Modificările vor permite tragerea la răspundere penală a persoanelor pentru fapta de trădare de patrie, exprimată prin „acordare de ajutor în vederea desfășurării unor activați ostile împotriva securității statului”.

Autorii amendamentului, deputați din fracțiunea PAS, afirmă că vechea formulare, care viza „acordarea de ajutor unui stat străin la înfăptuirea activității dușmănoase împotriva Republicii Moldova”, era prea vagă și greu de aplicat.

Prin votul final al Parlamentului, din 6 iulie, articolul 337 din Codul Penal va avea următorul conținut:

„Trădarea de Patrie, adică fapta săvârșită intenționat, de către un cetățean al Republicii Moldova, împotriva suveranității, independenței, unității, indivizibilității, securității sau capacității de apărare a Republicii Moldova, în interesul unui stat străin, unei organizații străine, unei entități anticonstituționale sau reprezentanților lor, exprimată prin:

a) trecere de partea inamicului pe timp de război sau conflict armat;

b) spionaj;

c) divulgare a secretului de stat;

d) acordare de ajutor în vederea desfășurării unor activații ostile împotriva securității statului.”

• Te-ar putea interesa și: Pentru cine a fost extinsă infracțiunea de trădare de patrie? Și în ce condiții dezinformarea poate fi considerată o astfel de infracțiune?

Din argumentarea la proiectul de lege au fost eliminate câteva alineate care specificau, între altele, că „acordarea de ajutor în vederea desfășurării unor activații ostile împotriva securității statului” se exprimă și prin „campanii de dezinformare” care sunt de natură să aducă atingere „suveranității, independenței, unirii, indivizibilității, securității sau capacității de apărare a Republicii Moldova”.

Astfel, această prevedere - art. 337, lidera litera d) din Codul Penal - ar urma să fie interpretată, inclusiv, în coroborare cu art. 4 din Legea securității statului, care definește pericolele deosebite pentru securitatea statului. Printre acestea se numără și amenințările hibride la adresa statului, exprimate prin campanii de propagandă ostilă sau de dezinformare, care pot dăuna regimului constituțional.

Pe 3 iunie, cunoscuta organizație pentru apărarea drepturilor omului Amnesty International a cerut autorităților moldovene să renunțe la noua definiție a „trădării de patrie”, spunând că aceasta ar reprezenta „o amenințare pentru libertatea de exprimare”.

Organizația a cerut Parlamentului să renunțe la modificări, iar președintei Maia Sandu - să nu promulge legea.

Apărătorii drepturilor omului au avertizat că noua formulare ar putea fi folosită împotriva opoziției sub pretextul luptei cu influența străină.

Deputații PAS Igor Chiriac și Andrian Cheptonar, autorii amendamentului, au respins criticile aduse de Amnesty International.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Șefa Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, prezentă la sediul judecătoriei, a declarat presei că Viorel Țentiu este învinuit de „corupere pasivă, (...) pe două capete de acuzare din Codul Penal”. Ea a refuzat să ofere alte detalii pe motiv că, în prezent, au loc „acțiuni în desfășurare” pentru „localizarea” și reținerea unor „persoane vizate”.

Avocatul lui Viorel Țentiu a declarat pentru TV8 că clientul său pledează nevinovat și că va ataca decizia la Curtea de Apel.

Comisarul principal al biroului Interpol Moldova, Viorel Țentiu, a fost reținut pe 4 iunie, într-un dosar în care funcționari publici din Republica Moldova și din alte țări ar fi luat mită pentru a împiedica publicarea unor notificări de către Interpol.

Procuratura Anticorupție a spus că a efectuat 33 de percheziții la 12 persoane, cu asistența ofițerilor francezi și a Biroului Federal de Investigații (FBI) din SUA.

• Te-ar putea interesa și: Funcționari moldoveni, reținuți după ce ar fi ajutat infractori să fugă de Interpol

Veronica Dragalin a declarat, pe 4 iunie, că patru persoane au fost reținute pentru 72 de ore, în cadrul aceluiași dosar penal, însă nu a oferit nume.

Totodată, au fost ridicate mai multe dispozitive electronice, iar pentru cercetarea conținutului acestora procurorii moldoveni au solicitat asistența FBI.

Procuratura Anticorupție a pornit acest dosar pe 2 aprilie 2024, în baza unor informații de la Parchetul Național Financiar al Franței (PNF).

Potrivit probelor acumulate în cadrul anchetei comune, un grup de persoane de diferite naționalități au implementat o presupusă schemă de corupție pentru a permite persoanelor care fac obiectul „Notificărilor Roșii” de la Interpol să obțină azil sau statut de refugiat în Republica Moldova și în alte țări.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Acțiunile Nvidia au crescut cu peste 150% de la începutul acestui an. Totodată, veniturile companiei au crescut de la 7,2 miliarde de dolari anul trecut, la circa 26 de miliarde în ultimele luni, ceea ce reprezintă o creștere de peste 262%, notează DPA.

Aceasta se datorează cipurilor Nvidia, care au devenit o tehnologie cheie în viitorul inteligenței artificiale, fiind ideale pentru antrenarea modelelor IA generativă, în special din centrele de date. Cererea pentru ele rămâne atât de puternică, încât compania ar putea avea probleme cu stocurile de noi cipuri până anul viitor.

Compania are o cotă de piață estimată la 80% din cipurile AI pentru centrele de date, care atrag miliarde de dolari de la marii furnizori de cloud, scrie CNBC.

CEO-ul companiei, Jensen Huang, spune că tehnologia produsă de Nvidia este utilizată nu doar pentru antrenare, ci și pentru operarea aplicațiilor AI. El susține că în viitor IA va putea crea diferite tipuri de conținut, deși în prezent se bazează exclusiv pe accesul la bazele de date.

Nvidia intră în topul celor mai valoroase companii (pe locul doi) alături de Apple, care a fost prima ce a reușit să atingă o capitalizare de piață de 1 și respectiv 2 trilioane de dolari. La începutul anului curent, a fost depășită de Microsoft, care s-a axat, de asemenea, pe dezvoltarea inteligenței artificiale.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Trenul de noapte al companiei RegioJet, care transporta 380 de oameni, mergea de la Praga spre orașul Ceop din vestul Ucrainei, prin Košice, oraș din estul Slovaciei, unde urmau să rămână o parte din vagoane.

Compania privată feroviară cehă RegioJet este una din cele mai folosite în drumurile lor de ucraineni, care alcătuiesc de departe cea mai mare comunitate de străini din Cehia.

În ciocnire au murit în total patru persoane, iar 34 au fost rănite, fiind vorba în general de răni ușoare, potrivit relatărilor presei cehe. Nu este limpede ce naționalitate aveau celelalte două persoane decedate.

Este cel mai grav incident de acest fel din Cehia din ultimii 30 de ani.

Radioul ceh public a informat că potrivit primelor investigații trenul de persoane a intrat în gara Pardubice în ciuda semnalului „Stop”, lovind un marfar care staționa.

Nu este încă limpede dacă a fost vorba de o defecțiune tehnică, eroare umană sau o combinație între cele două cauze posibile.

Compania RegioJet a promis că va despăgubi pasagerii indiferent cine a provocat accidentul.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Împrumutul este condiționat de adoptarea unor reforme, majoritatea în domeniul schimbărilor climatice.

FMI va oferi banii prin Mecanismul de finanțare pentru reziliență și durabilitate (RSF) - un aranjament aprobat în decembrie anul trecut, în valoare de 129,375 de milioane DTS. Scopul programului RSF este de a sprijini eforturile autorităților moldovene în vederea gestionării riscurilor climatice, aplicării unor reforme în domeniul energetic și atragerii finanțărilor durabile.

Deputați din fracțiunea de opoziție a comuniștilor și socialiștilor i-au reproșat guvernării că se împrumută în exces pentru politici de reformă „efemere” și nu pentru investiții concrete, cu avantaje economice.

În replică, secretarul de stat de la Ministerul Finanțelor, Vladimir Arachelov, care a prezentat proiectul de lege, a spus că povara datoriilor externe ale Republicii Moldova este de 38% din PIB, un indicator mai mic decât cel al României (peste 52%), sau decât media europeană care depășește 80%.

Potrivit lui, noul împrumut de la FMI vine în sprijinul bugetului de stat, însă va fi direcționat și către investiții capitale, cu accent pe proiecte de eficiență energetică, și care vor corespunde criteriilor programului de finanțare.

• Te-ar putea interesa și: Guvernul se pregătește să atragă un împrumut de la FMI de peste 170 de milioane de dolari

Oficialul a dat asigurări că Ministerul Finanțelor are un plan de rambursare a datoriilor externe, pe care îl respectă.

Pentru accesarea noului împrumut, autoritățile moldovene vor trebui să realizeze 12 măsuri de reformă, în principal în domeniul gestionării riscurilor climatice.

Durata programului RSF este de 22 luni. Maturitatea împrumutului este de 20 ani, iar rambursarea se va face în 20 tranșe egale, după expirarea a 10,5 ani de la fiecare tragere efectuată din contul împrumutului. Dobânda aplicată va fi rata de bază a dobânzii la DST, plus marja de 0,75 puncte procentuale, iar taxa de deservire - 0,25% din suma debursată.

Guvernul speră că împrumutul va fi disponibil la începutul lunii iulie, după ședința Consiliului de directori executivi al FMI care examina ultimele evaluări ale programelor pentru Republica Moldova.

Finalizarea evaluării FMI va permite Republicii Moldova să acceseze peste 175 de milioane de dolari, ceea ce va ridica suma totală a împrumuturilor în cadrul programelor actuale ale FMI la circa 636,5 milioane dolari americani.

Suma totală a creditelor neachitate acordate de FMI Republicii Moldova a constituit 578 milioane DST (cca 765 milioane dolari SUA) la finele lunii ianuarie 2024.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Dacă cineva crede că poate furniza astfel de arme într-o zonă de război pentru a ne ataca teritoriul și a ne crea probleme, de ce nu am avea și noi dreptul să furnizăm arme din aceeași clasă regiunilor lumii unde vor exista lovituri asupra instalațiilor sensibile ale acelor țări [occidentale]?”, a întrebat retoric Vladimir Putin.

Remarcile liderului de la Kremlin, făcute la o întâlnire cu reporterii în marginea Forumului Economic de la St. Petersburg, miercuri, vin după ce președintele SUA, Joe Biden, a permis săptămâna trecută Ucrainei să folosească anumite arme americane pentru a lovi în interiorul Rusiei cu scopul de a contracara atacurile asupra orașului Harkov.

Germania a anunțat o schimbare similară de politică, la scurt timp după anunțul SUA.

• Te-ar putea interesa și: La Chișinău, ministrul german al Apărării confirmă o schimbare de poziție față de apărarea Ucrainei

Președintele rus a avertizat în mod special Germania, spunând că discuțiile despre trimiterea de rachete capabile să lovească ținte pe teritoriul rus „distrug definitiv relațiile ruso-germane”.

În ultimele săptămâni, Rusia și-a intensificat atacurile asupra țintelor civile din regiunea nord-estică Harkov și din regiunea estică Donețk.

Putin a avertizat că livrările de arme occidentale către Ucraina sunt „un pas foarte periculos”, mai ales dacă donatorii „controlează” utilizarea armelor, care au nevoie de ghidaj radio sau prin satelit oferit de occident.

În ceea ce privește utilizarea armelor nucleare, Putin a citat doctrina militară a Rusiei, care spune că, dacă suveranitatea și integritatea teritorială a țării sunt amenințate „este posibil să folosim toate mijloacele pe care le avem la dispoziție”.

Putin a repetat afirmația că Rusia „nu a început războiul”, dând vina pe revoluția pro-occidentală din 2014, din Ucraina.

El a susținut, fără a oferi dovezi, că lunile de proteste masive și în mare parte pașnice care au început în 2013 și au durat până la începutul anului 2014 în Piața Independenței din Kiev ar fi fost o lovitură de stat susținută de SUA.

Protestele de atunci au dus la înlăturarea președintelui pro-rus Viktor Ianukovici, dar nu înainte ca o represiune a forțelor de ordine să ducă la moartea a peste 100 de persoane.

• Te-ar putea interesa și: În ajunul invaziei rusești, justiția ucraineană slujea intereselor lui Ianukovici

Răspunsul Rusiei a fost anexarea ilegală a Crimeii și sprijinirea forțelor separatiste din estul Ucrainei.

Opt ani mai târziu, în februarie 2022, în ciuda săptămânilor de avertismente că Rusia riscă izolarea și consecințele financiare grave, Moscova a invadat Ucraina.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Atacul a venit după ce Israelul a anunțat miercuri că-și extinde operațiunile aeriene și terestre din centrul enclavei, în continuarea campaniei de distrugere a mișcării Hamas, organizație considerată teroristă inclusiv în SUA și Uniunea Europeană.

Școala lovită în zori era administrată de UNRWA, agenția ONU pentru refugiații palestinieni, pe care Israelul a acuzat-o mereu, fără să prezinte dovezi convingătoare, că ar angaja oameni care colaborează cu Hamas.

Armata israeliană (IDF) a spus joi că școala bombardată de avioanele sale de luptă era folosită de Hamas și de altă organizație extremistă, Jihadul Islamic, dar nu a dat imediat alte detalii.

Aproape toate școlile administrate de UNRWA care nu au fost distruse de Israel au fost transformate în refugii de la începutul războiului soldat printre altele cu alungarea de la casele lor a majorității celor 2,3 milioane de palestinieni din Gaza.

• Te-ar putea interesa și: Instanța ONU ordonă Israelului să oprească ofensiva din Gaza. Este improbabil ca Israelul să se supună

Autoritățile medicale din Gaza estimează la peste 36.000 numărul celor uciși în operațiunile militare lansate de Israel după atacul Hamas din 7 octombrie, soldat cu moartea a aproape 1.200 de israelieni și răpirea altor 250.

Numai săptămâna aceasta, alte zeci de palestinieni au murit în bombardamente israeliene în Gaza, inclusiv unul asupra unui spital din centrul regiunii.

Noile evoluții vin pe fondul eforturilor mediate de SUA și Qatar, mai ales, de a obține un armistițiu în Gaza în baza unui plan israelian cu mai multe faze, care prevede și eliberarea ostaticilor.

Hamas se opune mai ales pentru că Israelul refuză să promită că se va retrage militar definitiv din Gaza, odată ce islamiștii eliberează ostaticii.

Premierul conservator israelian, Benjamin Netanyahu, se confruntă cu amenințări de rupere a coaliției de guvernământ din partea partenerilor săi de extremă-dreapta, care îl acuză că ar ascunde unele detalii ale planului de armistițiu. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Organizația Bleus et Fiers (Albaștri și mândri) i-a acuzat pe cei trei jucători și pe cluburile lor Monaco, Nantes și Lille, dar și Liga Franceză (LFP) în legătură cu comportamentul din timpul unei campanii împotriva homofobiei, pe 19 mai, a declarat o sursă apropiată cazului, pentru AFP.

Mijlocașul Camara, originar din Mali, a primit deja de la Ligă interdicție de a juca patru meciuri pentru că nu s-a alăturat campaniei, ascunzându-și logo-ul de pe tricou când a jucat pentru Monaco contra Nantes în ultimul meci din sezon.

Jucătorul de 24 de ani a ales de asemenea să nu se pozeze cu restul echipei în fața unui banner de sprijin pentru persoanele LGBT+.

Bleus et Fiers susține că atacantul egiptean Mostafa Mohamed, de 26 de ani, a refuzat să joace într-un meci, ca să nu poarte tricoul cu mesaje împotriva homofobiei, al doilea an la rând.

Iar algerianul de la Lille Bentaleb, de 29 de ani, a fost și el acuzat că a evitat poza de grup anti-homofobă.

Cluburile celor trei sunt și ele acuzate de lipsă de reacție la comportamentul jucătorilor. Managerul general de Monaco Thiago Scuro a spus că jucătorul Camara nu a luat parte la campanie „din motive religioase”.

LFP nu a comentat cazurile, dar a dat o declarație în care spune că organizează regulat activități de training în cluburi împotriva homofobiei, rasismului și antisemitismului. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) a anunțat că procurorii fac cercetări în cazul liderului unei formațiuni parlamentare, care ar avea calitate de deputat. Procurorii susțin că în aprilie 2024, el i-ar fi instigat pe mai mulți membri ai formațiunii sale politice să falsifice mii de liste de semnături necesare depunerii de către un candidat independent a candidaturii pentru alegerile pentru Parlamentul European.

Astfel, pe listele de susținători pentru Silvestru Șoșoacă ar fi fost trecute date reale copiate de pe liste completate anterior de membrii formațiunii. Apoi, semnăturile ar fi fost falsificate.

Deși procurorii nu au dat nume, presa română a stabilit că e vorba de George Simion și Silvestru Șoșoacă.

George Simion, care are interdicție de intrare în R. Moldova până în 2028, a venit chiar cu o replică printr-o postare publicată pe blogul său personal. El afirmă că intenția autorităților ar fi de scoatere a formațiunii sale din competiția electorală.

„Mă așteptam la o așa... mișcare în această săptămână, o încercare de a manipula opinia publică pentru a elimina AUR din cursa electorală” a spus liderul AUR, George Simion, care a negat orice ilegalități.

„Nu ne veți intimida și nu ne veți opri”, a adăugat el.

Silvestru Şoşoacă a fost luat cu mandat de polițiști și dus miercuri la Parchetul General, pentru a fi audiat în legătură cu suspiciunile privind falsificarea listei cu semnături, transmite Agerpres, citând surse judiciare.

Sondajele de opinie relevă că AUR, un partid de extremă dreapta, apărut în 2020, care se opune imigrației și ajutorului militar pentru Ucraina, ar putea ajunge pe locul al doilea în alegerile pentru Parlamentul European, în urma coaliției PSD-PNL aflată la putere.

Partidul speră că odată ajuns în Parlamentul European să se alăture grupului Conservatorilor și Reformiștilor, care include formațiuni precum Frații Italiei, conduși de Giorgia Meloni, și Partidul Lege și Justiție din Polonia (PiS), deși se află în contact și cu alte grupări de extremă dreapta.

Despre semnături false pe listele de susținători a relatat la Europa Liberă România și deputatul USR, Stelian Ion. El spune că reprezentantul partidului din Biroul Electoral a remarcat numele lui înscris în listele de susținători ai partidului extremist S.O.S. România, condus de senatoarea Diana Șoșoacă. (C.B)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cu banii de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, autoritățile din Sănătate își doresc să îmbunătățească calitatea și accesibilitatea serviciilor de reabilitare pentru adulți și copii, în cazul accidentelor vasculare cerebrale și a atacurilor de cord, la toate nivelurile de asistență medicală. Banii vor fi folosiți și pentru instruirea personalului medical, crearea departamentelor de reabilitare și dotarea acestora cu echipamente.

Un alt capitol la care vor lucra autoritățile este fortificarea capacităților de management a bolilor netransmisibile (BNT) la nivel național.

Totodată, proiectul vizează răspunsul la situații de urgență cu risc sporit pentru viața și sănătatea populației, și pregătirea pentru eventuale pandemii.

Împrumutul în valoare de 36,2 milioane de euro urmează să fie rambursat din aprilie 2029, timp de 14 ani.

• Te-ar putea interesa și: Cum se moare în R. Moldova de atac cerebral
  

Anul trecut, guvernul moldovean a mai luat un împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, în valoare de 86 de milioane de euro, pentru construcția spitalului regional Bălți.

Anterior, Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) au oferit jumătate de milion de euro sub formă de grant pentru studiile de fezabilitate a construcției spitalelor regionale Bălți și Cahul, pentru planul funcțional, actele pentru tender și designul preliminar al spitalelor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Una din cele mai importante schimbări este că nu orice producător va putea aplica eticheta „eco” pe produs, ci doar agenții economici care vor avea un contract semnat cu un organism de certificare în domeniul etichetării ecologice. Astfel, autoritățile s-ar asigura că produsele sau serviciile sunt „cu adevărat” ecologice și că acestea vor fi monitorizate continuu ca să corespundă etichetei.

Modificările ar avea menirea să asigure promovarea produselor și serviciilor ecologice, concurența loială, să prevină utilizarea frauduloasă a etichetelor ecologice și să protejeze interesele consumatorilor, a declarat ministrul Sergiu Lazarencu, la ședința Guvernului.

Sistemul de etichetare ecologică este unul voluntar. Un produs ecologic exclude utilizarea produselor chimice și protejează mediul înconjurător.

Noul simbol al etichetei ecologice include logotipul „ECO” de culoare verde, în interiorul literei „O” fiind trei frunze de culoare albă. Astfel, consumatorii ar putea să identifice cu ușurință produsele sau serviciile „cu adevărat ecologice și să facă alegeri mai responsabile”, se spune în nota informativă a proiectului.

De asemenea, eticheta trebuie să fie distinctă și separată de marca comercială a produsului.

Pentru a fi certificat cu o etichetă ecologică, produsul sau serviciul trebuie să demonstreze că are un impact global redus asupra mediului pe tot parcursul ciclului său de viață. Ea se va acorda la solicitarea operatorului, de către instituția de certificare în domeniul etichetării ecologice, acreditat de Centrul Național de Acreditare (MOLDAC).

În Republica Moldova există o singură instituție de acest fel care certifică produsele primare vegetale, cele agricole procesate, destinate pentru uz alimentar.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Totodată, tinerii care vor activa în instituțiile publice de învățământ general din mediul rural, din centrele raionale și din UTA Găgăuzia vor primi o alocație lunară în valoare de o mie de lei pentru închirierea spațiului locativ, și o alocație anuală de trei mii de lei pe an pentru consumul de energie electrică și termică.

Potrivit ministerului Educației, de dreptul la repartizare în câmpul muncii în funcții didactice vacante beneficiază persoanele cu vârsta de până la 35 de ani, debutante în activitatea didactică, care au învățat la buget.

Este vorba despre deținătorii diplomelor de studii superioare și profesionale, eliberate la finalizarea programului de studii din domeniul educației, pedagogiei și științele educației, dar și învățământul primar.

De asemenea, deținătorii actelor de studii, eliberate de instituții de învățământ de peste hotare, care atestă absolvirea unui program de studii în învățământul profesional tehnic sau superior menționat, acreditat în condițiile legii și recunoscut de structura abilitată pentru recunoașterea și echivalarea actelor de studii și a calificărilor.

Repartizarea absolvenților în funcțiile didactice vacante se va realiza printr-un concurs desfășurat de minister. Pentru a participa la concursul de repartizare în câmpul muncii, absolvenții vor depune la minister un dosar de participare. Mai multe informații privind condițiile de participare pot fi accesate pe site-ul ministerului Educației.

• Te-ar putea interesa și reportajul: Câți profesori lipsesc în școlile din R. Moldova

Reprezentanții Ministerului Educației au anunțat că, în anul de studii 2024-2025, vor fi oferite circa 2500 de locuri bugetare pentru specialitățile din educație, din cele 8.700 de locuri cu finanțare de la stat. Anul acesta, urmează să absolve circa 1300 de tineri la specialitățile pedagogice.

Autoritățile speră să îi convingă pe cel puțin jumătate dintre ei să meargă să muncească în școli. În prezent, aproape 1900 de funcții didactice rămân vacante pentru anul de studii 2024 – 2025.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Armata Libanului a spus că atacatorul este sirian.

Un oficial din justiția libaneză a declarat pentru AFP că atacul ar fi fost efectuat „în sprijnul Gazei”, unde armata israeliană luptă de aproape opt luni împotriva mișcării Hamas, considerată teroristă în Occident.

Statele Unite sunt cel mai puternic aliat al Israelului, care atacă periodic ținte din Liban în cadrul confruntărilor sale cu milițiile libaneze Hezbollah, finanțate de Iran.

În 1983, un atac cu bombă pus pe seama lor a făcut 63 de morți la ambasada americană de la Beirut, care a fost mutată ulterior într-un loc mai puțin central, dar mai ușor de păzit.

• Te-ar putea interesa și: Interviu | Expert în Orientul Mijlociu: Iranul ar putea să se transforme într-o teocrație militarizată

Noua clădire a fost însă și ea lovită de o bombă la 20 septembrie 1984.

Alte evoluții din Orientul Mijlociu:

• Human Rights Watch spune că Israelul ar fi lovit case și clădiri publice din sudul Libanului cu proiectile cu fosfor alb, ceea ce ar reprezenta o încălcare a convențiilor internaționale. Nu s-au înregistrat răniți, dar mulți localnici au probleme respiratorii. Israelul spune că folosește fosforul alb doar ca cortină de fum și nu țintește cu el civilii. Dacă intră în contact cu pielea, fosforul alb provocată arsuri extrem de grave, până la os.
• Încă o țară europeană a recunoscut statul Palestina. Parlamentul Sloveniei, stat din UE și NATO, a votat „pentru” marți, în ciuda unei încercări a opoziției de dreapta de a amâna decizia propunând un referendum pe această temă în mica republică dintre Marea Adriatică și Alpi. Peste 140 de sate din cele 193 membre în ONU recunosc statul palestinian. R. Moldova nu se numără printre ele.
• Un grup de experți independenți spun ca foametea pare să fi cuprins deja nordul enclavei palestiniene Gaza, bombadată de aproape opt luni de armata israeliană, ca răspuns la atacul din 7 octombrie al milițiilor Hamas, considerate teroriste de Israel și Occident. „Este posibil, ba chiar probabil”, a spus organizația Famine Early Warning Systems Network.
• Casa Albă a spus marți seară că încă așteaptă un răspuns coerent al milițiilor Hamas la propunerea de armisițiu israeliană dezvăluită vineri de președintele SUA, Joe Biden. „Încă așteptăm un răspuns de la Hamas”, a spus consilierul pentru securitate națională Jack Sullivan. Un purtător de cuvânt Hamas a spus marți că mișcarea nu va accepta propunerea dacă Israelul nu se angajează să se retragă militar din Gaza în mod permanent. Israelul spune că cu sau fară armistițiu, mai devreme sau mai târziu, va fi nevoit să încheie operațiunea de lichidare a inamicului său din Gaza. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Guvernul a aprobat în ședința de miercuri, 5 iunie, un regulament cu privire la măsurile de susținere a tinerilor absolvenți din domeniul culturii, după ce Parlamentul a modificat Legea culturii, la sfârșitul anului trecut.

Tinerii specialiști vor primi, în primii trei ani de activitate, îndemnizații unice de 120 de mii de lei - pentru absolvenții cu studii superioare; și de 90 de mii de lei - pentru cei din colegii. Sumele vor fi oferite în trei rate egale.

„Pentru prima dată, specialiștii din domeniul culturii vor primi indemnizații unice în urma angajării în satele, comunele și centrele raionale din Republica Moldova. Ne bucurăm că astăzi am aprobat mecanismul de repartizare a sumelor respective”, a spus ministrul Culturii, Sergiu Prodan, prezentând proiectul de decizie.

Ministerul Culturii își propune ca indemnizațiile să fie oferite deja anul acesta, estimând un buget de 1,3 milioane de lei. Anul trecut, în câmpul muncii ar fi fost repartizate 33 persoane.

Potrivit datelor statistice prezentate de minister, în R. Moldova funcționează 1.300 de biblioteci publice teritoriale, 1.194 de case de cultură și 132 de muzee. Majoritatea angajaților din aceste instituții au peste 55 de ani, iar ponderea celor cu studii superioare de profil este în descreștere continuă.

Vedeți povestea lui Petru Babin, care predă acordeonul la Școala de Arte din Cimișlia și are 6.000 de lei salariu. Ca să mai adune bani, cântă la petreceri. Tânărul salută inițiativa statului de a oferi indemnizații absolvenților instituțiilor de profil care se vor angaja conform repartizării, chiar dacă nu va beneficia de această oportunitate, dar se îndoiește că toți vor rămâne să muncească după cei trei ani.

Embed Răspândește

Tânăr angajat în cultură: Predă acordeonul la școala de arte și cântă la petreceri în timpul liber

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Presa cehă scrie că inițiatorul apelului a fost guvernul de la Praga, care a obținut semnăturile Suediei, Estoniei, Finlandei, Letoniei, Poloniei, Portugaliei, Lituaniei, Germaniei, Sloveniei, României și Slovaciei.

Demersul vine după ce săptămâna trecută ambasadorii țărilor din UE exprimaseră optimism că se vor putea pune de acord asupra subiectului în prima săptămână din iunie, în ciuda unor rezerve ale Ungariei.

Prezentând scrisoarea la o conferință de presă la Praga, miercuri, ministrul ceh al afacerilor europene, Martin Dvorak, a spus că țările semnatare își exprimă sprijinul pentru efortul președinției belgiene ca începerea negocierilor cu Moldova și Ucraina să fie anunțată oficial luna aceasta.

„Având în vedere eforturile făcute de ambele țări candidate, sunt convins că (aprobarea cadrelor de negociere pentru Moldova și Ucraina) va fi o decizie justă”, a spus Dvorak.

• Te-ar putea interesa și: Moldova și Ucraina vor începe negocierile de aderare la UE în ultima săptămână din iunie (surse diplomatice)

Belgia va preda la 1 iulie președinția UE Ungariei, care se opune primirii Ucrainei în UE, spunând că este o țară nesigură, coruptă și care nu respectă drepturile minorităților etnice, în frunte cu cea maghiară.

Vineri, 7 iunie, Comisia Europeană ar urma să dea o evaluare orală pozitivă eforturilor Ucrainei și Moldovei de a îndeplini ultimele condiții pentru începerea negocierilor de aderare, au declarat surse de la Bruxelles Europei Libere.

Recent, președinția belgiană a UE a cerut blocului cu 27 de membre să găsească modalități de a ocoli pe viitor opoziția constantă a Ungariei față efortul Ucrainei de a se apropia de UE, ca și față de ajutorul militar european pentru Kiev.

Ungaria nu se opune aderării la UE a Moldovei, dar în această fază a noii extinderi, cel puțin, Moldova este luată „la pachet” cu Ucraina. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Noul incident a avut loc în apropierea pieței centrale a orașului, unde avusese loc atacul de vineri.

Presa germană relatează că marți seară, poliția din Mannheim a primit informații că un individ dezlipește afișe electorale înainta alegerilor locale de duminică.

A aflat de acest lucru și candidatul AfD Heinrich Koch, care a mers în piață ca să-l oprească.

Cei doi au intrat într-o altercație, iar vandalul de 25 de ani l-a rănit pe politician cu un cutter, un cuțit de tăiat hârtia.

Tânărul a fugit de la locul faptei, dar a fost arestat în cursul serii, fără să opună rezistență.

Poliția a spus miercuri că tânărul prezintă „indicii limpezi de probleme mintale” și nu știa în momentul atacului că Heinrich Koch este politician.

Ministra de Interne germană, Nancy Faeser, a condamnat incidentul, spunând că violența, inclusiv politică, nu poate fi justificată.

Autoritățile germane au spus luni, înaintea noului incident de la Mannheim, că au descoperit un motiv extremist islamic în atacul cu cuțit de săptămâna trecută.

• Te-ar putea interesa: „Motiv extremist islamic” în înjunghierile de la Mannheim (Germania)

Mai înainte, ministrul Justiției, Marco Buschmann, a scris pe platforma X, luni seară, că „există de acum indicii limpezi legate de un motiv islamist” al atacului cu cuțitul de la Mannheim din 31 mai, iar ancheta a fost preluată de procurorii federali, care sunt răspunzători de cazurile de terorism și securitate națională.

Anchetatorii spun că suspectul, un bărbat de 25 de ani, originar din Afganistan, stabilit în Germania în 2014 și cu cererea de azil respinsă, a înjunghiat mai mulți membri ai unei grupări politice care susține că luptă împotriva „Islamului politic”.

Cinci membri ai organizației Pax Europa au fost răniți, împreună cu un polițist care a încercat să pună capăt atacului. Polițistul de 29 de ani a murit în spital, duminică.

Polițiștii au oprit atacul repede, trăgând cu pistolul în agresor, care a fost rănit.

Incidentul, venit cu o săptămână înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, a provocat apeluri din partea opoziției, dar și a unor politicieni din coaliția aflată la putere, la aprobarea deportărilor spre Afganistan, suspendate practic după ce Talibanii au preluat puterea acolo în 2021, dar și spre Siria.

• Te-ar putea interesa: În Germania, politicienii sunt ținta atacurilor extremiștilor înaintea alegerilor europene

În urma numeroaselor incidente de violență politică înregistrate în ultima vreme, la Berlin s-a anunțat că joi cancelarul Olaf Scholz va ține un discurs în Bundestag, camera inferioară a legislativului federal, pe tema „situației de securitate” actuale, relatează DPA.

DPA notează însă că nu este limpede dacă alocuțiunea se va referi la probleme interne sau la cele legate de cererile sporite de armament germane primite de la Ucraina invadată de ruși. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Proiectul acordului va constitui cadrul legal necesar realizării schimbului de informații clasificate între Moldova și Statele Unite, a declarat secretarul de stat de la ministerul de Externe, Mihai Mâțu, prezentând proiectul deciziei guvernului.

„În contextul intensei cooperări și al întregului spectru de relaționare și comunicare cu SUA, protecția informațiilor a devenit o prioritate ca dimensiune a securității naționale”, a spus oficialul.

Potrivit lui, acordul ar urma să asigure „o coerență crescută în ceea ce privește măsurile de protecție reciprocă a informațiilor clasificate, responsabilități clare și predictibilitate în ceea ce vizează acțiunile desfășurate de fiecare parte în domeniul vizat”.

Pe 18 aprilie, la Washington, a avut loc reuniunea anuală a Dialogului Strategic R. Moldova - Statele Unite ale Americii – o platformă de cooperare aprofundată între cele două țări. Potrivit MAE, cele patru grupuri de lucru comune ale Dialogului Strategic ar urma să analizeze „progresele” Republicii Moldova și „importanța programelor de sprijin ale SUA în domeniile de securitate și apărare, a statului de drept, buna guvernare, securitatea energetică și economică, dar și contactele la nivel personal între cetățenii” celor două țări.

• Te-ar putea interesa și: Ministrul de Externe moldovean la Washington: R. Moldova este gata să se implice în reconstrucția Ucrainei

La reuniunea de la Washington a Dialogului Strategic a participat și ministrul moldovean de externe, Mihai Popșoi, care a spus, între altele, că autoritățile de la Chișinău sunt „gata să se implice în procesul de reconstrucție a Ucrainei în ajutorul oferit pe timp de război în asigurarea tranzitului de cereale și adăpostirea refugiaților”.

Dialogul strategic R. Moldova – SUA este structurat în patru grupuri de lucru pentru următoarele domenii: statul de drept și buna guvernare; aspectele politice și de securitate; aspectele economice și energetice; diplomația publică.

Pe 28 mai, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a semnat la Vilnius un acord privind schimbul și protecția reciprocă a informațiilor clasificate între Moldova și Lituania.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La începutul ceremoniei de semnare, deputatul din primul Parlament, Tudor Moraru, a declarat că nu-și va pune semnătura până când în document nu va fi inclus și un îndemn pentru participarea alegătorilor la referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană - un plebiscit inițiat de președinta Maia Sandu și care va fi organizat concomitent cu alegerile prezidențiale.

Propunerea a provocat dezbateri între cei prezenți. Unii au susținut demersul, pe când alții au sugerat că este important ca documentul să fie semnat în forma sa inițială, așa cum a fost semnat de mai multe partide pro-europene, pe 26 mai.

Într-un final, mai mulți deputați din primul Parlament, academicieni și oameni de cultură au semnat declarația, angajându-se să contribuie la „obiectivul strategic de integrare europeană” a R. Moldova. Printre semnatari se numără Ion Hadîrcă, Nicolae Misail, Vlad Pascaru, Sergiu Popa, Gheorghe Ghidirim, Gheorghe Potârniche și alții.

La eveniment au fost prezenți și autori ai „Pactului pentru Europa”, lideri ai Blocului Împreună - Igor Munteanu, președintele Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, și Dinu Plîngău, președintele Platformei DA.

Anterior, Munteanu a spus Europei Libere că pactul inițiat de el și aliații săi este important pentru că ar crea o platformă de „unitate națională”.

El a explicat că „Pactul pentru Europa” este un proces prin care partidele din blocul „Împreună” propun „extinderea armatei aliaților integrării europene”, care ar trebui să continue „prin integrarea unor asociații publice și private, a businessului și a mediului academic”.

• Te-ar putea interesa și: Politicienii pro-europeni, inclusiv din PAS, MAN și „Împreună”, au semnat un „Pact pentru Europa”

Cu toate acestea, semnarea pactului nu anulează și concurența electorală, au confirmat Europei Libere reprezentanți ai mai multor formațiuni politice.

Embed Răspândește

PAS, MAN, „Împreună” și ceilalți rămân rivali, în ciuda pactului lor pentru Europa

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:02:53 0:00

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Biden va sta cinci zile în Franța, participând la a 80-a aniversare a Debarcării în cadrul căreia forțele SUA au luat cu asalt plajele franceze, lansând ofensiva care a dus la înfrângerea Germaniei naziste.

Biden va avea de asemenea la Paris discuții cu președintele francez Emmanuel Macron, pe 8 iunie, și va ține un discurs anunțat ca important.

Vizita de stat a lui Biden va permite o „coordonare strânsă” între Franța și SUA cu privire la crizele mondiale înaintea unor evenimente internaționale importante, cum sunt summitul Grupului celor 7 economii majore din Italia, și summitul NATO de la Washington, în iulie, a anunțat Parisul săptămâna trecută.

În Normandia, liderul american va discuta cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, despre ajutorul SUA pentru țara invadată de ruși.

Președintele Rusiei nu a fost invitat la ceremonii, dar Rusia, ca participantă la război, va fi totuși reprezentată la un nivel mai scăzut.

• Te-ar putea interesa și: Francezii nu-l vor invita pe Putin la aniversarea Debarcării din Normandia

Reuters anticipează că Biden va folosi vizita în Franța și pentru a sublinia contrastul dintre respectul său pentru aliații europeni și izolaționismul rivalului său de la alegerile americane din toamnă, Donald Trump.

Trump a amenințat că SUA nu va sări în apărarea aliaților, la nevoie, dacă ei nu plătesc mai mult pentru propria securitate.

La un eveniment politic de strângere de fonduri înaintea plecării spre Europa, Biden a spus că Debarcarea din Normandia a fost unul din cele mai importante momente în care a fost nevoie să fie apărate „democrația și libertatea” în lume, iar lupta pentru aceste valori trebuie să continue.

„Democrația este literalmente pe buletinele de vot anul acesta”, a spus Biden, într-o aluzie la alegerile prezidențiale din SUA, din noiembrie. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Sursele Europei Libere din cadrul Procuraturii Anticorupție (PA) și din alte instituții de forță afirmă că Țentiu nu este singurul reținut, și că ar fi încă „alte câteva persoane”.

Serviciul de presă al PA a spus Europei Libere că a furnizat toată informația ce poate fi făcută publică în acest moment și că nu poate oferi „informații suplimentare” pentru a nu periclita investigația care este în desfășurare.

Persoane familiarizate cu mersul anchetei spun că în cadrul conferinței de presă din 4 iunie, susținută de șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, ar fi urmat să fie anunțat și arestul lui Viorel Țentiu, însă acest lucru s-a „refuzat în ultimul moment”.

Nici Veronica Dragalin, nici șeful biroului Interpol Moldova, Viorel Țentiu, nu au răspuns la apelurile Europei Libere.

Marți, 4 iunie, procurorii au efectuat 33 de percheziții la 12 persoane, cu asistența ofițerilor francezi și a Biroului Federal de Investigații (FBI) din SUA.

• Te-ar putea interesa și: Funcționari moldoveni, reținuți după ce ar fi ajutat infractori să fugă de Interpol

Dragalin a anunțat la briefingul de presă din 4 iunie că, în urma descinderilor, patru persoane au fost reținute pentru 72 de ore. Totodată, au fost ridicate mai multe dispozitive, printre care telefoane mobile, laptop-uri și calculatoare, fiind solicitată asistența FBI pentru a cerceta conținutul acestora.

Potrivit probelor acumulate până în prezent în cadrul anchetei comune, un grup de persoane de diferite naționalități au implementat o presupusă schemă de corupție pentru a permite persoanelor care fac obiectul „Notificărilor Roșii” de la Interpol să obțină azil sau statut de refugiat în Republica Moldova și în alte țări.

Procuratura Anticorupție a pornit acest dosar penal la 2 aprilie 2024, pe baza informațiilor primite de la Parchetul Național Financiar al Franței (PNF).

Procurorii moldoveni afirmă că, ulterior, au primit informații relevante și de la autoritățile britanice.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Marți, 4 iunie, procurorii au efectuat 33 de percheziții la 12 persoane, cu asistența ofițerilor francezi și a Biroului Federal de Investigații (FBI) din SUA. Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin a anunțat în briefingul de presă din 4 iunie, că în urma descinderilor, patru persoane au fost reținute pentru 72 de ore. Totodată au fost ridicate mai multe dispozitive, printre care telefoane mobile, laptop-uri și calculatoare, fiind solicitată asistența FBI pentru a cerceta conținutul acestora.

Potrivit probelor acumulate până în prezent în cadrul anchetei comune, un grup de persoane de diferite naționalități au implementat o presupusă schemă de corupție pentru a permite persoanelor care fac obiectul „Notificărilor Roșii” de la Interpol să obțină azil sau statut de refugiat în Republica Moldova și în alte țări.

O Notificare Roșie este o solicitare adresată autorităților de aplicare a legii din întreaga lume pentru a localiza o persoană în scopul extrădării, predării sau altor acțiuni similare. Se bazează pe o cerere făcută de o țară membră, care furnizează un mandat de arest sau un ordin judecătoresc emis de autoritățile judiciare din țara solicitantă. Țările membre își aplică propriile legi pentru a decide acțiunile întreprinse pe baza unei Notificări Roșie.

Prin asemenea acțiuni, ei aveau intenția de a bloca și șterge acest tip de notificări, emise pe numele celor dați în căutare internațională prin Interpol, prin oferirea de mită unor funcționari publici, inclusiv din R. Moldova.

Potrivit procurorilor, presupusele sume plătite de beneficiarii acestei scheme se ridică la câteva milioane de dolari.

Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin a adăugat că, într-o schemă de corupție suprapusă, o organizație criminală internațională ce ar avea legături cu persoane din Rusia, Ucraina, Belarus și alte țări, fiind suspectată și de comiterea unor infracțiuni cibernetice care au cauzat daune de milioane de dolari, a plătit mită intermediarilor și persoanelor publice din R. Moldova pentru a informa infractorii dați în căutare cu privire la statutul „Notificărilor Roșii”, în schimbul acestor plăți.

Dragalin a precizat că Procuratura Anticorupție a pornit acest dosar penal la 2 aprilie 2024, pe baza informațiilor primite de la Parchetul Național Financiar al Franței (PNF). Ulterior, procurorii moldoveni au primit informații relevante și de la autoritățile britanice.

La 11 aprilie 2024, Republica Moldova și Republica Franceză au încheiat în acest sens un acord de Echipă Comună de Investigație la sediul Eurojust la Haga, Olanda.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă. Clădirea din strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, din centrul Chișinăului, în care se află aceste instituții a aparținut anterior Procuraturii Generale.

„Discuțiile sunt în desfășurare pentru a identifica soluții optime, care să respecte interesele și continuitatea activității tuturor instituțiilor implicate”, a spus Vodă.

În ajun, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a spus la o emisiune TV că autoritățile au identificat un sediu pentru Procuratura Anticorupție în centrul capitalei. Spicherul a precizat că alte detalii vor fi oferite de Procuratura Anticorupție și Guvern.

Europa Liberă a solicitat un comentariu din partea Procuraturii Anticorupție, dar instituția nu a răspuns până la ora publicării acestui articol.

• Te-ar putea interesa și: În căutarea unui nou sediu pentru Procuratura Anticorupție

Procuratura Anticorupție insistă să aibă un sediu mai spațios pentru că și-a mărit statele de personal până la aproape 200 de angajați. Această măsură este prevăzută și în planul național de deoligarhizare. Până acum au fost examinate mai multe opțiuni, clădiri din proprietatea statului, dar fie nu le-au convenit procurorilor, fie actualii rezidenți s-au opus, cum a fost în cazul Academiei de Științe a Moldovei.

Acum, Procuratura Anticorupție se află în clădirea Centrului Național Anticorupție (CNA), unde angajații procuraturii ocupă 40 de birouri, cu o suprafață de 950 de metri pătrați.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Chiriac susține că, de fapt, aceste modificări ar aduce claritate în lege. Până acum, Codul penal prevedea răspundere pentru formele de trădare de patrie, una dintre acestea fiind „acordarea de ajutor unui stat străin la înfăptuirea activităţii duşmănoase împotriva Republicii Moldova”.

Potrivit deputatului, această prevedere era greu de aplicat în practică pentru că anchetatorii „nu puteau stabili cine este dușmanul care întreprinde acțiuni dușmănoase”.

„Important să accentuăm: Codul penal nu va prevedea dezinformarea la trădarea de patrie”, insistă parlamentarul.

La 3 iunie, Amnesty International a cerut autorităților să renunțe la noua definiție a trădării de patrie, spunând că aceasta ar reprezenta „o amenințare pentru libertatea de exprimare”. Organizația a cerut Parlamentului să abroge modificările operate, iar președintei Maia Sandu - să nu promulge legea.

Apărătorii drepturilor omului au avertizat că noua formulare ar putea fi folosită împotriva opoziției sub pretextul luptei cu influența străină.

• Te-ar putea interesa și: Amnesty International cere autorităților să renunțe la noua definiție a trădării de patrie - „o amenințare pentru libertatea de exprimare”

Pe 30 mai, Parlamentul a adoptat în lectură finală amendamentele la Codul Penal privind definiția extinsă a „trădării de patrie”. Noțiunea a fost completată cu noi interpretări care permit tragerea la răspundere a persoanelor care vor fi găsite vinovate de „desfășurarea unor activități ostile împotriva securității statului”, chiar și pe timp de pace, cu ajutorul unui stat sau a unei organizații străine.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Legile prezentate marți de președintele parlamentului dominat de partidul Visul Georgian, Șavla Papuașvili, copiază într-o măsură legislația anti-LGBT introdusă de Rusia în urmă cu un deceniu, dar sunt pe alocuri mai drastice.

Printre altele, se interzic implicit marșurile Pride, dar există și prevedere împotriva „propagării incestului în școli”.

Se interzice printre altele nu doar schimbarea de gen, dar și pedepsirea angajatorilor care o recunosc în vreun fel la locul de muncă.

Papuașvili a spus că Georgia va declara ziua de 17 mai, când sub egida ONU se marchează Ziua Internațională de Luptă Împotriva Homofobiei, Bifobiei și Transfobiei, drept „Ziua Sanctității și Respectului față de Familie”, o zi în care georgienii vor avea liber.

Papuașvili a spus că legislația prevede schimbări la Codul Penal, Codul Civil, legi ale Educației și în Constituția țării.

• Te-ar putea interesa și: Speakerul Parlamentului Georgiei a promulgat controversata lege a „agenților străini”

Legislația include interzicerea căsătoriilor între persoane de același sex, adoptarea minorilor de către cupluri de același sex, dar și de către persoane „ne-heterosexuale necăsătorite”.

Noul pachet legislativ are nevoie de două treimi din voturi pentru a fi adoptat, întrucât cuprinde modificări ale Constituției. Este probabil ca primul vot să aibă loc chiar luna aceasta, iar următoarele, la toamnă.

Inițiativa georgiană a fost deja aspru criticată în Occident, cât s-a aflat în fază de intenție. Ea vine la scurt timp după ce țara candidată la aderare la UE s-a confruntat cu mari proteste de stradă provocate de adoptarea unei legi a „agenților străini” care obligă presa și NGO-urile să declare ca lucrând „în slujba unei puteri străine” dacă sunt finanțate din străinătate în proporție de cel puțin 20%. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Ca și cum evenimentele tragice din Israel și apoi din Gaza din ultimele opt luni nu ar fi fost de ajuns, locuitorii din Cisiordania ocupată sunt și ei supuși unor masacre zilnice”, a spus Volker Turk, Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, într-o declarație de presă.

„Este de neconceput ca atâtea vieți să fie curmate într-un mod atât de crud”, a mai spus Turk.

Spre deosebire de Gaza, Cisiordania este controlată de Autoritatea Palestiniană, aflată în relații ceva mai bune cu Israelul decât Hamas. În teritoriul de pe malul de vest al Iordanului s-au intensificat însă pe fondul războiului din Gaza atacurile coloniștilor evrei împotriva palestinienilor, ca și operațiunile israeliene împotriva unor amenințări de securitate cu originea în Cisiordania - adesea, în tabere de refugiați.

Între timp, autoritățile medicale palestiniene din Gaza au anunțat la 4 iunie că bilanțul celor uciși în enclavă după 7 octombrie a ajuns la 36.550, cu 71 omorâți în ultimele 24 de ore.

Tot marți, autoritățile israeliene au declarat că este posibil ca peste o treime din ostaticii aflați în Gaza să fie morți și a adăugat încă patru nume pe lista oficială a morților.

Mișcarea Hamas, considerată teroristă inclusiv de SUA și Uniunea Europeană, a răpit la 7 octombrie 250 de oameni în sudul Israelului, într-un raid considerat fără precedent, în care au fost uciși aproape 1.200 de oameni. Unii ostatici au fost eliberați în noiembrie, în cadrul unui scurt armistițiu, iar alții au fost recuperați, vii sau morți, de armata israeliană (IDF).

• Te-ar putea interesa și: Ocupația din teritoriile palestiniene, din nou în vizorul Curții Internaționale de Justiție

Potrivit datelor guvernului israelian, 120 se află încă în captivitate, dintre care 43 au fost declarați morți în contumacie pe baza informațiilor primite de la serviciile de securitate, a imaginilor camerelor de supraveghere CCTV, a unor videouri făcute de martori sau a analizelor medico-legale.

Hamas susține că o parte din ostatici au murit din cauza atacurilor israeliene de după 7 octombrie. Israelul nu a exclus că au fost asemenea cazuri, dar spune că unele cadavre de ostatici recuperate prezentau urme de execuții.

Vineri, președintele SUA, Joe Biden, a prezentat public o propunere israeliană de încetare treptată a războiului, în mai multe faze, în baza căreia unii ostatici ar urma să fie eliberați într-un armistițiu inițial.

Dar eforturile de mediere a unui acord sunt îngreunate de insistența Israelului că va relua în cele din urmă campania de distrugere a mișcării Hamas, în vreme ce gruparea islamistă palestiniană pretinde un sfârșit garantat al războiului, cu retragerea tuturor trupelor participante la invazie. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te