Regretatul istoric Robert Conquest (1917–2015), unul dintre sovietologii de vârf ai lumii, a primit în 2005 medalia prezidențială pentru libertate, cea mai înaltă distincție civilă americană. Era astfel onorat, alături de alte personalități marcante ale lumii contemporane, un cărturar care nu a ezitat vreodată să rostească, în chip demn și competent, adevărul despre sistemul totalitar comunist într-o vreme când stânga colaboraționistă domina piața intelectual-occidentală.
Am citit cartea lui Conquest despre Marea Teroare stalinistă (apărută în 1968) după terminarea Facultății de Filosofie, secția de sociologie, în 1974. Mi-o dăruise Mona Țepeneag, împreună cu alte cărți pe teme marxologic-kremlinologice aduse în țară de soțul ei, Dumitru Țepeneag (acesta rămăsese la Paris, unde edita revista Cahiers de l’Est). Am fost cutremurat de ceea ce pentru mine era demonstrația fundamentală a naturii criminale a sistemului comunist. Cu minuție, dar și cu o nesfârșită empatie pentru victimele lui Stalin, Conquest a reconstituit în acea capodoperă universul terorii permanente, al proceselor-spectacol și al Gulagului. Îmi amintesc despre discuțiile purtate pe atunci pe tema acestei cărți cu prieteni interesați ca și mine să priceapă „de ce”-ul lumii aberante în care ne era sortit să trăim. Îmi aduc aminte că într-o asemenea discuție spuneam că, dacă Hegel ar fi trăit în vremurile noastre, ar fi folosit cartea lui Conquest pentru a scrie un nou capitol despre viclenia non-rațiunii, în a sa Filosofie a istoriei.
Volumul lui Conquest a devenit un document esențial privind natura—intrinsec și incurabil inumană—a stalinismului. În alte cărți, Conquest a luminat legăturile profunde dintre stalinism și cultura politică a bolșevismului originar. Ceea ce a fost notabil în cazul acestui poet și istoric britanic, devenit unul dintre influenții intelectuali publici americani, a fost curajul de a respinge tentativele justificatoare ale diverșilor „tovarăși de drum” și istorici revizioniști pentru care stalinismul a fost o deviație de la un model leninist presupus democratic.
Să amintesc aici și alte cărți de Conquest. În primul rând, mă gândesc la Harvest of Sorrow (Recolta durerii), apărută în 1986, o radiografie a colectivizării forțate în URSS și a terorii-foamete organizată în chip diabolic de Stalin și clica lui de gangsteri fanatizați. În acea carte, Conquest a demonstrat că numărul victimelor „deschiaburirii”, ale colectivizării și ale masacrului prin înfometare îl depășea pe acela al morților din Primul Război Mondial.
O mare parte a operei lui Conquest a apărut înaintea spectaculoaselor dezvăluiri din perioada Gorbaciov. A fost meritul acestui consecvent apărător al adevărului de a fi menținut viu interesul pentru ceea ce aparatele de propagandă comuniste făceau tot posibilul să mistifice și să nege. Una dintre cărțile sale, o colecție de eseuri scrise de-a lungul deceniilor șase și șapte ale secolului trecut, se intitulează Tirani și mașini de scris. Comunicate din lupta pentru adevăr (1989). Primul eseu este închinat lui Arthur Koestler, după care urmează studii despre Saharov, Soljenițîn, Orwell, Vasili Grossman, Imre Nagy, Milovan Djilas, precum și textele polemice la adresa pseudoistoricilor revizioniști.
Una dintre cărțile mai târzii ale lui Conquest, Reflecții despre un secol devastat, propunea o pătrunzătoare analiză a ceea ce a însemnat totalitarismul ca transpunere în practică a preceptelor unei religii politice apocaliptice. Scria Conquest: „Totalitarismul poate fi privit ca o formă extremă de subiectivism ideologic, în care mașinăria statului este, mai presus de orice, un mijloc de a impune Ideile conducătorului ori ale grupului conducător asupra unei societăți recalcitrante sau refractare”.
Robert Conquest a scris studii devenite clasice despre lagărele staliniste ale morții, despre „afacerea Pasternak”, despre Stalin și misterul asasinării lui Kirov în 1934. Ca membru al grupului select de cercetători de la Hoover Institution (Universitatea Stanford), el a continuat să fie prezent pe parcursul vieții în marile dezbateri istorice și politice contemporane. Scrisă cu devotament pentru valorile libertății, opera lui Conquest ne ajută să pricepem originile, dinamica și efectele dezastruoase ale ceea ce el a numit „frenezia ideologică a secolului al XX-lea”.