Ştiri
Energoatom acuză Rusia că boicotează misiunea AIEA la Zaporojie
Compania ucraineană Energoatom acuză Rusia că boicotează vizita misiunii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică la centrala atomică de la Zaporojie pentru a o împiedica să facă o „evaluare imparțială” a situației de securitate din zonă, deși președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că inspectorii ar putea încă juca un rol în evitarea unui dezastru.
Energoatom a afirmat pe 2 septembrie într-o postare pe Telegram că misiunii AIEA nu i s-a permis să intre în așa-numitul centru de criză al centralei, unde Kievul spune că sunt staționate trupe rusești, iar din cauza asta misiunea va avea dificultăți în a evalua imparțial situația.
Energoatom mai susține că accesul inspectorilor la angajații celei mai mari centrale nucleare din Europa a fost „substanțial limitat”. Compania ucraineană a acuzat de asemenea partea rusă că minte și „distorsionează faptele și dovezile care probează bombardamentele [rusești] de la centrală, ce au dus la deteriorarea infrastructurii [centralei]”.
Vladimir Rogov, membru în administrația impusă de ruși în regiune, a făcut o evaluare diferită a vizitei misiunii AIEA, spunând unei agenți rusei de știri controlată de stat că inspectorii internaționali au putut vedea tot ce au dorit să vadă la centrala atomică de la Zaporojie..
Miniștrii de finanțe din G7 au confirmat că vor impunerea unui plafon la prețul pentru petrolul rusesc
Miniștrii de finanțe din G7 au confirmat că doresc impunerea unui plafon la prețul pentru țițeiul și pentru alte produse petroliere rusești, se spune într-un comunicat dat publicității vineri, citat de agenția Reuters.
Plafonarea inițială se va baza pe mai multe inputuri tehnice, iar nivelul prețului va fi reevaluat după cum va fi nevoie, au spus miniștrii.
„Vrem să aliniem punerea în practică cu orarul măsurilor similare din al șaselea pachet de sancțiuni impuse de Uniunea Europeană”, se mai spune în comunicatul citat.
Dmitri Medvedev: „Pur și simplu nu va mai fi gaz rusesc în Europa”
Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a amenințat că Rusia va opri gazul pentru Europa, dacă Bruxelles-ul insistă pentru plafonarea prețului la gazul rusesc, relatează agenția Reuters.
Răspunzând la afirmația președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen despre stabilirea unei limite la prețul pe care Europa îl plătește pentru gazul primit din Rusia, Medvedev a scris pe Telegram: „Pur și simplu nu va mai fi gaz rusesc în Europa”.
Șefa executivului european a cerut pe 2 septembrie plafonarea prețului plătit de statele UE pentru gazul rusesc pentru a împiedica Moscova să manipuleze piața energiei din blocul pan-european ca ripostă la sancțiunile impuse de Occident Rusiei pentru războiul declanșat de Rusia în Ucraina pe 24 februarie.
Cele două declarații vin la două zile după ce Rusia a oprit furnizarea de gaz din țările baltice spre Germania prin conducta Nord Stream 1 pentru trei zile de întreținere programate dinainte.
Oprirea gazului a generat temerea că Rusia va ține închisă conducta o perioadă mai lungă, pentru a face presiuni asupra țărilor occidentale și pentru a rupe unitatea lor în a sancționa Rusia pentru invadarea Ucrainei.
Luna trecută conducta a fost închisă 10 zile, tot pentru întreținere, iar noua oprire a furnizării de gaz a fost anunțată cu mai puțin de două săptămâni înainte, iar întreținerea va fi făcută de gigantul energetic rus de stat, și nu de operatorul Nord Stream 1.
Moscova a redus în iunie furnizarea de gaz cu la 40 la sută din capacitatea conductei, și la 20 de procente în iulie, invocând chestiuni legate de mantenanță și de sancțiunile despre care Moscova spune că ar împiedica revenirea și instalarea echipamentelor.
Întreruperea și reducerea volumului furnizării de gaz rusesc au generat creșterea prețurilor și au forțat guvernele europene să caute surse alternative de aprovizionare înainte de venirea iernii.
AIEA spune că doi din inspectorii săi vor rămâne la centrala nucleară de la Zaporojie
Agenția Internațional pentru Energie Atomică (AIEA) spune că doi dintre inspectorii săi vor rămâne la centrala nucleară de la Zaporojie, după plecarea actualei misiuni de acolo, chiar dacă lupte grele continuă să fie raportate în sudul Ucrainei, inclusiv în districtul Enerhodar, din apropierea centralei atomice ocupată de ruși.
La o zi după sosirea misiunii AIEA la cea mai mare centrală nucleară din Europa, ambasadorul Rusiei pe lângă instituțiile internaționale de la Viena a declarat agenției de știri RIA Novosti pe 2 septembrie că șase experți AIEA vor fi rămâne la Zaporojie mai multe zile, iar doi inspectori internaționali urmează să fie staționați permanent acolo.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică, care are sediul la Viena, nu a confirmat declarația rusească.
Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc de lansarea de atacuri în apropierea centralei înainte de sosirea misiunii AIEA pentru a evalua situația de securitate de la centrala nucleară.
Cinci informații despre centrala de la Zaporojie
- Zaporojie este cea mai mare dintre cele patru centrale nucleare ale Ucrainei. Împreună furnizează aproximativ jumătate din energia electrică a țării.
- Invazia rusă în Ucraina, pe 24 februarie, a provocat pentru prima dată un război într-o țară cu un program nuclear atât de extins și stabil (AIEA).
- Cele șase unități ale centralei de la Zaporojie au, în total, o capacitate netă de 5,7 gigawați (AIEA). Prima unitate a fost conectată la rețea în 1984, iar ultima în 1995.
- Centrala are o importanță strategică pentru Rusia, este amplasată la numai 200 km de Crimeea, anexată abuziv în 2014.
- Centrala a fost capturată de forțele ruse în martie 2022. Este însă operată de tehnicieni ucraineni.
Sursă: Reuters
Anchetatorii ruși i-au confiscat pașaportul unei foste editorialiste de la proiectul online Idel.Realities al Europei Libere
Anchetatorii ruși i-au confiscat pașaportul unei foste editorialiste de la proiectul online Idel. Realities al Europei Libere, care relatează despre evoluțiile din regiunile rusești Volga și Ural, ceea ce o împiedică să călătorească în Israel pentru un tratament contra cancerului.
Marina Iudkevici a scris pe Facebook la 1 septembrie că după ce poliția i-a percheziționat apartamentul pe 17 august, ea și alți șase jurnaliști din Kazan, Republica Tatarstan, ale căror locuințe au fost percheziționate în aceeași zi, au fost desemnați oficial drept martori într-un caz de extremism legat de o postare online despre actuala invazie a Rusiei în Ucraina.
Iudkevici a scris că ei și celor șase jurnaliști li s-a interzis să părăsească orașul Kazan, iar anchetatorii i-au confiscat pașaportul, computere, telefoane mobile și alte dispozitive electronice. Președintele posturilor de radio Europa Liberă/Libertatea Jamie Fly a condamnat perchezițiile făcute la domiciliile ziariștilor.
În martie, președintele rus Vladimir Putin a promulgat o lege care pedepsește cu ani grei de închisoare diseminarea de „informații deliberat false” despre operațiunile militare rusești în Ucraina, lege prin care Kremlinul vrea să controleze toate relatările despre războiul său în Ucraina.
Milioane de pakistanezi sunt evacuați din cauza inundațiilor
Salvatorii - sprijiniți de elicoptere și bărci militare - se străduiesc să evacueze milioane de oameni din satele izolate din sudul Pakistanului. Oficialii spun că urmează ca în regiune să aibă loc noi inundații.
Aproape 20 000 de metri cubi de apă pe secundă curg acum în aval din nordul țării și vor ajunge, în scurt timp, în marile orașe din Sindh, a declarat Agenția de gestionare a dezastrelor. Sindh a fost cea mai afectată provincie într-o serie de inundații care au loc de la jumătatea lunii iunie.
„Încercăm să ajungem la oamenii care sunt încă prinși de puhoaie, fără hrană și adăpost”, a declarat Rustam Jamali, un salvator din Sindh, pentru agenția de presă dpa.
Bilanțul victimelor inundațiilor a ajuns la 1208 morți și este posibil să crească, a precizat agenția. Experții în domeniul sănătății au avertizat cu privire la posibilele contaminări infecțioase și la alte probleme de sănătate publică din zonele afectate de inundații. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) spune că inundațiile au avariat cel puțin 888 de unități medicale, îngreunând reacția la crizele de sănătate apărute în urma dezastrului.
Guvernul spune că peste 33 de milioane de persoane - sau 15% din cele 220 de milioane de locuitori - au fost afectate de inundațiile care au măturat case, întreprinderi, infrastructură și drumuri și au distrus recolte. Unele estimări spun că o treime din țară se află, în prezent, sub ape.
Organizația Națiunilor Unite a făcut apel la donații de 160 de milioane de dolari pentru a ajuta Pakistanul să facă față acestei „catastrofe climatice fără precedent". OMS a declarat că peste 6,4 milioane de persoane au nevoie urgentă de ajutor umanitar.
Un miliardar rus renunță la cetățenie și se mută în Nagorno-Karabah
Un miliardar rus de origine armeană a decis să renunțe la cetățenia rusă și să se mute în regiunea disputată Nagorno-Karabah. Ruben Vardanian a declarat că a luat decizia de a se muta în Nagorno-Karabah înțelegând toate riscurile cu care se poate confrunta.
Vardanian a spus că este „o decizie dificilă, dar corectă” în declarația sa video publicată pe 1 septembrie. Vardanian a subliniat că, după războiul dintre Armenia și Azerbaidjan din 2020 din cauza Nagorno-Karabah, conflict în urma căruia Baku a recâștigat controlul asupra unor bucăți mari din regiunea disputată și a șapte districte adiacente, „mulți oameni din Arțah (numele armean al Nagorno-Karabahului) au început să simtă că au fost abandonați". Vardanian este convins că, după războiul din 2020, armenii din întreaga lume „trebuie să fie împreună cu Arțah”, adăugând că, după ce se va stabili în Nagorno-Karabah, își va muta toate bunurile din Rusia în fondul familiei sale. Anunțul lui Vardanian vine la mai puțin de o săptămână după ce forțele azere au preluat controlul asupra orașului-cheie Lacin, care leagă regiunea separatistă de Armenia.
Orașul se afla sub controlul forțelor ruse de menținere a păcii după ce războiul, care a durat șase săptămâni și s-a soldat cu peste 6.500 de morți, s-a încheiat în noiembrie 2020, odată cu încetarea focului mediată de Moscova.
Washingtonul consideră că răspunsul Iranului privind acordul nuclear „nu este constructiv”
Iranul a trimis un răspuns scris în dimineața zilei de 2 septembrie la propunerile SUA pentru reluarea acordul nuclear încheiat în 2015 cu puterile mondiale, dar Washingtonul este reticent în privința ofertei Teheranului.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Nasser Kanaani, a declarat că „textul trimis [de Iran] are o abordare constructivă cu scopul de a finaliza negocierile”. El nu a oferit detalii despre conținutul textului.
Presa de stat iraniană informează că răspunsul Teheranului a fost trimis șefului politicii externe a Uniunii Europene, Josep Borrell, care a coordonat negocierile. După 16 luni de discuții indirecte între Iran și Statele Unite, Borrell a declarat, în luna august, că UE a stabilit o ofertă finală pentru depășirea impasului în vederea relansării acordului nuclear zdrențuit.
Departamentul de Stat a confirmat că a primit răspunsul Iranului prin intermediul Uniunii Europene. „Îl studiem și vom răspunde prin intermediul UE, dar, din păcate, nu este constructiv”, a declarat Departamentul de Stat, fără a detalia propunerea Iranului.
UE a servit ca intermediar pentru negocieri indirecte, după ce, în 2018, președintele de atunci, Donald Trump, a retras unilateral Statele Unite din acordul nuclear.
În cadrul acordului, Iranul și-a redus procesul de îmbogățire a uraniului în schimbul ridicării sancțiunilor economice. Acordul prevedea că Iranul putea avea doar 300 de kilograme de uraniu îmbogățit până la 3,67%, sub controlul permanent al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA).
Cu toate acestea, conform ultimului raport al AIEA, Iranul deține în prezent un stoc de aproximativ 3.800 de kilograme de uraniu îmbogățit. De asemenea, Iranul îmbogățește acum uraniul până la o puritate de 60%, au avertizat unii experți care spun că Iranul are suficient uraniu îmbogățit cu 60% pentru a-l putea converti în combustibil pentru cel puțin o bombă nucleară.
Iranul insistă că nu are intenția de a dezvolta arme nucleare. Ministrul iranian de externe, Hossein Amir-Abdollahian, a declarat la începutul acestei săptămâni că Teheranul are nevoie de garanții mai puternice din partea Washingtonului pentru relansarea acordului. De asemenea, el a declarat că AIEA ar trebui să renunțe la „investigațiile motivate politic” privind activitatea nucleară a Teheranului.
Membrele Pussy Riot, amendate în Elveția pentru că au încercat să picteze graffiti anti-război
Un tribunal din Elveția a amendat trei membre ale grupului de protest Pussy Riot din Rusia pentru că au încercat să picteze graffiti împotriva războiului pe o bordură a unui bulevard din Berna.
Taso Pletner, membră a Pussy Riot, a scris pe Twitter la 31 august că ea și cele două colege ale sale, Maria Aliohina și Liusia Ștein, au fost obligate să plătească 410 dolari fiecare. Trioul a fost reținut pentru scurt timp la Berna, la 30 august, în timp ce încerca să picteze graffiti de protest față de invazia în curs a Rusiei în Ucraina.
În august 2021, Aliohina și Ștein au fost condamnate în Rusia la pedepse cu suspendare pentru că au organizat fără aprobări oficiale mitinguri pentru a-l susține pe Alexei Navalnîi, politician de opoziție aflat în închisoare.
Trupa Pussy Riot a ieșit în evidență în 2012, după ce trei dintre membrele sale au fost condamnate pentru „huliganism motivat de ură religioasă” pentru că au intrat abuziv în Catedrala Hristos Mântuitorul din Moscova și au cântat o „rugăciune punk” împotriva lui Vladimir Putin, care era prim-ministru la acea vreme și care făcea campanie pentru revenirea sa la Kremlin.
Serviciile secrete britanice: Se poartă lupte grele în zona centralei nucleare Zaporojie
Lupte grele continuă în sudul Ucrainei, inclusiv bombardamente în districtul Enerhodar, în apropiere de centrala nucleară Zaporojie ocupată de Rusia, a declarat Ministerul britanic al Apărării în buletinul său zilnic de informații din 2 septembrie.
Informația survine în timpul vizitei inspectorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) la centrala nucleară. Bombardamentele intense de artilerie din zonă care au întârziat echipa și au forțat oprirea unuia dintre reactoarele centralei la 1 septembrie.
Atât partea ucraineană, cât și cea rusă se acuză reciproc că au lansat atacuri în zonă înaintea vizitei misiunii AIEA. Oficialii ucraineni vorbesc despre „atacuri constante cu mortiere” din partea armatei ruse, încă de la primele ore ale dimineții, lovind mai multe clădiri civile la 1 septembrie. Oficialii locali din Zaporojie au declarat, de asemenea, că trupele rusești au bombardat "traseul prestabilit al misiunii AIEA de la [orașul] Zaporojie la centrala nucleară Zaporojie".
La rândul său, Ministerul rus al Apărării a acuzat forțele ucrainene că au încercat să pună mâna pe centrală.
Centrala din Zaporojie a fost ocupată de forțele rusești, dar administrată de ingineri ucraineni încă din primele zile ale invaziei Rusiei în Ucraina.
Oficialii ucraineni spun că Rusia folosește instalația ca scut, depozitând arme acolo și lansând atacuri din jurul ei, în timp ce Moscova neagă acuzațiile și acuză Ucraina că trage cu nesăbuință în zonă. Ambele părți spun că se tem de o catastrofă nucleară din cauza bombardamentelor pe care și le atribuie reciproc.
Cinci reprezentanți ai misiunii AIEA sunt așteptați să rămână la centrală până la 3 septembrie pentru a evalua pagubele fizice ale instalației, potrivit operatorului energetic de stat ucrainean Enerhoatom. Majoritatea membrilor echipei de inspecție au părăsit centrala la 1 septembrie, a precizat agenția, adăugând că inspectorii au reușit să vadă ceea ce aveau nevoie să vadă.
Securitatea iraniană a percheziționat casele a zeci de baha'i și a arestat 14 persoane
Agenții de securitate iranieni au efectuat raiduri în casele a zeci de cetățeni baha'i din provincia Mazandaran din nordul Iranului, arestând 14 dintre aceștia. Potrivit agenției de știri Iran Human Rights, operațiunea s-a desfășurat în orașele Sari și Qaemshahr la 31 august.
Cele 14 persoane au fost arestate după ce casele lor au fost percheziționate, agenții confiscându-le o parte din bunuri, inclusiv telefoane mobile și manuale religioase. Toți au fost transferați ulterior la Departamentul de informații din Sari pentru a fi anchetați.
În același timp, potrivit agenției de știri Human Rights Activists, un tribunal din orașul Shiraz, din sudul Iranului, a condamnat 25 de adepți ai credinței baha'i la pedepse cu închisoarea cuprinse între doi și cinci ani, fiind acuzați de „organizarea de întâlniri și cursuri promoționale și educaționale în prezența unor persoane musulmane și de promovarea credinței Baha'i”, liderii religiei spunând că acesta este un alt semn al persecuției cu care se confruntă.
De la înființarea Republicii Islamice Iran în 1979, sute de baha'i au fost închiși pentru convingerile lor. Cel puțin 200 au fost executați sau au dispărut pentru totdeauna după arestare.
Polonia cere Germaniei despăgubiri uriașe pentru Al Doilea Război Mondial
Guvernul polonez a declarat că va solicita despăgubiri de 1 300 de miliarde de dolari pentru pagubele suportate de Polonia în Al Doilea Război Mondial.
De la venirea la putere în 2015, partidul de guvernământ polonez Lege și Justiție (PiS) a insistat pe tema reparațiilor de război, afirmând că Germania are o „datorie morală” în această chestiune.
Vicepremierul Jaroslaw Kaczynski, șeful PiS, a declarat la 1 septembrie că se așteaptă la un proces „lung și dificil” cu Germania pe această temă. Kaczynski a declarat că guvernul „nu numai că a pregătit un raport... dar am luat și o decizie, o decizie privind acțiunile ulterioare” pentru a cere Germaniei să negocieze despăgubirile.
Ministerul de Externe al Germaniei a declarat că poziția guvernului său rămâne „neschimbată” și consideră că problema reparațiilor este închisă. În 1953, Polonia a renunțat la alte reparații „și a confirmat în mod repetat această renunțare”, a precizat ministerul.
„Starea de acum reprezintă este fundamentală pentru ordinea europeană de astăzi. Germania își asumă responsabilitatea pentru Al Doilea Război Mondial din punct de vedere politic și moral”, a precizat ministerul.
SUA aprobă raportul ONU privind abuzurile Chinei în Xinjiang
Statele Unite au salutat un raport al Națiunilor Unite în care se afirmă că China ar fi comis crime împotriva umanității în regiunea sa vestică Xinjiang.
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat la 1 septembrie că raportul întocmit de Michelle Bachelet, Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, care pleacă din funcție, descrie documentat și cu precizie „tratamentul îngrozitor” aplicat de China uigurilor și altor minorități. El afirmă că raportul „adâncește și reafirmă profunda noastră îngrijorare cu privire la genocidul și crimele împotriva umanității pe care autoritățile guvernamentale [chineze] le comit în prezent împotriva uigurilor, care sunt predominant musulmani, și a membrilor altor grupuri etnice și religioase minoritare din Xinjiang”.
Raportul Bachelet acuză Beijingul pentru „încălcări grave ale drepturilor omului” și posibile „crime împotriva umanității”.
China a negat cu tărie orice abuzuri în Xinjiang, insistând că administrează centre de educație profesională menite să limiteze extremismul islamic. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Wang Wenbin, a calificat raportul drept „complet ilegal și nul” și a declarat la 1 septembrie, în cadrul unei informări periodice, că acesta „este un instrument politic care servește ca parte a strategiei Occidentului de a folosi Xinjiang pentru a controla China”.
O nouă politică pentru afganii care doresc să obțină rezidență permanentă în SUA
Statele Unite afirmă că va elimina treptat un program menit să le ofere afganilor o cale mai rapidă de a intra în SUA prin intermediul statutului de permis temporar condiționat acordat din motive umanitare.
Această schimbare de politică, care intră în vigoare la 1 octombrie, va ajuta mai mulți afgani să obțină rezidența permanentă în SUA, spun oficialii americani. Conform acestei schimbări, Statele Unite vor înceta - cu câteva excepții - să mai admită afgani pe bază de permis temporar din motive umanitare, un program special care permite intrarea în SUA, dar nu oferă o cale de obținere a rezidenței permanente.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat că administrația adoptă un „nou model” pentru afganii care călătoresc „direct în comunitățile în care se vor muta”. Aceasta înseamnă că nu vor trebui să se oprească într-o țară terță, lucru necesar pentru a fi admiși din motive umanitare, a spus ea.
De la evacuarea haotică care a urmat retragerii trupelor americane în august 2021, aproximativ 86 000 de afgani au sosit în Statele Unite. Aproape toți au ajuns în țară prin intermediul procesului de admitere pe motive umanitare, dar SUA s-au străduit să facă față influxului de refugiați.
Jean-Pierre a declarat că guvernul american este, de asemenea, conștient de faptul că „mulți dintre aliații noștri afgani sunt încă sub amenințare în acea țară”.
Soluționarea cererii lui Trump legată de confiscarea de documente de către FBI, amânată
Un judecător american a amânat luarea unei decizii cu privire la aprobarea cererii fostului președinte Donald Trump de a numi un expert special care să analizeze documentele confiscate de FBI după o percheziție efectuată luna trecută la domiciliul său.
Judecătoarea districtuală americană Aileen Cannon a ascultat argumentele pe 1 septembrie cu privire la posibilitatea de a numi un expert juridic extern, o măsură despre care avocații lui Trump spun că este necesară pentru a asigura o inspecție independentă a documentelor. O astfel de examinare ar permite ca „informații extrem de personale”, cum ar fi jurnale sau agende, să fie disjunse din dosarul de anchetă și returnate lui Trump împreună cu documentele care pot fi protejate de privilegiul avocat-client sau de privilegiul executiv.
Departamentul de Justiție afirmă că solicitarea este nejustificată deoarece a revizuit deja documentele potențial privilegiate și spune că numirea expertului ar putea întârzia ancheta. Cannon, care a fost numită de Trump în 2020, a declarat că nu se va pronunța imediat cu privire la această chestiune sau dacă va desecretiza mai multe informații despre documentele confiscate. Presa a cerut cu insistență ca aceste documente să devină publice
Cannon a declarat la 27 august că „intenția sa preliminară” era să numească un expert special.
Trei persoane, reținute după perchezițiile în dosarul finanțării ilegale a Partidului Șor
Trei persoane au fost reținute pentru 72 de ore în urma a patru percheziții efectuate vineri, 2 septembrie, în dosarul finanțării ilegale a Partidului Șor. Membrii partidului au organizat proteste în fața președinției și Centrului Național Anticorupție acuzând guvernarea că face presiuni asupra liderilor opoziției.
Potrivit procurorilor, persoanele reținute sunt bănuite de complicitate la săvârșirea falsificării rapoartelor privind gestiunea financiară a partidului și acceptarea finanțării partidului din partea unui grup criminal organizat.
Într-un comunicat de presă, emis în această vineri dimineață, reprezentanții Partidului susține că scopul perchezițiilor a fost de a-i intimida pe activiștii formațiunii și împiedica organizarea protestului de la președinției, care a avut loc.
Tot vineri, procurorii au cerut prelungirea cu 30 de zile a arestului preventiv în privința deputatei Marina Tauber și au informat că partidul Șor, în calitate de persoană juridică, a fost recunoscut în calitate de bănuit. Persoanei juridice la fel, fiindu-i incriminată comiterea infracțiunilor de complicitate la săvârșirea falsificării rapoartelor privind gestiunea financiară a partidului și acceptarea finanțării partidului din partea unui grup criminal organizat.
Vineri a fost a treia oară când procurorii au efectuat percheziții în acest dosar. Pe 25 iulie au avut loc percheziții în 97 de locații. Atunci, CNA anunța că de la președinții și secretarii organizațiilor de partid „au fost ridicate documente, înscrisuri, corespondență și alți purtători materiali de informații, în care ar fi reflectate date cu privire la persoane fizice sau juridice care ar fi beneficiat de plăți ilicite pentru prestarea de servicii sau activități în interesul partidului, din fonduri ilegale”.
Primele percheziții au avut loc pe 21 iulie. În aceeași zi, vicepreședinta Partidului Șor, Marina Tauber, a fost lipsită de imunitate parlamentară și reținută de CNA. Deputata se află în arest preventiv, în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, după ce fost pusă sub acuzare de procurorii anticorupție.
Tauber este învinuită că a prezentat date false în raportul financiar al Partidului Șor pentru primul semestru al anului 2022 și că a acceptat cu bună știință finanțarea formațiunii de către un grup criminal organizat.
În demersul făcut în parlament pentru ridicarea imunității ei, procurorul general interimar, Dumitru Robu, a arătat că formațiunea a făcut în această perioadă plăți în sumă de 20,5 milioane de lei, mult peste cele 1,7 milioane de lei declarate drept sursă de finanțare din donațiile membrilor.
Câțiva din inspectorii AIEA vor rămâne la centrala nucleară Zaporojie
Unii din membrii misiunii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) vor rămâne în centrala atomică de la Zaporojie, a anunțat șeful AIEA, după vizita făcută acolo.
„Lumea trebuie să știe că AIEA stă la Zaporojie”, a spus Rafael Grossi într-un mesaj video dat publicității de agenția rusă de știri RIA Novosti. El nu a precizat câți membri ai echipei sale vor rămâne acolo și pentru cât timp.
Compania ucraineană Energoatom a spus într-o postare pe Telegram că ar fi vorba de cinci persoane, că inspectorii AIEA au descărcat echipamente pe care le-au adus cu ei și că se așteaptă să rămână acolo până pe 3 septembrie.
Grossi, a precizat Energoatom, a părăsit centrala după vizita inițială împreună cu majoritatea celorlalți membri ai echipei sale și a spus că inspectorii au putut vedea deja ce au vrut să vadă.
Misiunea AIEA a ajuns la centrala nucleară Zaporojie în ciuda tirurilor de artilerie din zonă, care au forțat închiderea unuia din reactoarele ei și au întârziat venirea inspectorilor ONU.
Situația de la cea mai mare centrală atomică din Europa continuă să fie o sursă de mare îngrijorare pe plan mondial din cauza riscului unui dezastru nuclear provocat de conflictul armat din zonă.
Cinci informații despre centrala de la Zaporojie
- Zaporojie este cea mai mare dintre cele patru centrale nucleare ale Ucrainei. Împreună furnizează aproximativ jumătate din energia electrică a țării.
- Invazia rusă în Ucraina, pe 24 februarie, a provocat pentru prima dată un război într-o țară cu un program nuclear atât de extins și stabil (AIEA).
- Cele șase unități ale centralei de la Zaporojie au, în total, o capacitate netă de 5,7 gigawați (AIEA). Prima unitate a fost conectată la rețea în 1984, iar ultima în 1995.
- Centrala are o importanță strategică pentru Rusia, este amplasată la numai 200 km de Crimeea, anexată abuziv în 2014.
- Centrala a fost capturată de forțele ruse în martie 2022. Este însă operată de tehnicieni ucraineni.
Sursă: Reuters
Crucea Roșie internațională: luptele de la Zaporojie trebuie să înceteze imediat
Șeful Crucii Roșii internaționale Robert Mardini spune că luptele dintre ruși și ucraineni din apropierea centralei nucleare de la Zaporojie trebuie oprite imediat, înainte ca un „incident major” să provoace o catastrofă umanitară.
„În cazul unei scurgeri radioactive, va fi dificil, dacă nu chiar imposibil, să se acorde asistență umanitară, și din cauza asta luptele trebuie să se oprească. A sosit deci timpul să nu se mai joace cu focul și să ia măsuri concrete pentru apărarea acestei centrale și a altora asemenea ei în fața oricărei operațiuni militare. Orice calcul greșit ar putea declanșa o devastare pe care o vom regreta decenii la rând”, a spus Mardini la o conferință de presă pe 1 septembrie.
Moscova și Kievul se acuză reciproc de bombardamentele care continuă în zona unde se află cea mai mare centrală atomică din lume, pe care rușii au ocupat-o la puțin timp după ce au invadat Ucraina pe 24 februarie.
Centrala de la Zaporojie e în continuare operată de ingineri și tehnicieni ucraineni, dar sub supravegherea armatei ruse.
Misiunea AIEA a ajuns la centrala nucleară Zaporojie
Echipa trimisă de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a ajuns la centrala nucleară de la Zaporojie, dar tirurile de artilerie din zonă au forțat închiderea unuia din reactoarele centralei și amânarea inspecției pe care urmau să o facă acolo oamenii conduși de șeful AIEA Rafael Grossi.
Energoatom, agenția de stat ucraineană care gestionează centrala atomică, a anunțat într-un mesaj scurt pe Telegram că echipa AIEA ajuns la uzină. iar reporterii prezenți la fața locul au relatat că echipa agenției ONU a sosit într-un convoi cu o masivă prezență militară rusă în apropiere.
Călătoria misiunii AIEA fusese întârziată câteva ore, în timp ce forțele ruse și cele ucrainene s-au acuzat reciproc de lansarea unor atacuri în acolo.
Înainte de plecarea spre Zaporojie, șeful inspectorilor ONU Rafael Grossi a spus că că activitatea militară crescândă de acolo nu va schimba planurile misiunii de a vizita centrala și de a sta de vorbă cu personalul său.
Situația de la cea mai mare centrală atomică din Europa continuă să fie o sursă de mare îngrijorare pe plan mondial din cauza riscului unui dezastru nuclear provocat de continuarea conflictului armat din zonă.
Cinci informații despre centrala de la Zaporojie
- Zaporojie este cea mai mare dintre cele patru centrale nucleare ale Ucrainei. Împreună furnizează aproximativ jumătate din energia electrică a țării.
- Invazia rusă în Ucraina, pe 24 februarie, a provocat pentru prima dată un război într-o țară cu un program nuclear atât de extins și stabil (AIEA).
- Cele șase unități ale centralei de la Zaporojie au, în total, o capacitate netă de 5,7 gigawați (AIEA). Prima unitate a fost conectată la rețea în 1984, iar ultima în 1995.
- Centrala are o importanță strategică pentru Rusia, este amplasată la numai 200 km de Crimeea, anexată abuziv în 2014.
- Centrala a fost capturată de forțele ruse în martie 2022. Este însă operată de tehnicieni ucraineni.
Sursă: Reuters
Președintele Lukoil Ravil Maganov a decedat în condiții încă neelucidate
Lukoil, a doua cea mai mare companie petrolieră privată din Rusia și una din puținele care s-au opus războiului declanșat de Kremlin în Ucraina, a anunțat că președintele consiliului său de administrație a încetat din viață după o „boală serioasă”, contrazicând relatările presei locale că s-ar fi aruncat de la o fereastră a unui spital din Moscova.
Agenția de știri controlată de stat TASS a citat o oficialitate polițienească anonimă cu declarația că Ravil Maganov, de 67 de ani, s-ar fi sinucis aruncându-se de la etajul șase al spitalului unde fusese internat după un atac de cord.
Maganov lucra pentru Lukoil de la începutul anilor 1990 și se spunea despre el că era loial Kremlinului.
Cu toate acestea, la câteva săptămâni după ce Kremlinul a invadat Ucraina, Lukoil a ieșit în evidență ca una din puținele companii rusești care au condamnat invadarea țării vecine, pe care a numit-o „tragică”, cerând terminarea cât mai rapidă a conflictului armat.
În mai, presa rusă a raportat un alt deces la Lukoil - fostul director general al companiei Aleksandr Subotin a fost găsit mort în beciul unei case în localitatea Mîtiși din apropierea Moscovei, aparent din cauză că a consumat o cantitate de alcool exagerată
HRW: rușii și forțele aliate lor transferă forțat civili ucraineni în Rusia
Human Rights Watch spune că rușii și forțele aliate lor transferă forțat civili ucraineni, inclusiv pe cei care fug din calea luptelor, în Rusia, sau în regiunile ocupate de ruși în Ucraina.
Aceste transferuri sunt o „serioasă încălcare” a legilor conflictelor armate și sunt crime de război, și potențiale crima contra umanității, se spune într-un raport HRW dat publicității pe 1 septembrie.
„Civililor ucraineni nu trebuie să li se impună să fie duși în Rusia”, a declarat Belkis Wille, cercetător principal pe probleme de criză și conflicte în cadrul Human Rights Watch și co-autor al raportului de joi.
Documentul notează și că mii de cetățeni ucraineni au fost deja supuși unui control obligatoriu punitiv și abuziv numit „filtrare”.
De la începerea războiului, Rusia a fost acuzată că a comis în mod consistent crime de război prin bombardarea presupus intenționată a zonelor rezidențiale și a unor elemente de infrastructură civilă, cum ar fi spitale, centre comerciale și locații culturale.
Au existat de asemenea acuzații privind arestări ilegale și dispariții forțate ale unor civili.
Moscova a respins toate aceste acuzații
Guvernul cumpără cărbune pentru a completa rezervele de stat
Executivul cumpără 3.155 de tone de cărbune, alocând din fondul de rezervă pentru aceasta 35,7 milioane de lei. Decizia a fost luată astăzi în cadrul ședinței cabinetului de miniștri.
Într-un comunicat al guvernului se precizează că procurarea cărbunelui are loc în contextul riscurilor privind securitatea aprovizionării R. Moldova cu energie electrică și gaze naturale.
Suma alocată a fost calculată luând în considerare prețul mediu pentru o tonă de cărbune și cheltuielile pentru primirea și depozitarea cărbunelui până la sfârșitul anului curent.
Pentru a preveni și a atenua impactul unei eventuale crize energetice, statul a decis să cumpere circa 15.000 de tone de păcură, precum și să depoziteze în România 10 milioane de metri cubi de gaze naturale.
Plăcuțe neutre pentru mașinile transnistrene, dar nu pentru toate
Biroul politici de reintegrare anunță că mecanismul de înmatriculare a mijloacelor de transport transnistrene cu plăcuțe neutre rămâne funcțional, dar nu va mai fi aplicat autoturismelor înregistrate în stânga Nistrului până la 1 septembrie 2018, data intrării în vigoare a respectivului mecanism.
Printr-o derogare cerută de Tiraspol și acceptată de Chișinău, șoferii mașinilor înmatriculate până în 2018 au putut obține numere neutre până la 1 septembrie 2020, termenul-limită fiind apoi extins cu 2 ani, până la 1 septembrie 2022.
Deși Tiraspolul a solicitat extinderea repetată a acestui termen, Biroul politici de reintegrare precizează, într-un comunicat, că plăcuțele neutre vor fi oferite în continuare doar pentru autoturismele înmatriculate în regiunea transnistreană după data de 1 septembrie 2018, cu excepția celor care sunt antrenate în activități comerciale.
Se mai notează că toți șoferii din stânga Nistrului își pot înmatricula autovehiculele cu numere moldovenești, urmând o procedură simplificată și fără susținerea probelor adiționale, cu obținerea permisului de conducere al R. Moldova.
Biroul politici de reintegrare susține că cererea pentru aceste servicii publice oferite de autoritățile constituționale sporește, dar acuză Tiraspolul că le blochează „sub un pretext fals începând cu 29 decembrie 2021 şi până în prezent”, contrar înțelegerilor convenite anterior.
Chișinăul și Tiraspolul au convenit în septembrie 2018 ca automobilele din regiunea transnistreană să fie înmatriculate cu numere neutre pentru a fi admise în traficul internațional, dar şi pentru ca autoritățile constituționale să poată documenta şi ține evidența acestor mașini. În acest scop, au fost deschise oficii teritoriale ale Agenției Servicii Publice la Tiraspol și la Râbnița și a fost simplificat mecanismul de acordare a acestor plăcuțe.
La 29 decembrie 2021, Tiraspolul a anunțat că suspendă temporar activitatea punctelor de înmatriculare, după ce organele vamale ale R. Moldova au reținut, la postul vamal Căușeni, un lot de plăcuțe de înmatriculare cu simbolică transnistreană nerecunoscută, importate de către o companie din regiune, împreună cu un lot de plăcuțe neutre.
Pe 16 august, la o întâlnire prin videoconferință cu vicepremierul pentru reintegrare Oleg Serebrian, negociatorul-șef din partea Tiraspolului Vitali Ignatiev a cerut repetat returnarea lotului de plăcuțe de înmatriculare transnistrene reținut de vameșii moldoveni, precum și extinderea mecanismului de înmatriculare cu numere neutre.
Partea transnistreană nu a comentat, deocamdată, decizia Chișinăului de a limita mecanismul de acordare a plăcuțelor neutre.
Indemnizații de 1.000 de lei pentru toți copiii de până la 2 ani
Toți copiii cu vârsta de până la 2 ani vor beneficia de o indemnizație lunară de 1.000 de lei, indiferent dacă părinții acestora au sau nu statut de persoană asigurată, potrivit unei modificări legislative aprobate de guvern joi, 1 septembrie.
Astfel, persoanele asigurate social vor primi o indemnizație lunară în valoare de 1.000 de lei până când copiii lor vor atinge vârsta de 2 ani, suplimentar la indemnizația pentru creșterea copilului pe care o ridică în prezent.
În cazul persoanelor neasigurate, indemnizația lunară acordată până la vârsta de 2 ani a copilului se va majora cu 260 de lei, de la 740 la 1.000 de lei.
Pentru implementarea proiectului, în bugetul de stat au fost prevăzute circa 76 milioane de lei. Potrivit estimărilor Casei Naționale de Asigurări Sociale, peste 63.000 de persoane vor beneficia de aceste prestații sociale în acest an.
De asemenea, începând cu 1 septembrie au intrat în vigoare mai multe modificări legislative, care permit părinților să poată beneficia de concediul pentru îngrijirea copilului pentru o perioadă de 12 luni, în care cuantumul indemnizaţiei lunare va constitui 90% din baza de calcul. Anterior, concediul pentru îngrijirea copilului se acorda pentru 36 sau 24 de luni, în care cuantumul indemnizaţiei lunare constituia 30% și respectiv 60% din baza de calcul.
Kremlinul spune că „programul de lucru” nu-i permite lui Putin să participe la funeraliile lui Gorbaciov
Kremlinul afirmă că președintele rus Vladimir Putin nu va putea participa la slujba de înmormântare a lui Mihail Gorbaciov, ultimul lider sovietic, care a murit la începutul acestei săptămâni, din cauza programului său de lucru.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, le-a declarat reporterilor de la Moscova, la 1 septembrie, că, deși Gorbaciov nu va fi onorat cu o înmormântare de stat completă, slujba va avea o gardă de onoare și alte câteva elemente prezente, de obicei, în timpul unei astfel de ceremonii.
El a adăugat că Putin s-a oprit în cursul acestei zile la Spitalul Clinic Central pentru a-și lua rămas bun de la cel căruia i se atribuie meritul de a fi ajutat la încheierea Războiului Rece. La acela spital se află trupul fostului lider sovietic care a murit la vârsta de 91 de ani pe 30 august, în urma unei boli prelungite. „Din nefericire, programul de lucru al președintelui nu îi va permite să facă acest lucru [să participe la slujbă] pe 3 septembrie, de aceea a decis vizita de astăzi", a declarat Peskov.
Fiica lui Gorbaciov, Irina Virganskaia, a declarat că funeraliile tatălui său vor avea loc pe 3 septembrie în Casa Unirii, acolo unde au fost înmormântați toți liderii sovietici, cu excepția lui Nikita Hrușciov. Locul se află nu departe de Kremlin.
Decizia lui Putin de a nu fi prezent la înmormântare evidențiază reacția glacială pe care Kremlinul a avut-o la moartea celui pe care o mare parte a Occidentului l-a lăudat pentru că a inițiat schimbările politice și economice cunoscute sub numele de glasnost (deschidere) și perestroika (restructurare) care au contribuit la declanșarea căderii Zidului Berlinului, la reunificarea Germaniei și, în cele din urmă, la dispariția Uniunii Sovietice.
Putin, care a avut o relație tensionată cu Gorbaciov, a numit prăbușirea Uniunii Sovietice „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului [XX]”.
Destrămarea URSS și Premiul Nobel pentru Pace. Momente din viața lui Mihail Gorbaciov
