Moscova își intensifică asaltul asupra celor mai importante orașe din statul vecin.
„Nu se știe până unde va merge Putin, și ce fel de arme va autoriza pentru a-și atinge scopul, dar am observat folosirea masivă a artileriei. Am văzut desfășurarea de sisteme de artilerie termobarică și suntem îngrijorați cu privire la cât de mare va fi scara la care vor fi folosite”, a declarat ministrul britanic al Apărării Ben Wallace pe 3 martie în Estonia, fără să dea alte detalii.
Guvernul ucrainean și mai multe grupuri pentru apărarea drepturilor omului au acuzat deja Rusia că ar putea folosi arma termobarică, după ce mai mult experți militari au spus că există înregistrări video care par a arăta echipamente militare rusești capabile să lanseze astfel de atacuri intrînd în Ucraina.
Pe 26 februarie, jurnaliștii CNN au filmat un lansator de rachete termobarice la sud de Belgorod/Rusia, aproape de granița Ucrainei, ceea ce a sporit temerile că armata rusă ar putea să le folosească în Ucraina.
Rusia nu a comentat asupra acestui subiect.
Mai multe despre arma termobarică AICI.
Ministrul francez de externe a sosit la Chișinău
Ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, a sosit în vizită la Chișinău pe 3 martie, pe fundalul războiului din Ucraina și speculațiilor în legătură cu o posibilă decizie a Republicii Moldova de a depune cerere de aderare la Uniunea Europeană.
Le Drian a cărui țară deține președinția rotativă a Uniunii Europene are programate întâlniri cu președinta Maia Sandu și ministrul de externe Nicu Popescu, au spus Europei Libere surse diplomatice competente.
Cu o zi mai devreme, președinta Maia Sandu a declarat că Republica Moldova va depune cerere de aderare. „Despre când și cum vom face acest lucru o să vă informăm neapărat”, a spus Sandu. Ea a vorbit în cadrul unei conferințe de presă comune cu șeful politicii externe și de securitate al Uniunii Europene, Josep Borrell și comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhely, aflați în vizită, la Chișinău.
Georgia a anunțat că intenționează să depună pe 3 martie o cerere de aderare la UE, după ce Ucraina a luat decizia să facă presiuni pentru a fi primită în blocul pan-european, ca urmare a invaziei ruse în această țară.
Blinken: Costurile umane ale invadării Ucrainei sunt zguduitoare
Secretarul de stat american Antony Blinken a anunțat că intenționează să călătorească în Europa pentru a reafirma sprijinul Washingtonului pentru Ucraina, spunând că costurile umane ale invadării acestei țări sunt zguduitoare. Curajul poporului ucrainean în fața acestui „război neprovocat și nejustificat” este o inspirație pentru lume, a spus Blinken la o conferință de presă organizată la Departamentul de stat.
Șeful diplomației americane a mai spus că Statele Unite „vor sprijini eforturile diplomatice” ale Kievului de a se ajunge la o încetare a focului și la retragerea trupelor ruse. Blinken pleacă la Bruxelles pe 3 martie pentru întrevederi cu omologii săi europeni din Uniunea Europeană și statele membre în NATO. De acolo va călători în Polonia, Republica Moldova și țările baltice.
Georgia intenționează să depună pe 3 martie o cerere de aderare la UE
Georgia intenționează să depună pe 3 martie o cerere de aderare la Uniunea Europeană, după ce Ucraina a luat decizia să facă presiuni pentru a fi primită în blocul pan-european, ca urmare a invaziei ruse în această țară. E probabil ca și Republica Moldova să ia o astfel de decizie. Irakli Kobahidze, președintele partidului Visul Georgian, a anunțat luarea acestei decizii pe 2 martie la o conferință de presă. Autoritățile georgiene plănuiau să facă cererea de aderare în 2024, dar formațiunea Visul Georgian a a hotărât să solicite aderarea acum din cauza modificării situației de pe mapamond.
Tot în 2 martie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a discutat cu președintele Consiliului European Charles Michel despre situația de câmpul de luptă și despre stadiul eforurilor diplomatice. Zelenski a spus că autoritățile ucrainene „așteaptă vești bune despre primirea Ucrainei în Uniunea Europeană”. Procesul de aderare durează ani de zile de obicei, și presupune respectarea strict a unor criterii, precum și unanimitatea celor 27 de state membre.
Trupele ruse au ocupat orașul ucrainean Herson
Trupele rusești se aflau joi în centrul portului ucrainean de la Marea Neagră Herson, după mai multe relatări contradictorii despre probabilitatea ca Moscova să fi cucerit primul centru urban important din Ucraina, la opt zile după ce a invadat această țară.
Autoritățile ucrainene au confirmat pierderea orașului cu 250.000 de locuitori, aflat la vărsarea rîului Nipru în Marea Neagră. Într-o declarație de miercuri seara târziu, primarul din Herson, Igor Kolîhaev, a anunțat că trupele rusești sunt pe străzile orașului și au intrat în sediul consiliului municipal. „Am avut azi vizitatori înarmați la consiliul orășenesc. Nu le-am promis nimic, doar le-am cerut să nu tragă în oameni”, a spus Kolîhaev.
UNHCR: un milion de persoane au părăsit Ucraina la o săptămână după invazie
Un milion de persoane au părăsit Ucraina la o săptămână după ce Rusia a invadat această țară, a anunțat pe Twitter șeful Agenției ONU pentru refugiați (UNHCR), Filippo Grandi. „În doar șapte zile am fost martorii unui exod de un milion de oameni din Ucraina în țările învecinate. Pentru multe alte milioane de oameni din interiorul Ucrainei e timpul ca armele să tacă, astfel încât asistența umanitară pentru salvarea de vieți omenești să poată fi pusă la dispoziție”, a mai afirmat șeful UNHCR.
Sondaj: 88% dintre ucraineni cred în victoria în războiul cu Rusia
Un sondaj proaspăt al grupului sociologic „Rating” din Ucraina sugerează că 88% dintre ucraineni cred în victoria în războiul cu Rusia, iar ratingul președintelui Zelenski este de 93%. Sondajul a fost făcut în mai multe regiuni ale Ucrainei pe 1 martie. Sprijinul pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană și NATO a atins un nivel record: 86% dintre respondenți au fost în favoarea aderării la UE, iar 76% în favoarea aderării la NATO.
ONU deplânge invadarea Ucrainei de către Rusia
Într-o sesiune specială a Adunării Generale a Națiunilor Unite s-a votat cu o majoritate covârșitoare în favoarea unei rezoluții care deplânge „în cei mai puternici termeni” invadarea neprovocată a Ucrainei de către Rusia.
Rezoluția, aprobată pe 2 martie de 141 dintre cei 193 membri ai organizației, cere ca Rusia să oprească imediat războiul din Ucraina și să-și retragă toate trupele de pe teritoriul ucrainean. 35 de membri s-au abținut. Au votat împotrivă Rusia, Belarus, Coreea de Nord, Siria și Eritreea.
Angajați ai televiziunii Dojdi au părăsit Rusia
Redactorul șef al postului de televiziune Dojdi spune că a părăsit Federația Rusă după ce pagina de internet a instituției a fost blocată de autoritățile ruse. Tihon Dziadko a declarat pentru canalul Telegram Podiom că el și câțiva colegi au părăsit țara pentru o perioadă nedeterminată „pe fondul unei represiuni dure din partea autorităților asupra instituțiilor media independente”.
„După blocarea ilegală a site-ului Dojdi, a conturilor canalului de pe mai multe rețele sociale, precum și amenințările adresate unor angajați ai noștri, a devenit evident că siguranța personală a unora dintre noi este amenințată”, a spus Dziadko.
Anunțul redactorului șef al postului de televiziune Dojdi a venit la o zi după ce site-ul lui instituției media a fost blocat în Federația Rusă din ordinul Procuraturii Generale.
De asemenea, postul de radio Eho Moskvî a fost blocat pentru că a distribuit ceea ce autoritățile ruse au numit informații „care instigă activități extremiste, violență și informații false” despre invazia Rusiei în Ucraina.
Agenția de stat de monitorizare a presei din Rusia, Roskomnadzor, a avertizat mass-media din toată țara că acțiunile Rusiei în Ucraina nu pot fi numite „război” sau „invazie” și ar trebui, în schimb, denumite „o operațiune militară specială în Ucraina”.
Forțele militare ruse continuă bombardarea orașelor ucrainene
Forțele militare ruse continuă să bombardeze orașe ucrainene – Harkov - al doilea ca mărime din Ucraina, părând a fi ținta principală. De partea cealaltă, reprezentanții armatei ucrainene susțin că în unele zone ale țării echilibrul de forțe s-a schimbat, militarii ucraineni intrând în ofensivă, pentru prima dată de la începerea conflictului.
Din 24 februarie, cele mai puternice bombardamente rusești au fost înregistrate în Harkov, unde zeci de locuitori au fost uciși, iar centrul orașului a fost ținta unui atac cu rachete în ultimele zile. Guvernatorul regiunii Oleh Siniehubov a declarat în dimineața zilei de miercuri, 2 martie, că cel puțin 21 de persoane au fost ucise și cel puțin 112 au fost rănite din cauza bombardamentelor din ultimele 24 de ore.
