Meta susține că au fost eliminate în total 1.326 de profiluri, 80 de pagini și un grup de Facebook, precum și un cont de Instagram, care făceau parte dintr-o rețea ce promova mesaje care vizau audiențele din R. Moldova și Madagascar. Raportul privind amenințările de securitate, publicat la 29 mai, afirmă că pentru publicarea mesajelor pe aceste conturi au fost cheltuiți în jur de 42 de mii de dolari.

Documentul notează că, în cazul publicului din R. Moldova, această rețea de pagini și profiluri false promova în special informații despre politicieni precum Ilan Șor și Marina Tauber.

„În Moldova, erau publicate postări despre regiunea găgăuză, despre personalități publice precum Ilan Șor, un politician moldovean sancționat, și Marina Tauber, membră a Partidului Șor, pe lângă criticarea guvernului în exercițiu și a eforturilor sale de integrare în UE, inclusiv cu videoclipuri parodie despre actuala președintă”, se arată în raport.

Raportul Meta precizează că, pentru a părea mai autentice, aceste conturi postau uneori și despre alte subiecte decât cele politice, cum ar fi fotbal sau întâlniri (amoroase - n.r.). Cei care se ascundeau în spatele acestor conturi false foloseau fotografii de profil create cu ajutorul inteligenței artificiale pentru a se prezenta ca localnici.

Această rețea era activă nu doar pe Facebook, scrie Meta, dar și pe Telegram, Vimeo sau Change.org. Pentru a-și ascunde originea, utilizatorii rețelei foloseau browser-uri anonimizate, VPN-uri și infrastructuri intermediare din Lituania și regiunea transnistreană.

Datele Meta arată că aproximativ 20 de mii de conturi au urmărit una sau mai multe dintre paginile false eliminate ulterior, în timp ce mai puțin de 200 de conturi s-au alăturat grupului menționat în raport, iar alte 10 conturi au urmărit profilul de Instagram.

O analiză a Europei Libere a relevat că, în perioada februarie - mai, zeci de conturi afiliate fugarului Ilan Șor au cheltuit împreună circa 30 de mii de euro pentru a promova mesaje politice pe Facebook.

• Te-ar putea interesa și: Șor a reușit să „fenteze” Meta, publicând mesaje politice pe Facebook chiar după ce a fost interzis

Conținutul favorabil lui Șor era promovat pe Facebook fie de conturi ale aliaților săi, ca bașcana autonomiei găgăuze, Evghenia Guțul, fie de o serie de pagini create de obicei doar pentru a rula câteva postări sponsorizate.

Până la sancțiuni, Șor cheltuise deschis în aceste scopuri aproape 120 de mii de euro, rămânând până astăzi liderul clasamentului Meta, care este făcut din august 2020.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit definiției firmei Microsoft, ransomware-ul este un tip de software rău intenționat sau malwarecare amenință o victimă, distrugând sau blocându-i accesul la date sau sisteme critice până când se plătește o răscumpărare.

Agenția de cooperare judiciară a UE, Eurojust, a spus joi că au fost arestați patru suspecți „de mare valoare”, au fost scoase din uz 100 de servere și s-a preluat controlul asupra a peste 2000 de domenii de internet.

Operațiunea „Endgame”, descrisă de Associated Press ca „enormă”, desfășurată săptămâna aceasta, a cuprins acțiuni coordonate în Germania, Olanda, Franța Danemarca, Ucraina, Statele Unite și Marea Britanie. Trei suspecți au fost arestați în Ucraina, al patrulea în Armenia.

• Te-ar putea interesa și: SUA: Un moldovean, pus sub acuzare pentru infracțiuni de fraudă informatică

Poliția olandeză spune că pagubele provocate de rețeaua dezmembrată guvernelor, companiilor și cetățenilor sunt estimate la sute de milioane de euro.

Potrivit aceleiași surse, unul din suspecți a câștigat 69 de milioane de euro închiriind altora infrastructură criminală pentru răspândirea ransomware-ului.

Un oficial al poliției germane a spus că „Endgame” a fost „cea mai mare operațiune de poliție cibernetică din istorie”, iar Europol a promis că vor urma și altele. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În decembrie, liderii din UE au acceptat începerea negocierilor de aderare cu Ucraina și Moldova.

Dar cel mai recent raport al Comisiei Europene despre progresele candidatelor – scrie DPA – menționează rămâneri în urmă în pregătirea Ucrainei, în special în combaterea corupției și protejarea minorităților.

Ambasadorii din țările UE urmează să discute săptămâna viitoare despre începerea negocierilor, și există temeri că Ungaria se va opune, în cazul Ucrainei.

Se crede că odată ce va depășită opoziția Budapestei, se va putea anunța adoptarea cadrului de negocieri cu cele două candidate, probabil în ultima săptămână a lunii iunie.

Ungaria, cel mai bun prieten al Rusiei în UE, se opune mereu primirii Ucrainei, spunând că este o țară coruptă, care nu-și controlează teritoriul și nu dă drepturi depline minorităților naționale, printre care se numără cea maghiară.

Ungurii nu au, în schimb, obiecții față de primirea în UE a Moldovei, odată ce va fi pregătită. În această fază a apropierii celor două țări de blocul cu 27 de membri, cele două țări sunt însă tratate „la pachet”, astfel că tergiversarea uneia din candidaturi le poate afecta pe amândouă (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Acționând la instrucțiunile reprezentanților statului agresor, acesta a dat foc echipamentelor tehnologice a două stații electrice din sudul regiunii Odesa. Incendiul a distrus echipamentul, iar substațiile electrice au fost scoase din funcțiune”, scrie procuratura din Odesa.

Instituția precizează că cele două stații alimentau cu energie electrică opt localități cu peste 14.000 de locuitori.

Organele de drept ucrainene afirmă că moldoveanul, care are permis de ședere permanentă în Ucraina, aștepta să primească pentru „serviciile” sale o recompensă de 2.000 de dolari SUA.

Bărbatul se află în arest. El este suspectat de sabotaj săvârșit în baza legii marțiale și riscă închisoare pe viață cu confiscarea averii.

Acțiunile de investigație sunt în curs de desfășurare pentru identificarea altor persoane implicate în activitatea infracțională. Ancheta preliminară este condusă de biroul SBU din regiunea Odesa.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit Ministerului Educației, acesta este cel mai mare număr de tineri care primesc nota zece din oficiu din ultimii 10 ani.

De nota zece din oficiu la limbile străine beneficiază candidații care au susținut, pe parcursul anilor de studii, examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice.

La sesiunea de bacalaureat precedentă, 2.192 de candidați au luat nota maximă din oficiu, în sesiunea din 2022 - 1.596 candidați, în sesiunea din 2021 - 1.299, iar în sesiunea din 2020 - 1.349.

Această practică a fost instituită în 2015. Atunci, 229 de elevi au avut nota zece din oficiu.

Începând din acest an, nota zece din oficiu este acordată și elevilor care au susținut, pe parcursul claselor a X-a – a XII-a, examene cu recunoaștere internațională la informatică.

Examenele de Bacalaureat se vor desfășura în perioada 4-21 iunie. Acestea vor fi susținute de către 18.800 candidați, dintre care 2.514 sunt restanțieri din sesiunile anterioare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a publicat pe 27 mai anunțul de consultare publică a hotărârii de guvern care prevede acest lucru.

Încă în august 2023, ministerul anunța că dorește să introducă un mecanism prin care statul să poată interveni în activitatea unor sectoare ale economiei pentru a corecta deficiențele concurențiale sau pentru a consolida controlul statului asupra unei piețe importante.

Potrivit noului document, SA „Metalferos”, în care statul deține o cotă de 78%, va deveni singura entitate ce va importa sau va procura pe teritoriul țării resturi și deșeuri de metale feroase pentru a le vinde ulterior agenților economici din stânga Nistrului.

Documentul stipulează că societatea pe acțiuni va fi obligată să publice în fiecare lună pe pagina sa web un raport care va reflecta inclusiv volumul și valoarea metalelor livrate către Uzina Metalurgică de la Rîbnița, care este unul din cei mai mari contribuabili la bugetului regiunii separatiste.

Totodată, agenții economici care nu au relații fiscale cu sistemul bugetar al R. Moldova nu vor avea dreptul să importe resturi și deșeuri de metale.

Cu alte cuvinte, Uzina Metalurgică de la Rîbnița va putea importa aceste metale din alte țări doar prin intermediul SA „Metalferos”.

• Te-ar putea interesa și: Uzina de la Râbnița a primit autorizații de la Agenția de Mediu pentru 10 luni

Aceste proceduri, spune proiectul de hotărâre, se vor realiza prin posturile vamale interne ale R. Moldova.

Alți agenți economici autorizați să gestioneze deșeuri de metale feroase vor putea să le colecteze, păstreze, să le prelucreze și chiar să le exporte, însă nu vor putea să le vândă uzinei din stânga Nistrului.

La sfârșitul anului 2022, autoritățile moldovene au înființat Comisia Națională pentru Monopol Fiscal. Rolul acesteia este de a recomanda Guvernului acordarea statutului de monopol fiscal unei întreprinderi sau unui grup de întreprinderi.

Comisia va supraveghea și va evalua anual sectorul economic în care aceste entități activează, iar dacă vor fi constatate abateri de la normele stabilite va propune Guvernului revocarea acestui statut.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Reuters a relatat că a fost percheziționat atât biroul de la Bruxelles al asistentului, cât și locuința sa din Strasbourg – unde își are celălalt sediu Parlamentul European.

Procurorii spun că perchezițiile au fost parte dintr-o investigație asupra unei tentative rusești de a influența „europarlamentarele” din iunie prin convingerea unor legislatori să răspândească, contra cost, puncte de vedere rusești la site-ul de știri Voice of Europe, înregistrat în Cehia.

„Sunt indicii că angajatul PE a jucat un rol semnificativ (în această afacere)”, au spus procurorii belgieni într-o declarație de presă.

Belgienii nu l-au numit pe asistentul vizat, iar Parlamentul European a refuzat să comenteze, întrucât ancheta este în desfășurare.

La cererea Cehiei, Uniunea Europeană a impus sancțiuni portalului Voice of Europe, ca și celor doi oameni de afaceri ruso-ucraineni care l-au finanțat. Consiliul European și-a explicat pedepsele prin faptul că Voice of Europe și conturile sale de pe rețele promovează activ dezinformare legată de Ucraina și promovează „narațiuni false pro-Kremlin”.

• Te-ar putea interesa și: Comisia Europeană confirmă decizia de interzicere a patru instituții media rusești

Voice of Europe a respins categoric aceste acuzații într-un articol de pe site-ul său, înainte ca el să fie scos de pe net.

La 27 mai, serviciul cehesc de informații BIS a spus că Voice of Europe nu a promovat numai dezinformare, dar a și ajutat agenți ruși să spioneze în interiorul Uniunii Europene.

Șeful BIS, Michal Koudelka, a mai spus la o audiere în Parlamentul de la Praga că „spargerea” rețelei din jurul portalului, deși este binevenită, nu echivalează nici pe departe cu eliminarea campaniilor de spionaj, dezinformare și interferență ale Moscovei în UE.

„Sunt convins că aici activează alte site-uri asemănătoare, care se vor strădui să amenințe principiile fundamentale ale democrației, să rupă unitatea europeană, să submineze încrederea în stat și în instituțiile lui, ca și în apartenența la organizațiile internaționale”, a spus șeful spionajului cehesc, citat de site-ul Idnes.cz. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pe Aeroportul Internațional din capitala moldoveană, oficialul american a fost întâmpinat de omologul său, ministrul de externe Mihai Popșoi.

La Chișinău, Antony Blinken se va întâlni cu președinta Maia Sandu și cu alți oficiali de rang înalt. Pe agenda discuțiilor se află integrarea europeană a Republicii Moldova și securitatea energetică a țării, potrivit Departamentului de Stat.

Președinția de la Chișinău a anunțat că Maia Sandu va discuta cu secretarul Blinken despre sprijinul Statelor Unite pentru modernizarea Republicii Moldova: dezvoltarea economică, consolidarea securității energetice, implementarea reformelor democratice și progresul în parcursul european.

Un grup de tineri susținători ai partidelor din blocul politic pro-rusesc „Victorie”, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor, a protestat în fața Ambasadei SUA la Chișinău, cu ocazia vizitei secretarului de stat. Ei au purtat pancarte și au scandat slogane anti-americane și anti-NATO. Participanți la acțiune au declarat că se opun la ceea ce au numit atragerea Moldovei în război.

Ulterior, poliția moldoveană a anunțat că a reținut un grup de persoane „care aparțin organizației „Șor”, venite „preponderent din UTA Găgăuzia”, după ce acestea ar fi încercat să blocheze bulevardul Dacia – artera principală care a capitalei spre aeroport.

Publicația Nokta a distribuit pe contul său de pe rețeaua X un video în care se arată cum polițiști îl conduc spre mașina lor pe Mihail Vlah, consilierul bașcanei autonomiei găgăuze, Evghenia Guțul.

Vizita secretarului de stat american a adus restricții de circulație la Chișinău. Accesul persoanelor în anumite zone din centrul capitalei și pe trasele care fac legătura cu aeroportul au fost restricționate, între ora 8.00 și 21.00. La fel, au fost interzise zborurile de aviație generală și utilizarea dronelor în zona aeroportului. Zborurile comerciale au continuat să fie efectuate însă în regim obișnuit.

Pe 24 mai, când a anunțat oficial vizita lui Blinken în Moldova, asistentul său pentru afaceri europene și eurasiatice, James O’Brien, a spus că Moldova se confruntă cu „operațiuni rusești de influență” într-un an electoral „crucial”, deși nu există momentan vreo amenințare directă din partea Rusiei.

Oficialul de la Departamentul de Stat nu a ascuns că vizita lui Blinken este și una de sprijin pentru președinta Maia Sandu, care va candida anul acesta la un nou mandat, insistând, totuși, că alegerea finală aparține exclusiv locuitorilor Moldovei.

Este a doua vizită a lui Blinken în Republica Moldova ca șef al diplomației americane, după cea din martie 2022, la scurt timp după începutul războiului din Ucraina.

Șeful diplomației americane, Antony Blinken, efectuează un turneu în Europa în perioada 28-31 mai. De la Chișinău, el va pleca la Praga, unde va avea pe agendă mai ales sprijinul pentru ajutorarea Ucrainei și relațiile americano-cehe în domeniul energiei. Tot la Praga, Blinken va participa la o reuniune informală a miniștrilor de Externe din țările NATO dedicată apropiatului summit de la Washington al alianței, din 9-10 iulie.

• Te-ar putea interesa și: Secretarul de stat SUA Blinken, în vizită în Moldova și Cehia

Statele Unite sunt unul din cei mai importanți parteneri și susținători ai Republicii Moldova, potrivit Președinției de la Chișinău. Începând cu anul 1992, finanțarea oferită Moldovei de guvernul american a depășit 2,5 miliarde de dolari.

De la începutul războiului din Ucraina, SUA au oferit Moldovei asistență financiară în valoare de 774 de milioane de dolari, dintre care 300 de milioane sunt destinate depășirii crizei energetice și consolidării securității energetice, iar 135 de milioane de dolari sunt alocate pentru a spori generarea internă a energiei electrice și construcția liniei de înaltă tensiune Strășeni-Gutinaș de interconectare cu România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Guvernul suedez a anunțat miercuri că va da Ucrainei un ajutor militar în valoare de 1,23 miliarde de euro, adică cel mai mare pachet donat până acum de Suedia.

„Cuprinde echipamente aflate în capul listei de priorități ucrainene”, a spus Ebba Busch, vicepremier suedez, aflat în vizită la Copenhaga.

Pachete de ajutoare militare de peste un miliard de dolari fiecare au promis săptămâna aceasta Spania (luni) și Belgia (marți), în timpul unor vizite ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Madrid și Bruxelles.

Marți, Olanda a spus că va trimite cât de curând Ucrainei un sistem antiaerian Patriot, pus la punct împreună cu alte țări aliate.

Suedia a spus marți că va opri transferul plănuit de avioane de vânătoare suedeze Gripen, dar numai pentru că vrea să se sincronizeze cu alți aliați din NATO, care pregătesc pentru Kiev aeronave F-16.

Miercuri, ministrul suedez al Apărării, Pål Jonsson, a spus că țara lui tot ar putea trimite aeronave Gripen Ucrainei, însă mai târziu.

Associated Press scrie că printre echipamentele donate de Suedia se numără și două avioane cu sisteme de control și avertizare de producție suedeză SAAB ASCC, care vor ajuta apărarea antiaeriană ucraineană, pusă la grea încercare de atacurile rusești intensificate.

• Te-ar putea interesa și: Zelenski primește al doilea miliard pentru arme în două zile, în turneul său european

Între timp, președintele Franței, Emmanuel Macron s-a alăturat politicienilor europeni care spun că Ucraina trebuie să aibă dreptul de a folosi orice armament, inclusiv cel primit din Occident, pentru a lovi ținte din interiorul Rusiei.

„Cred că ar trebui să le permitem să neutralizeze obiective militare de unde sunt trase rachete adică, de fapt, locurile de unde este atacată Ucraina”, a spus Macron marți la o conferință de presă comună cu cancelarul german Olaf Scholz, în Germania.

„Cum le explicăm ucrainenilor că nu pot ataca locurile de unde vin rachetele spre ei?” – a întrebat, retoric, Macron.

Asemenea declarații au mai făcut în ultima vreme Secretarul-General NATO, Jens Stoltenberg, premierul Cehiei, Petr Fiala, lideri din Țările Baltice și din Polonia.

Washingtonul și unele puteri europene în frunte cu Germania au rețineri față de o asemenea schimbare de poziție.

Rusia a protestat vehement, spunând că occidentalii vor să intre direct în conflict. Macron a declarat recent că nu exclude trimiterea de trupe occidentale în sprijinul Ucrainei, iar presa rusă controlată de stat „vede” mereu de atunci presupuse prezențe militare franceze pe teren, în Ucraina. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit documentului aprobat, colegiul militar va fi în subordinea Academiei Militare a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun” și va avea statut de instituție de învățământ profesional tehnic.

„Acum, Academia Militară are dreptul formării ofițerilor cu studii superioare, dar nu și a tehnicienilor militari cu studii tehnice. Alte instituții de învățământ din țară nu oferă formare în specialitățile militare și de apărare”, argumentează reprezentanții Ministerului Apărării.

Colegiul va avea nevoie de 12 cadre didactice și ar urma să pregătească anual 60 de tehnicieni militari.

O notă a Ministerului Educației la acest proiect arată că noua instituție ar urma să fie înființată din 1 iunie 2024. Anual, ministerul va cheltui peste 4,7 milioane de lei pentru a acoperi necesitățile financiare a noului colegiu.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Împrumutul ar urma să fie folosit „pentru finanțarea necesităților bugetului de stat”, potrivit Ministerului Finanțelor.

Proiectul a fost elaborat după ce FMI a aprobat, în decembrie 2023, un aranjament pentru Republica Moldova, în cadrul Facilității pentru Reziliență și Durabilitate (RSF), în sumă echivalentă cu 129,375 de milioane DTS. Pentru a putea accesa aceste mijloace, autoritățile moldovene s-au angajat să realizeze mai multe reforme, în principal, în domeniul schimbărilor climatice și cel energetic.

Banii ar urma să fie alocați în patru tranșe, maturitatea împrumutului este de 20 de ani, iar durata programului RSF pentru Republica Moldova este de 22 de luni, a precizat ministrul Finanțelor, Petru Rotaru.

Autoritățile moldovene așteaptă ca împrumutul să fie disponibil la începutul lunii iulie, după ședința Consiliului de directori executivi al FMI din luna iunie.

• Te-ar putea interesa și: FMI a ajuns la un acord la nivel de experți cu R. Moldova în contextul ultimei evaluări

Săptămâna trecută, FMI și Republica Moldova au ajuns la un acord la nivel de experți cu privire la politicile necesare pentru finalizarea ultimei evaluări a programului de finanțare și de creditare. Potrivit experților FMI, programul s-a realizat, în general, conform parametrilor stabiliți, deși implementarea unor reforme structurale decurge cu întârziere.

Finalizarea evaluării îi va permite Republicii Moldova să acceseze peste 175 de milioane de dolari de la FMI, ceea ce va ridica suma totală a împrumuturilor în cadrul programelor actuale la circa 636,5 milioane dolari americani.

Suma totală a creditelor neachitate acordate de FMI Republicii Moldova a constituit 578 milioane DST (cca 765 milioane dolari SUA) la finele lunii ianuarie 2024.

Ședința Consiliului de directori executivi al FMI, la care vor fi discutate evaluările programelor Republicii Moldova, este planificată pentru sfârșitul lunii iunie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La discuții, Papa a confirmat politica Bisericii Catolice de a nu permite înscrierea la seminarii și hirotonisirea homosexualilor, spunând, potrivit unor martori oculari, că și așa școlile catolice sunt cam „poponărite” („frociaggine”, în original).

El a folosit un cuvânt italian, iar consilierii lui l-au apărat de îndată spunând că este posibil să nu-și fi dat seama cât de ofensator este cuvântul într-o limbă diferită de spaniola lui maternă.

Papa a mai făcut în trecut gafe din cauza necunoașterii unor expresii italiene vulgare, notează Associated Press (AP).

În remarci publicate marți, Vaticanul a reamintit deschiderea fără precedent față de persoanele LGBT+ a actualului suveran pontif, care a spus cândva că în Biserica Catolică „este loc pentru toți”.

• Te-ar putea interesa și: Papa Francisc apără drepturile credincioșilor LGBT+. Episcopii africani se enervează

„Papa nu a vrut niciodată să ofenseze sau să se exprime în termeni homofobi, și le cere scuze celor care s-au supărat pentru folosirea unei expresii relatate de alții”, a spus purtătorul de cuvânt de la Vatican, Matteo Bruni.

AP relatează că discuțiile la care a folosit Papa expresia homofobă au venit pe fondul unor sugestii de deschidere încă și mai mare a bisericii față de persoanele LGBT+, respinse de cei prezenți.

În ultimii ani, sub Papa Francisc, Biserica Catolică a făcut unii pași spre acceptarea persoanelor LGBT+, dar tot nu și-a schimbat poziția de respingere a căsătoriilor persoanelor de același sex, nici pe aceea că în vreme ce relațiile homosexuale nu sunt acceptabile, homosexualii nu trebuie discriminați, insultați sau ținuți departe de biserică.

Recunoașterea drepturilor LGBT+ este un subiect sensibil în Biserica Catolică, orice sugestie în această direcție venită de la Vatican fiind primită cu rezerve și chiar proteste în țări cu societăți religios-conservatoare, de pildă cele africane. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Protestele împotriva ocupației israeliene și a războiului din Gaza au devenit un fenomen larg răspândit în lumea universitară, din California până în Australia, dar sunt rare în Israel.

Ziarul Times of Israel a relatat că la demonstrația de protest de marți, de la Ierusalim, au participat câteva zeci de studenți arabi și evrei, care au fluturat steaguri palestiniene și au scandat lozinci împotriva ofensivei de la Rafah, în sudul Fâșiei Gaza. Unii purtau pancarte împotriva „genocidului” pe care l-ar comite Israelul în Gaza, cu trimitere directă la cel mai recent atac israelian soldat la Rafah cu 45 de morți, majoritatea femei și copii.

Ei erau separați prin bariere metalice de contraprotestatarii care agitau steaguri israeliene, peste drum, scandând: „Duceți-vă în Gaza” și „Să vă ardă satul”.

Pe rețele, adversarii protestului pro-palestinian s-au arătat indignați că poliția israeliană îi apără pe participanți.

Organizatorii protestului l-au descris ca fiind împotriva „exterminării și masacrului din Gaza”.

Videouri postate pe rețelele sociale arătau studenți scandând: „Cu curaj și sânge, te vom salva, Palestina!”

Contraprotestul pro-israelian s-a încheiat cu intonarea imnului național al Israelului, Hatikva.

• Te-ar putea interesa și: Instanța ONU ordonă Israelului să oprească ofensiva din Gaza. Este improbabil ca Israelul să se supună

Demonstrații împotriva ofensivei israeliene de la Rafah, din Gaza, condamnată săptămâna aceasta de multe guverne și organizații, au avut loc marți în multe orașe ale lumii, inclusiv la Paris sau Madrid. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Martori oculari citați de Reuters au spus că au văzut tancuri și vehicule blindate cu mitraliere pe turetă în apropierea moscheii Al-Awda, una din clădirile emblematice ale orașului. Armata israeliană (IDF) a confirmat că desfășoară operațiuni la Rafah, fără să comenteze informațiile despre intrarea în centru.

Săptămâna trecută, Curtea Internațională de Justiție, cea mai înaltă instanță ONU, a ordonat Israelului să oprească ofensiva de la Rafah, întrucât riscă să „anihileze” civilii din zonă.

• Te-ar putea interesa și: Instanța ONU ordonă Israelului să oprească ofensiva din Gaza. Este improbabil ca Israelul să se supună

De atunci, 45 de oameni au murit duminică noaptea la Rafah într-un bombardament israelian soldat cu incendierea unei tabere de refugiați.

Marți seară s-a relatat că 21 de civili au murit într-un nou atac israelian asupra unei tabere de refugiați, din vestul orașului.

Israelul a spus că bombardamentul de duminică a fost „legitim”, scoțând din acțiune doi lideri Hamas. IDF a susținut apoi într-o postare pe X că bombele au căzut în afara „zonei umanitare” desemnate pentru refugiați, iar declarațiile palestiniene contrare ar fi „minciunile Hamasului”.

Statele Unite și alți aliați de frunte ai Israelului au avertizat în ultimele luni împotriva unei ofensive pe scară largă la Rafah, administrația președintelui Joe Biden spunând că ea ar echivala cu trecerea unei „linii roșii”. SUA au oprit livrarea unor bombe către Israel, de teamă că vor fi folosite din nou pentru atacuri în care mor și civili.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu spune însă că fără o „victorie” la Rafah nu poate duce la capăt războiul împotriva mișcării Hamas, considerată organizație teroristă inclusiv în UE și Statele Unite.

Ziarul Times of Israel a relatat marți că IDF a trimis o brigadă suplimentară la Rafah, după ce ar fi găsit „tunele” și alte „instalații militare” ale Hamas.

Associated Press a relatat că ultimele bombardamente israeliene la Rafah, cele de marți, au avut loc în aceeași zonă în care au ars duminică adăposturile improvizate ale refugiaților palestinieni, dintre care cel puțin 45 au murit.

Bombardamentul a fost condamnat pe scară largă în lume. Marți, Africa de Sud, țara care a sesizat justiția ONU în legătură cu ofensiva de la Rafah, a calificat drept „deplorabil” atacul asupra „civililor nevinovați”. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit Ministrului Apărării, scopul antrenamentelor este verificarea aptitudinilor rezerviștilor și familiarizarea acestora cu echipamentul, tehnica și armamentul din dotarea Armatei Naționale.

Timp de cinci zile, aceștia vor studia regulamentele militare și vor participa la ședințe de tragere conform programului de pregătire.

Instruirea rezerviștilor are loc în conformitate cu Planul de instruire al Armatei Naționale pentru 2024 și cu cerințele Legii cu privire la rezerva Forțelor Armate.

• Te-ar putea interesa și: Ce prevede parteneriatul de securitate cu UE semnat de R. Moldova

Anul acesta, exercițiile cu rezerviștii Forțelor Armate au fost programate pentru lunile martie, mai, iunie și iulie.

În componenta rezervei active a Forțelor Armate sunt incluși, de regulă, rezerviștii instruiți militar cu vârste între 18 și 60 de ani.

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, declara la începutul șirului de exerciții cu rezerviștii că acestea nu au nicio legătură cu mobilizarea și fac parte exclusiv din programul anual de pregătire a rezervei Forțelor Armate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Adoptat cu 32 de voturi „pentru” și 9 „contra” în Camera superioară a Parlamentului elvețian, proiectul de lege numit „expulzarea sistematică a spionilor ruși și a celor străini”, a fost susținut inclusiv de președinta Viola Amherd. Într-o adresare către deputați, ea a spus că legea este necesară pentru ca țările lumii „să simtă reacția Elveției la violarea securității sale”.

Amherd a mai afirmat că guvernul intenționează să expulzeze ofițerii serviciilor speciale ale căror activități afectează securitatea Elveției sau rolul ei ca țară gazdă, menționând însă că legea nu va duce la o expulzare automată, scrie Reuters.

Una din susținătoarele acestui proiect de lege, deputata social-democrată Franziska Roth, a spus că neutralitatea Elveției a fost „un magnet” pentru spioni, în special grație numărului mare de organizații internaționale prezente în țară. Ea susține că Elveția trebuie să arate „toleranță zero” față de spionaj, iar noua legislație ar trebui să consolideze mecanismele de control și expulzare a spionilor.

• Te-ar putea interesa și: Cehia vrea ca diplomații ruși să nu se mai poată „plimba” prin Schengen. Sunt spioni, susține ministrul de Externe Lipavský

Elveția urmează să găzduiască pe 15 - 16 iunie un summit în apropierea orașului Lucerna, prin care speră să deschidă calea unui viitor proces de pace care să pună capăt invaziei Rusiei în Ucraina. Până în prezent, Rusia nu a fost invitată. Elveția justifica această omisiune prin faptul că Moscova a spus în mod repetat că nu e interesată să participe.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski l-a acuzat pe omologul său rus, Vladimir Putin, că ar încerca „să deraieze” summitul de pace din Elveția, potrivit AP.

„Putin este foarte speriat de acest summit de pace. El a încercat să împiedice organizarea lui și continuă să facă acest lucru”, a spus Zelenski.

În condițiile în care nu este limpede cine va reprezenta SUA, liderul ucrainean a mai spus tot marți că o eventuală absență a președintelui Joe Biden ar echivala cu „aplauze în picioare pentru Vladimir Putin”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Belgia a anunțat suplimentar că va oferi Ucrainei invadate de ruși 30 de avioane de luptă F-16 în următorii patru ani. Olanda vecină a spus tot marți că va da Ucrainei, în cooperare cu alți parteneri europeni, o baterie antiaeriană Patriot.

De când Rusia și-a intensificat ofensiva din nord-estul Ucrainei, Zelenski a spus mereu că țara sa are nevoie de cel puțin 7 sisteme antiaeriene Patriot pentru a limita daunele provocate de ruși infrastructurii sale energetice, de transport și zonelor rezidențiale.

Liderul ucrainean s-a întâlnit marți cu premierul belgian Alexander De Croo. El i-a pus la dispoziție, în afara fondurilor pentru înarmare, un acord de securitate bilateral care creează cadrul ajutorării militare a Ucrainei până la primirea ei în NATO.

Luni, Zelenski semnase și la Madrid un acord de securitate bilateral, în baza căruia Spania alocă un miliard de euro ca ajutor pentru Ucraina în 2024, și încă 5 miliarde până în 2027.

Spania se număra până acum printre aliații mai „zgârciți” ai Ucrainei, dar ajutorul anunțat luni o aduce la nivelul aliaților generoși și reprezintă cel mai mare ajutor militar acordat vreodată de Spania.

• Te-ar putea interesa și: Baerbock: Ucraina are nevoie urgentă de apărare antiaeriană

Ucraina a mai semnat asemenea acorduri bilaterale cu țări din NATO, inclusiv cu România.

Associated Press notează că ajutoarele bilaterale pentru Ucraina sunt „esențiale” în condițiile în care Uniunea Europeană se chinuiește să depășească blocarea unui ajutor european de 6,5 miliarde de euro de către Ungaria, cel mai apropiat prieten al Rusiei în UE.

Opoziția ungurilor era discutată fervent marți la Bruxelles, la o reuniune a miniștrilor de Externe din UE.

Sprijinul pentru Ucraina va fi discutat din nou în format internațional joi la Praga, unde va avea loc reuniunea informală a miniștrilor de Externe din NATO. Gazda ei, Cehia, este autoarea unei inițiative mult lăudate în structurile euroatlantice de cumpărare de muniție pentru Ucraina în terțe țări. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Sub sloganul "Nu distrugeți Marea Neagră", ecologiștii au solicitat la protestul lor de la Viena „oprirea imediată a exploatării zăcământului de gaze Neptun Deep din Marea Neagră, deoarece acesta amenință biodiversitatea marină și alimentează criza climatică”.

OMV a lansat proiectul Neptun Deep, aflat cam la 160 km depărtare de litoralul românesc al Mării Negre, în iunie 2023, prezentându-l ca o „enormă oportunitate” pentru România, căci i-ar consolida securitatea energetică, contribuind la dezvoltarea economică.

OMV susține că odată cu implementarea proiectului România ar deveni cel mai mare producător de gaze din UE.

• Te-ar putea interesa și: UE se dezlipește de energia rusească, dar cu greu. Cine mai este dependent de Gazprom?

Investițiile în faza inițială a proiectului sunt estimate la 4 miliarde de euro.

Ecologiștii spun că însă Neptun Deep, cel mai mare proiect de felului lui din UE, va produce o cantitate imensă de gaze cu efect de seră, iar apa contaminată cu substanțe chimice urmează să fie deversată în mare pe parcursul celor 20 de ani de existență preconizată a proiectului.

„Proiectul Neptun Deep este în contradicție cu orice efort de protecție a climei. OMV va cauza daune climatice masive pentru câțiva ani de profit, dar în cele din urmă noi toți trebuie să plătim factura”, a spus Greenpeace.

Sunt menționate de asemenea daunele pe care le va crea proiectul pentru fauna și flora din Marea Neagră, deja afectată de război, mine marine, plastice și poluare de tot felul.

Organizația amintește că a dat în judecată OMV Petrom, Romgaz, precum și autoritățile române, inclusiv din zona de litoral vizată de proiect, ca și pe experții care au evaluat tendențios impactul de mediu. Greenpeace a depus de asemenea o plângere la OCDE împreună cu mișcarea Fridays for Future. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ministerul Mediului și Agenția „Apele Moldovei” susțin că „aceste fenomene hidrologice” nu vor afecta Moldova deoarece „scurgerea pe teritoriul țării este compensată din lacul de acumulare Nistrean ce asigură un volum suficient pentru acoperirea necesității atât pentru alimentarea cu apă a populației cât și menținerea condițiilor de viață din ecosistemele acvatice”.

Cele două instituții afirmă, într-un comunicat de presă, că „situația prezentată în imaginile video s-a creat din cauza deversărilor din lacul de acumulare Nistrean în perioada aprilie-mai, a debitelor mici cauzate de lipsa precipitațiilor în munții Carpați și revenirii fluviului Nistru în albia sa naturală în această regiune”.

• Te-ar putea interesa și: Secarea Nistrului la Hotin: guvernele de la Chișinău și Kiev caută explicații și soluții, propaganda rusă le-a și găsit

Agenția „Apele Moldovei” precizează că este în contact permanent cu instituțiile de resort din Ucraina.

Autoritățile ucrainene nu au comentat, deocamdată, imaginile de pe fluviul Nistru.

Localnici din zonă și presa ucraineană din regiunea Cernăuți presupun că reducerea bruscă a nivelului apei râului ar putea fi cauzată de seceta severă sau și de eliberarea apei din Nistru (aparent pentru Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk, care se află în aval) pentru a crește producția de energie electrică, în situația în care Ucraina se confruntă cu o criză de curent din cauza bombardamentelor rusești.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Aplicația numită „Înregistrarea Prealabilă” va permite și înregistrarea pentru votul prin corespondență în țările unde va fi pusă în aplicare această metodă alternativă de vot: SUA, Canada, Islanda, Norvegia, Suedia, Finlanda.

Înregistrarea prealabilă reprezintă o procedură prin care cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot, care în ziua alegerilor se vor afla în străinătate, se înregistrează în prealabil și în mod benevol prin intermediul paginii web oficiale administrate de CEC sau prin cerere scrisă, individuală sau în grup, precizează un comunicat de presă al Comisiei.

Măsura ar permite o estimare a numărului de alegători care intenționează să participe la scrutin peste hotarele țării și ar ajuta la organizarea secțiilor de votare în străinătate.

Potrivit autorităților electorale, datele înregistrării prealabile reprezintă unul din temeiurile complementare utilizate de CEC pentru constituirea secțiilor de votare în străinătate.

Opoziția parlamentară a criticat votul prin corespondență și inițiativa referendumului, pe motiv că guvernarea a modificat legislația cu privire la alegeri într-un an electoral, fără expertiza Comisiei de la Veneția.

• Te-ar putea interesa și: Legea votului prin corespondență, contestată la Curtea Constituțională

PAS, care a ajuns la guvernare prin votul masiv al diasporei din țări occidentale, a promis să ușureze votul pentru moldovenii din străinătate.

Pe 20 octombrie, la referendumul pe care guvernarea PAS și-a propus să-l organizeze concomitent cu alegerile prezidențiale, cetățenii ar urma să răspundă la întrebarea: „Susțineți modificarea constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”

Dacă plebiscitul va avea loc și va fi validat, în preambulul Constituției ar urma să fie proclamată „ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova”, iar „integrarea în Uniunea Europeană” ar urma să devină „obiectiv strategic al Republicii Moldova”. Totodată, în Legea supremă va fi introdus un nou capitol numit „Integrarea în Uniunea Europeană”, care stipulează aderarea la tratatele constitutive ale UE și supremația normelor europene asupra legislației moldovene.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Băluțel a subliniat că Republica Moldova „este deschisă și primitoare pentru oamenii care aleg pacea, care promovează prietenia și respectul dintre popoare”.

„Membrii trupei Bi-2 au început să fie asupriți în Rusia după ce s-au pronunțat împotriva războiului din Ucraina. Republica Moldova protejează demnitatea umană, libertatea de exprimare și solidaritatea cu cei care se află în pericolˮ, a declarat șeful Cabinetului președintei.

• Te-ar putea interesa și: Managerul Bi-2 spune Europei Libere de ce vor membrii trupei ruse să devină moldoveni

Președinția de la Chișinău nu a precizat numele muzicienilor Bi-2 care au cerut cetățenia Moldovei. Publicația rusă „Verstka” a scris că ar fi vorba despre trei membri ai grupului, printre care nu se numără liderii trupei - Leva (Egor Bortnik) și Șura (Aleksandr Uman). În total, șapte persoane ar fi solicitat cetățenia moldoveană – trei muzicieni și membri ai familiilor lor.

Șefa statului poate acorda străinilor cetățenia prin procedură simplificată în interes național, fără ca noii cetățeni să fi îndeplinit condițiile obișnuite, cum ar fi aceea de a fi locuit în R. Moldova o perioada îndelungată.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

„Moartea șocantă a lui Aleksei Navalnîi a fost încă un semnal al represiunii accelerate și sistematice pusă în practică de regimul de la Kremlin. Nu vom precupeți niciun efort ca să-i tragem la răspundere pe liderii politici ruși și autoritățile ruse”, a declarat Josep Borrell, șeful politicii externe UE, citat de Reuters.

Kremlinul a negat orice implicare în moartea lui Navalnîi.

Printre cei sancționați se află judecători ruși, procurori și membri ai judiciarului. Avuțiile lor în UE, dacă le au, vor fi înghețate, iar firmelor europene li se va interzice să le pună la dispoziție fonduri.

Cei 19 sancționați au și interdicție de călătorie în UE.

• Te-ar putea interesa și: Iulia Navalnaia, cu ocazia învestirii lui Putin: „Un mincinos, un hoț, un ucigaș”

Noile sancțiuni restricționează de asemenea exporturile spre Rusia de echipamente care pot fi folosite pentru represiune internă, echipamente, tehnologie și software care pot fi folosite în securitatea informațională și pentru interceptarea comunicațiilor – se spune într-o declarație a miniștrilor de Externe din UE.

Tot luni, Cehia a obținut acordul colegelor din UE pentru a include pe lista sancțiunilor europene un portal de știri pro-rusesc de la Praga numit Voice of Europe, ca și a oamenilor de afaceri care l-au finanțat, Viktor Medvedciuk și Artiom Marcevski. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Demersul scoaterii talibanilor afgani de pe lista teroriștilor a fost început de Ministerul rus al Afacerilor Externe și cel al Justiției. Agenția TASS a notat că această acțiune este sprijinită și de alte agenții guvernamentale ruse.

„Ei sunt actuala guvernare. Pe noi și aliații noștri ne interesează soarta Afganistanului și a țărilor din Asia Centrală”, a spus ministrul de Externe Lavrov.

În decembrie anul trecut, Kazahstanul, țară din CSI și Uniunea Eurasiatică, a luat o decizie similară.

Totodată, autoritățile ruse i-au invitat pe talibani, aflați la putere în Afganistan din 2021, după ce trupele occidentale și ale SUA s-au retras din țară, la cel mai mare forum economic anual al Rusiei.

Diplomatul rus, Zamir Kabulov, șef al Departamentului II pentru Asia din cadrul MAE al Rusiei, a spus că liderii afgani sunt în mod tradițional interesați de procurarea petrolului și a produselor derivate din acesta.

Forumul de la Sankt Petersburg, care găzduia cândva directori executivi și bancheri de investiții occidentali din Londra și New York, s-a schimbat semnificativ pe fondul războiului din Ucraina, care a declanșat cea mai mare criză în relațiile Rusiei cu Occidentul de la Criza rachetelor din Cuba din 1962, notează Reuters.

• Te-ar putea interesa și: Putin e încântat de economia rusă. Când și de ce i-ar putea pieri zâmbetul

Investitorii occidentali care își doreau o felie din vasta bogăție de resurse a Rusiei au fost acum înlocuiți de întreprinderi din China, India, Africa și Orientul Mijlociu.

Talibanii, care înseamnă „studenți” în limba paștună, au apărut în 1994 în jurul orașului Kandahar, din sudul Afganistanului. Au format una din grupările care au luptat într-un război civil pentru controlul țării după retragerea Uniunii Sovietice și prăbușirea ulterioară a guvernului pro-comunist de la Kabul.

Inițial, ei au atras membrii din rândul așa-numiților luptători „mujahedini” care, cu sprijinul Statelor Unite, au respins forțele sovietice în anii 1980.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Aproape toate discuțiile, soluțiile, deciziile necesare UE sunt blocate mereu de o singură țară”, a spus Gabrielius Landsbergis la o reuniune a minștrilor de Externe din UE luni, la Bruxelles.

El a sugerat că opoziția repetată a Budapestei față de decizii UE constituie deja o încercare „sistematică” de a împiedica blocul cu 27 de membri să joace un rol mai mare pe scena internațională.

„Deja s-a ajuns prea departe – a mai spus Landsbergis. Trebuie să găsim, ca o comunitate, o cale de a ocoli „această opoziție”. El a spus că aproximativ 40% din deciziile UE legate de ajutorarea Ucrainei au fost blocate de Ungaria, care s-a opus și altora, privind de exemplu relațiile cu Georgia și Armenia.

Reuters relatează că poziții critice față de Ungaria au formulat la Bruxelles miniștrii de Externe din Estonia și Italia.

Un alt diplomat european, citat de Reuters sub condiția anonimatului, a spus: „Ceea ce se întâmplă este revoltător. La fiecare colț îi vezi pe unguri reducând capacitatea Ucrainei de a lupta cu agresorii”.

Tot luni, ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, parcă pentru a ilustra asemenea nemulțumiri, a spus că țara sa nu va vota noi sancțiuni UE împotriva Rusiei, întrucât ele contravin intereselor industriei energetice ungare.

Szijjarto a publicat pe rețele, tot luni, o fotografie de la reuniunea ministerială de la Bruxelles, în care discută cu omologul său din Slovacia. Comentariul ungurului: „Ungaria și Slovacia, două voci sănătoase în mijlocul psihozei belicoase nebunești”.

Guvernul venit la putere în Slovacia după alegerile din toamna trecută se pronunță, ca și al Ungariei, împotriva ajutoarelor militare pentru Ucraina, spunând că ele nu fac decât să prelungească războiul.

În declarații similare cu ale conducerii Rusiei, Budapesta și Bratislava spun mereu că NATO și UE vor să „târască” țările europene în conflictul din Ucraina.

Ungaria va prelua de la 1 iulie președinția rotativă a UE, pentru șase luni. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Majoritatea victimelor erau femei și copii, spun palestinienii, descriind atacul ca pe un „masacru”.

DPA scrie că informația nu a putut fi verificată din surse independente, dar Semiluna Roșie Palestiniană a spus mai devreme pe rețeaua X că au fost „numeroși” oameni uciși și răniți în bombardamentul dintr-un cartier nord-vestic al orașului Rafah.

Paramedicii din Fâșia Gaza au spus deja duminică seară că 28 de oameni au fost uciși când bombele au lovit corturile în care locuiesc persoane alungate de război de la casele lor.

De atunci, bilanțul victimelor a fost mărit în câteva rânduri.

Imagini de la locul bombardamentului arătau adăposturi improvizate cuprinse de flăcări.

Semiluna Roșie Palestiniană spune că raidul aerian a lovot o zonă desemnată drept „umanitară” , pentru cei care s-au refugiat din Rafah când Israelul și-a anunțat intenția de a extinde ofensiva terestră împotriva milițiilor Hamas, considerate teroriste inclusiv de SUA și Uniunea Europeană.

• Te-ar putea interesa și Interviul | Expert în Orientul Mijlociu: Iranul ar putea să se transforme într-o teocrație militarizată

Organizația umanitară Medici Fără Frontiere (MSF) s-a declarat „oripilată” de atac, care ar demonstra încă o dată că „nu există locuri sigure” în Gaza. „Continuăm să cerem un armistițiu imediat și susținut în Gaza”, se spune într-un comunicat MSF.

Armata israeliană (IDF) a spus pe X că în raidul aerian au fost uciși doi oficiali Hamas de rang înalt.

„Atacul a fost efectuat împotriva unor ținte legitime în baza legii internaționale, cu folosirea muniției de precizie, precedată de informații exacte care au indicat folosirea zonei respective de către Hamas”, a arătat IDF într-o declarație de presă.

IDF a mai spus că „are cunoștință” de informații că în urma bombardamentului urmat de incendiu au murit „mai mulți civili”, a căror moarte o regretă, și investighează incidentul.

Ulterior, guvernul israelian a spus că primele cercetări arată că decesele de civili au fost provocate de incendiul izbucnit după raidul israelian împotriva liderilor Hamas.

Qatarul, care mediază negocieri pentru un armistițiu în Gaza, a spus luni că ultimele atacuri israeliene de la Rafah ar putea pune în pericol discuțiile și eventuala eliberare a celor cam 100 de ostatici israelieni care s-ar mai putea afla în Gaza.

Incidentul a provocat condamnări din partea unor lideri internaționali. Președintele francez Emmanuel Macron a spus că „asemenea operațiuni (israeliene) trebuie să înceteze”.

Duminică după-masă, înaintea bombardamentului israelian de la Rafah, Hamas a lansat de la Rafah opt rachete în direcția Tel Avivului, în primul atac de acest fel din ultimele 4 luni. O persoană a fost rănită ușor la Herzliya.

Potrivit ziarului Times of Israel, sistemul antiaerian Iron Dome a interceptat trei rachete, iar celelalte au căzut în zone nelocuite.

Atacul cu rachete a fost prezentat pe rețele de luptătorii Hamas ca un răspuns la continuarea „masacrării civililor” de către Israel în Gaza. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te