Linkuri accesibilitate

În an electoral, liderul de la Tiraspol investește bani publici pentru propria imagine


Bender, regiunea transnistreană. În plină pandemie, în regiunea transnistreană au fost organizate iarmaroace și petreceri cu ocazia sărbătorii Maslenița.

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.

În an electoral, liderul de la Tiraspol investește bani publici pentru propria imagine
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

Din sumarul ediţiei:

Au început discuțiile cu privire la construcția de către Ucraina a podului rutier peste Nistru, un proiect ambițios pe care partea ucraineană îl vrea finalizat în acest an. A fost anunțată începerea campaniei de vaccinare în regiunea transnistreană, cu vaccinul donat de România, dar numărul de îmbolnăviri este în creștere. Judecătoria orășenească de la Moscova a făcut publice declarațiile martorilor în procesul fostului top-manager al companiei ruse Inter-RAO, Carina Țurcan, originară din Republica Moldova. Aceste materiale vorbesc despre un conflict care ar fi existat între Carina Țurcan și fostul lider transnistrean Evgheni Șevciuk.

***

Pentru început, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.

Republica Moldova a depășit săptămâna trecută pragul de 200 de mii de îmbolnăviri de Covid-19, iar pe parcursul săptămânii au fost înregistrate noi recorduri negative atât la îmbolnăviri, cât și la decese. Consiliul Suprem de Securitate și președinta Maia Sandu au recomandat sâmbătă guvernului instituirea stării de urgență pentru două săptămâni.

„Prognozele sunt sumbre. Riscăm să ajungem cu un număr mult mai mare de infectări și decese decât avem acum. Statul nu poate să stea cu capul în nisip, în timp ce situația devine tot mai gravă. Poziția Președinției și a majorității membrilor Consiliului Suprem de Securitate este să recomande Guvernului instituirea stării de urgență pentru două săptămâni”, a declarat Maia Sandu.

Administrația de la Tiraspol a anunțat că vineri ar fi trebuit să înceapă campania de vaccinare pentru locuitorii regiunii transnistrene. După acest anunț însă nu au urmat niciun fel de relatări în presa din stânga Nistrului și nu este clar dacă vaccinarea a început, sau nu.

În stânga Nistrului au fost anulate toate internările programate și intervențiile chirurgicale neurgente care nu țin de Covid 19. În spitale nu mai sunt internați decât pacienții cu urgențe și sunt suplimentate numărul de paturi Covid, iar în unele spitale este criză de personal medical. Numărul de cazuri înregistrate în fiecare zi aproape că s-a dublat față de săptămâna trecută. În această situație, de luni, 15 martie, sunt anulate relaxările operate în februarie și martie, se închid teatrele și cinematografele, iar vacanța școlară este prelungită până la 1 aprilie.

În pofida situației critice din domeniul sanitar, liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski insistă pe continuarea unor proiecte de renovare a clădirilor și infrastructurii, proiecte finanțate din buget și coordonate prin Fondul investițiilor capitale. Pentru acest an sunt zeci de proiecte anunțate, printre care renovarea a două blocuri ale universității de la Tiraspol și amenajarea unui parc, cinci proiecte mari la Bender, inclusiv renovarea părții centrale a orașului, alte proiecte la Grigoriopol, Râbnița și Slobozia. Fondul investițiilor capitale este un proiect inițiat de actualul lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, și este sub controlul lui direct. Bugetul regiunii a alocat acestui fond 224 milioane de ruble transnistrene în acest an, în jur de 13 milioane de dolari. Nu există niciun fel de transparență privind veniturile și cheltuielile acestui fond. Mai mulți critici ai regimului de la Tiraspol spun că banii din acest fond merg pe proiecte care îmbunătățesc imaginea personală a lui Vadim Krasnoselski. La sfârșitul acestui an în regiunea transnistreană vor avea loc alegeri așa-zise prezidențiale. În acest moment nu se știe cine ar putea concura cu Vadim Krasnoselski pentru șefia regiunii separatiste.

În 2020, salariul mediu lunar pe malul drept al Nistrului a fost de 8108 lei, cu aproape 56% mai mare decât în stâng al Nistrului, constată economistul Veaceslav Ioniță, citat de portalul Zona de Securitate. Recalculat în lei moldovenești, salariul mediu în stânga Nistrului a constituit 5205 lei/lunar.

Sunt Lina Grâu și vă prezint principalele știri la Radio Europa Liberă

S-a împlinit un an de la decizia din 11 martie 2020 a Organizației Mondiale a Sănătății de a declara pandemie globală din cauza răspândirii rapide a noului coronavirus. Anunțarea pandemiei la aproape trei luni de la depistarea COVID-19 în China a dus la impunerea de restricții fără precedent în numeroase țări ale lumii, încetinirea activității economice și la schimbări radicale în viețile oamenilor. Coronavirusul a infectat 118 milioane de oameni din lumea întreagă și a ucis 2,6 milioane, potrivit datelor universității americane Johns Hopkins.

Activistul rus Vladimir Kara-Murza
Activistul rus Vladimir Kara-Murza

Forţele de securitate ruse au reținut sâmbătă mai multe persoane după ce au întrerupt o reuniune a opoziţiei, organizată într-un hotel din Moscova. Politicianul de opoziţie Vladimir Kara-Murza şi activistul Aleksei Pivovarov s-au aflat printre zecile de persoane reținute, care au inclus şi jurnalişti ce doreau să relateze de la eveniment. Este neclar de ce poliţia a descins la eveniment şi l-a întrerupt. Opoziţia rusă a vorbit în repetate rânduri despre încălcări ale libertăţii de adunare comise de forţele de securitate. Ultimele au fost cu ocazia protestelor din ianuarie provocate de arestarea și condamnarea opozantului Alexei Navalnîi.

Avocații politicianului de opoziție rus Alexei Navalnîi spun că el a fost mutat dintr-un centru de detenție din regiunea Vladimir într-un loc neprecizat. Administrația rusă a penitenciarelor a refuzat de la început să confirme locul unde își va ispăși Navalnîi cei doi ani și jumătate de detenție la care a fost condamnat în ianuarie, la întoarcerea din Germania. Navalnîi susține că dosarul din 2014 pentru fraudă fiscală a fost întocmit la comandă politică.

***

„Construcția podului rutier transfrontalier peste Nistru în zona Iampol-Cosăuți, care va scurta drumul dintre capitalele Kiev și Chişinău, este cel mai ambițios proiect al regiunii Vinnița pentru anul 2021, dar este unul realizabil”, a declarat șeful administrației regiunii Vinnița din Ucraina, Serghii Borzov, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Un memorandum privind cooperarea în sectorul infrastructurii, care prevede inclusiv construcția podului rutier peste Nistru și a unei autostrăzi care să lege Kievul și Chişinăul, a fost semnat în cadrul vizitei din 12 ianuarie a președintei Maia Sandu în Ucraina.

Serghii Borzov a mai spus că podul de 362 de metri va fi construit de partea ucraineană „de la zero”, la fel ca și un segment de drum de 1,6 km care să facă legătura acestuia cu traseul național Т-02-02 Mogiliov-Podolski – Umani. Republica Moldova la rândul său trebuie să construiască 5 km de drum care să unească podul peste Nistru de la Cosăuți cu traseul M2 Chişinău – Soroca.

Subiectul a fost discutat în cadrul unei prime întâlniri consultative a responsabililor pentru acest proiect din Republica Moldova și Ucraina care a avut loc miercuri în orașul ucrainean Mogiliov-Podolsk.

Podul, la fel ca și segmentul ucrainean al autostrăzii, vor fi finanțate din bugetul Ucrainei. Chişinăul, la rândul său, își va completa propria parte a acestei autostrăzi. După finalizarea proiectului, drumul între cele două capitale va putea fi făcut cu mașina în aproximativ cinci ore.

Șeful administrației regiunii Vinnița din Ucraina, Serghii Borzov, mai scrie în postarea sa că noua autostradă și podul peste Nistru vor scurta drumul transportatorilor din centrul Ucrainei pe direcțiile București (România) și Tallinn (Estonia) cu 530 de km. Iar autostrada Chişinău–Soroca–Iampol–Kiev va deveni cel mai scurt traseu din regiunea de centru a Ucrainei către țările Europei Centrale și de Sud-Est.

***

În primele zece zile de la începutul campaniei de vaccinare, în Republica Moldova au fost administrate 9341 doze de vaccin AstraZeneca. Dozele au fost administrate personalului medical din prima linie. În același timp, responsabilii din domeniul sănătății au anunțat că pe lângă cele 36 de mii de doze primite din partea României și a platformei Covax, Republica Moldova mai așteaptă încă două loturi până la sfârșitul lunii martie. Prin intermediul UNICEF vor veni peste 21 de mii de doze de vaccin AstraZeneca și 24 de mii de doze de Pfizer/BioNTech, în total 45 de mii de doze. Autoritățile așteaptă alte 72 de mii de doze de vaccin în luna aprilie, fapt care, a spus Nina Revenco, coordonatoarea campaniei de vaccinare, va permite începerea celei de-a doua etape de imunizare, care include persoanele de peste 60 de ani și cele care au comorbidități. Totuși, situația în Republica Moldova este apreciată de mulți specialiști ca fiind critică. Tamara Grăjdeanu are detalii.

Autoritățile din sănătate continuă campania de imunizare a personalului medical, fiind confirmate noi donații de vaccinuri pentru sfârșitul acestei luni, inclusiv pentru finele lui aprilie. Și guvernul interimar anunță că s-au găsit 60 de milioane de lei din fondul de rezervă pentru achiziția de vaccinuri anti COVID-19.

Foarte des, declară în ultima săptămână că situația este gravă

Situația nu este însă deloc încurajatoare din cauza creșterii alarmante a numărului de îmbolnăviri, sugerează Elena Cioina, jurnalistă de la portalul sanatateinfo.md. Ea atrage atenția că specialiștii din sănătate vorbesc deschis despre situația sanitară critică: „Foarte des, declară în ultima săptămână că situația este gravă și este gravă nu doar la capitolul îmbolnăviri, dar și la capitolul cum face față sistemul medical acestei situații. Rândurile de la Moldexpo, de la Centrul de triere al pacienților suspectați că au Covid arată foarte clar că situația nu este deloc bună.”

Vaccin din România, sosirea primului lot de vaccin AstraZeneca, 27 februarie
Vaccin din România, sosirea primului lot de vaccin AstraZeneca, 27 februarie

Europa Liberă: Ministerul sănătății anunță că campania de vaccinare se desfășoară fără probleme. Pe de altă parte, observatori ai acestui proces spun că dezinformarea ar fi la un nivel îngrijorător.

„Ministerul sănătății și în general sistemul de sănătate pierde această luptă de comunicare și de promovare a imunizării. Dacă ne uităm cum au reacționat autoritățile cu informarea la ultimele știri venite despre încetarea utilizării vaccinului AstraZeneca în mai multe țări ale Uniunii Europene, inclusiv în România, atunci noi am fi vrut să avem astfel de reacții mult mai devreme, inclusiv când apăreau și altădată știri false sau eronate.”

***

Administrația de la Tiraspol a anunțat că vineri ar fi trebuit să înceapă campania de vaccinare pentru locuitorii regiunii transnistrene. După acest anunț însă nu au urmat niciun fel de relatări în presa din stânga Nistrului și nu este clar dacă vaccinarea chiar a început, sau nu.

Vaccinarea ar fi urmat să înceapă cu dozele de vaccin care au fost donate de România. Cele 1810 de doze de vaccin AstraZeneca au fost transmise regiunii transnistrene pe 5 martie de Chișinău, potrivit portalului Zona de Securitate. Cei imunizați vor putea circula liber după administrarea celei de a doua doze. Libera circulație este un aspect foarte important pentru locuitorii din stânga Nistrului care de un an nu pot pleca din regiune decât cu aprobarea autorităților.

Pe lângă vaccinul donat de România, regiunii transnistrene îi vor mai fi transmise alte 600 de doze venite pe linia mecanismului COVAX. Administrația de la Tiraspol și presa din regiune evită în continuare să spună de unde vin donațiile de vaccin. În schimb, vorbesc foarte mult despre promisiunea Rusiei de a livra 30 de mii de doze de Sputnik V, făcută încă la începutul anului. Recent, promisiunea a fost completată cu încă 40 de mii de doze care vor veni și mai târziu.

La Tiraspol s-a anunțat că peste 5000 de medici din regiune s-au înscris pentru a se vaccina, dar în prima etapă vor fi incluși angajații spitalelor cu profil COVID, unitățile de reanimare și terapie intensivă, precum și lucrătorii medicali ai ambulatoriilor. Serul va fi distribuit mai întâii în orașul Tiraspol și Bender/Tighina.

Următorul pas va fi vaccinarea lucrătorilor din serviciul de ambulanță, din departamentele de hemodializă și transfuzii de sânge. Ulterior, se va face imunizarea personalului din toate instituțiile medicale, precum și din instituțiile sociale de tip închis.

Persoanelor care au finalizat un curs de vaccinare în două etape li se vor elibera certificate de confirmare. Regiunea rămâne în continuare închisă și doar cei care vor fi imunizați vor putea ieși din zonă, în acest sens regimul de la Tiraspol intenționează să lanseze procesul de înregistrare a cetățenilor vaccinați, într-un registru online.

De joi în stânga Nistrului au fost anulate toate internările programate și intervențiile chirurgicale care nu țin de Covid. În spitale nu mai sunt internați decât pacienții cu urgențe și este suplimentat numărul de paturi Covid în toate spitalele din regiune. Numărul de cazuri înregistrate în fiecare zi aproape că s-a dublat față de acum două săptămâni. Potrivit datelor de la Tiraspol, spitalele Covid din regiunea transnistreană sunt ocupate în proporție de 63 la sută, iar unele deja sunt pline la 90 la sută din capacitate.

Chiar dacă se știa deja despre creșterea numărului de îmbolnăviri cu noile tulpini, iar țările europene au introdus de mai multă vreme restricții drastice pentru a limita transmiterea virusului, administrația de la Tiraspol a renunțat pe parcursul lunii februarie și martie la multe dintre restricțiile impuse anterior. Din 1 februarie s-au redeschis sălile de spectacol, teatrele și cinematografele, pe 15 februarie s-au redeschis școlile și universitățile, iar la începutul lunii martie a fost permisă organizarea de concerte în cadrul festivalului Mărțișor și de 8 martie.

De ce și cum este sărbătorită Maslenița în regiunea transnistreană
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:55 0:00

Sâmbăta trecută a avut loc primul spectacol după aproape un an al Teatrului de dramă și comedie de la Tiraspol. Spectatorii au putut urmări spectacolul stând la distanță de două fotolii unul de celălalt, iar măștile erau obligatorii. Teatrul anunța că în martie planifică încă două premiere.

Imediat după aceste relaxări numărul de îmbolnăviri, care în februarie era de 40-50 pe zi, a început să crească. Acum două săptămâni s-a depășit cifra de 200 de cazuri pe zi, iar săptămâna trecută a început să se apropie de 400. Joi au fost înregistrate 351 de cazuri noi, vineri – 389, iar sâmbătă 387.

În această situație, Centrul de coordonare a combaterii epidemiei de la Tiraspol a decis ca de luni, 15 martie, restricțiile să fie reimpuse – cinematografele, cluburile și teatrele se închid, la fel ca și secțiile sportive și cercurile de interes pentru copii. Iar vacanța școlară ar putea fi prelungită până la 1 aprilie.

34.214 de persoane s-au infectat în regiunea transnistreană de la începutul pandemiei, iar 733 de oameni au murit, la o populație estimată la puțin peste 300 de mii de locuitori. Regiunea transnistreană este pe locul doi după incidența îmbolnăvirilor în Republica Moldova, fiind depășită doar de municipiul Chişinău.

***

Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au întrebat oamenii întâlniți în stradă la Tiraspol și Bender ce știu despre campania de vaccinare și dacă s-ar vaccina.

Vox

- Cel mai probabil mă voi vaccina, mai ales că acum vine un nou val, așa că cel mai probabil voi face vaccinul. Este discutabilă situația cu vaccinurile, se vorbește mult despre asta, aș vrea să văd cum se simt alți oameni care au făcut-o. Dacă cei care se vor vaccina se vor simți bine, atunci cel mai probabil că da, mă voi vaccina și eu.

- Eu nu cred că acest virus e atât de rău cum scrie presa. Eu nu recunosc niciun fel de vaccin și nu mă voi vaccina, decât dacă ne vor pune cu forța.

- Nu mă voi vaccina pentru că nu am încredere în astfel de medicamente și în producătorii lor.

- Nu, pentru că nu se știe ce au pus acolo. Eu nu cred în vaccin. Eu am citit multe pe internet despre asta.

- Nu, eu nu sunt gata să mă vaccinez pentru că nu cred că această boală este chiar atât de periculoasă și nici nu am încredere în vaccinuri.

- În principiu, eu sunt gata să mă vaccinez, dar dacă sincer încă nu m-am înregistrat. Care pare să fie mai de încredere și despre care vorbește toată lumea este Pfizer, desigur. În ceea ce privește cea care a venit deja (AstraZeneca – n.red.) am anumite rezerve. Aș vrea să văd mai întâi rezultatele.

***

Zeci de lebede și rațe sălbatice au fost găsite moarte pe malul Nistrului, în mai multe sate din raionul Râbnița din regiunea transnistreană. Corespondenții noștri transmit că pescarii care pescuiesc în zonă de ani de zile spun că nu au mai văzut niciodată așa ceva.

Nistrul la Râbnița
Nistrul la Râbnița

Oamenii din zonă sunt îngrijorați în special de faptul că autoritățile nu au identificat cauza morții păsărilor și pun în legătură cele întâmplate cu situația ecologică precară a râului Nistru și deversările de produse chimice și de canalizare care se fac de întreprinderile din zonă.

Medicul veterinar șef de la Râbnița, Ivan Șișkov, spune că potrivit datelor preliminare, cauza morții păsărilor este otrăvirea, există un șir de simptome care duc în această direcție, inclusiv o intoxicație puternică.

Una dintre ipoteze este că păsările ar fi murit din cauza intoxicației cu resturile de îngrășăminte și substanțe chimice care au ajuns în Nistru după topirea zăpezii.

Corespondentul nostru în regiunea transnistreană transmite că veterinarii vor veni cu o concluzie finală privind cauza morții lebedelor pe Nistru după ce se vor face analize de laborator amănunțite.

Incidentul ridică din nou subiectul situației ecologice și a viitorului fluviului Nistru. Factorii ecologici și așa nefavorabili riscă să fie agravați de construcția de noi hidrocentrale pe Nistru, care ar putea distruge și mai mult ecosistemele deja afectate. Natalia Sergheev a stat de vorbă la acest subiect cu directorul Asociației Internaționale a Păstrătorilor Râului „Eco-TIRAS”, Ilia Trombițki.

Ilia Trombițki: „Cele mai negative consecințe ale hidroenergeticii se reflectă în distrugerea ecosistemelor râurilor. Este vorba despre capacitățile ecosistemului de autopurificare, iar la noi se pierde această capacitate. Iată de ce calitatea apei este mai rea decât în cazul ecosistemelor naturale. În acest caz, în apa râurilor se acumulează multe bacterii și virusuri, deoarece ecosistemul nu funcționează așa cum ar trebui.

În consecință, noi plătim mai mult pentru pregătirea apei pentru băut, prin facturile noastre. Totodată, noi pierdem și peștele din râuri.

Bunăoară, în partea moldavă a Nistrului s-a pierdut pește în valoare de aproximativ 200 mii de dolari pe an, fiindcă a scăzut considerabil cantitatea resurselor de pește în Nistru. De asemenea, există pierderi din punct de vedere recreațional, râul nu mai poate asigura serviciile de până acum.

Pierdem plajele, dar și calitatea apei nu este așa de bună cum a fost odată, în consecință, noi pierdem în dezvoltarea turismului și apar multe alte probleme similare. Evident că nu numai hidroenergia a influențat aceste lucruri, dar este, în orice caz, factorul principal.”

Europa Liberă: Există percepția totuși că hidroenergia este o formă de „energie verde”?

(Hidroenergia) nu poate fi calificată drept verde.

Nistrul și afluenții săi poluați
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:28 0:00

Ilia Trombițki: „Da, dar acesta este rezultatul lobbying-ului, al businessului. În genere, mai mult de 300 de organizații neguvernamentale ecologice au semnat acum un an o scrisoare către UNESCO și alte structuri internaționale, că aceasta este o greșeală, că această energie nu poate fi calificată drept verde. Mai mult decât atât, această energie este susținută în multe țări ca „energie verde” prin prețurile mai înalte, inclusiv în Ucraina de trei ori este mai mare costul la energia așa-numită „verde” care vine de la hidrocentrale, decât la energia obișnuită. Asta stimulează această dezvoltare a hidroenergeticii în multe țări și astfel avem o situație când în țările balcanice acum sunt planificate sute de hidrocentrale, mai mari și mai mici. Pe de altă parte, aceasta totalmente distruge atractivitatea acestor țări pentru turism și va influența foarte serios asupra biodiversității acestor țări.

În Uniunea Europeană, de exemplu, sunt diferite organizații de protejare a mediului și mișcări ecologiste. Mișcarea pentru râurile sănătoase este destul de serioasă și acum a fost adoptată Strategia până în 2030 cu privire la protejarea biodiversității și acolo este scris că 25 mii de kilometri de râuri în acești 10 ani trebuie să fie restaurați ca cele naturale care au fost distruse de hidrocentrale.

Evident că multe organizații din Uniunea Europeană vor securitate energetică și acest factor, cu regret, influențează în mod negativ, dar Uniunea Europeană preferă aceste stații în afara Uniunii Europene, mai mult în țările balcanice și ale Europei de Est. Și noi suntem, practic, jertfa acestor tendințe.”

Ilia Trombițki
Ilia Trombițki

Europa Liberă: Deci, la modul practic se pune pe o balanță: ori securitatea energetică a țării, ori securitatea ecologică a mediului?

Ilia Trombițki: „Securitatea energetică poate fi obținută prin alte metode, prin alte tipuri de energie, bunăoară, energia eoliană. În prezent, Germania și Danemarca au foarte bune succese în acest domeniu. Iată de ce trebuie să fie mai intens discutate aceste probleme și să se adopte deciziile corecte.”

Europa Liberă: În opinia Dvs., o soluție este evaluarea serviciilor ecosistemice. De ce această evaluare este atât de importantă și pentru cine?

Ilia Trombițki: „Această evaluare demonstrează cât costă în realitate hidroenergetica, deoarece ca de obicei noi luăm în vedere numai plusurile, dar nu și minusurile. Și dacă evaluăm pierderile serviciilor ecosistemice, este evident că plusuri vor fi mult mai puține decât acum și asta se face din cauza neînțelegerii problemei de către oamenii care adoptă aceste decizii. Ei au primit educație în timpurile vechi, când încă nu era această tehnologie, dar acum sunt alte vremuri și aceste lucruri în Uniunea Europeană sunt discutate, se dezvoltă diferite metodologii de evaluare și pas cu pas trebuie să implementăm și noi aceste măsuri.”

Europa Liberă: În virtutea factorilor geografici, Ucraina e principala țară beneficiară a resurselor nistrene. Se pare că Ucraina se ambiționează să continue dezvoltarea Centralei hidroenergetice de acumulare, ceea ce ar putea afecta negativ ecologia râului Nistru, au atenționat activiștii, dar de fiecare dată când părțile negociau pozițiile erau menținute. Există speranțe pentru activiștii de mediu că, odată cu schimbarea președintelui în Republica Moldova, lucrurile s-ar putea mișca din loc?

Ilia Trombițki: „Cu părere de rău, eu nu prea cunosc prioritățile noului președinte al Republicii Moldova în domeniul mediului. De aceea îmi este greu să vă răspund, dar este absolut evident că acest acord care a fost negociat acum 12 ani, în 2008, va fi renegociat, deoarece există doar un proiect de acord de funcționare a Complexului hidroenergetic nistrean, va fi un moment-cheie pentru această problemă.

Până acum, acest acord a fost parte a unui pachet de negocieri pe diferite probleme, ceea ce înseamnă că noi pur și simplu vrem să schimbăm sănătatea Nistrului pe alte chestiuni, cum ar fi, bunăoară, proprietățile moldovenești de pe teritoriul Ucrainei ș.a.m.d. Dar eu sunt sigur că această problemă nu trebuie să fie o parte din pachet, ci trebuie să fie discutată separat și cu implicarea serioasă a specialiștilor. S-au făcut unii pași în cadrul proiectului CET nistrean, totodată au rămas multe momente nerezolvate și discuțiile trebuie să fie continuate, deoarece noi insistăm că funcționarea va fi mai durabilă a hidrocomplexului, iar ucrainenii insistă că nimic strașnic nu se va întâmpla.

Noi în urma acestor schimbări politice pierdem memoria instituțională

Iată de ce multe depind de calitatea membrilor grupului de negociatori din partea Republicii Moldova. Acest grup a fost stabilit prin hotărârea guvernului din noiembrie 2016, acum practic este distrus, nu sunt acești oameni la putere, dar este foarte important ca acolo să fie specialiști reali, nu numai șefi de partid. Acest lucru este de o importanță majoră, întrucât ucrainenii sunt destul de bine pregătiți în negocieri, în relațiile internaționale ș.a.m.d., iar noi în urma acestor schimbări politice pierdem memoria instituțională.”

Europa Liberă: Activiștii în mai multe rânduri au vorbit despre faptul că Chișinăul și alte orașe riscă să piardă complet accesul la principala sursă de apă potabilă, Nistrul, și că Ucraina ignoră impactul ecologic al proiectului energetic Novodenstrovsck asupra Moldovei. Dar, iată, are Chișinăul instrumentele necesare pentru a-și proteja interesele în negocierile cu partea ucraineană?

Ilia Trombițki: „Deocamdată, are. Atâta timp cât Chișinăul nu a dat în concesie acele 19 hectare de pământ din regiunea barajului de tampon, noi putem pune această soluție în schimbul exploatării mai durabile a acestui complex. Dacă nu se va păstra acest moment, noi vom pierde totul.”

Ţară fără epurare
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:12:44 0:00

Europa Liberă: Pe 12 ianuarie, președinta Maia Sandu a avut o întrevedere oficială cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Credeți că în circumstanțele politice curente de la Chișinău se poate vorbi de anumite soluții deja la capitolul asigurării hidroenergetice a țării, dar și a păstrării ecosistemelor de pe Nistru?

Ilia Trombițki: „Eu nu cred așa, deoarece partea moldavă trebuie să fie pregătită mult mai bine decât este în prezent. Noi nu avem negociatori pregătiți, dar partea moldavă trebuie să fie foarte bine pregătită și să aibă o viziune clară, întrucât și între specialiști există unele neînțelegeri în cadrul negocierilor.”

Europa Liberă: Există riscul unei prejudicieri a relațiilor de vecinătate dintre Republica Moldova și Ucraina din cauza, să zicem, unor ambiții energetice ale Kievului?

Ilia Trombițki: „Dacă partea moldavă va fi destul de principială în aceste momente, cred că principialitatea ei va fi înțeleasă de partea ucraineană. Mai rău va fi dacă vom decide foarte repede și cu consecințe negative. Asta e problema, eu cred că negociatorii trebuie să fie bine pregătiți și atunci vom obține rezultate pozitive.”

Europa Liberă: Nu e prea târziu de intervenit? Când e vorba de ecologie și mediu, ne place să vorbim, așa, pe termen lung, dar e cazul în situația curentă?

Ilia Trombițki: „E clar că Republica Moldova actualmente este într-o situație destul de bună pentru negocieri, deoarece Ucraina, într-adevăr, are nevoie de lărgirea acestui complex. Și noi putem aștepta, în timp ce Ucraina nu poate. De aceea cred că acest lucru trebuie să fie înțeles din partea Moldovei și utilizat. Esențială este pregătirea bună a părților pentru asta și găsirea unor soluții comune benefice pentru râul Nistru. Este o scuză că la momentul actual noi nu avem un guvern capabil și nu avem specialiști în domeniu, care au fost pierduți în urma reformelor guvernului. Ei pur și simplu au plecat din minister și plus la asta ministerul se ocupă mai mult cu alte probleme decât cele ale mediului. Acest minister trebuie să fie separat, așa cum au fost anterior trei ministere. Totodată, trebuie găsiți specialiștii care au plecat în diferite proiecte și reîntorși ca să se ocupe de această problemă, deoarece cred că nu prea avem specialiști tineri bine pregătiți în Moldova, iar cei care sunt nu preferă să lucreze în ministere, fiindcă salariile sunt mici, dar și calitatea pregătirii este mult mai joasă decât acum 20-30 de ani.”

***

Judecătoria orășenească de la Moscova a făcut publice declarațiile martorilor în procesul fostului top-manager al companiei ruse Inter-RAO, Carina Țurcan, originară din Republica Moldova. Aceste materiale vorbesc despre un conflict care ar fi existat între Carina Țurcan și fostul lider transnistrean Evgheni Șevciuk.

La sfârșitul anului 2020 judecătoria orășenească de la Moscova a condamnat-o pe Carina Țurcan la 15 ani de detenție cu executarea pedepsei într-o colonie cu regim sever. Aceasta a fost acuzată de spionaj în favoarea Republicii Moldova, scrie Radio Svoboda.

Centrul „Memorial” de la Moscova a inclus-o pe Carina Țurcan în lista deținuților politici din Rusia, iar Radio Svoboda a publicat pe 8 martie un material în care prezintă cazurile celor 9 femei considerate de Centrul Memorial ca fiind „deținuți politici” ai prezentului. Cinci dintre acestea sunt în arest la domiciliu, iar patru, printre care și Carina Țurcan – în închisori sau colonii.

În cadrul procesului încheiat la sfârșitul anului trecut, apărarea a pledat pentru nevinovăția Carinei Țurcan, ridicarea tuturor acuzațiilor și punerea ei în libertate. De rând cu închisoarea, instanța a decis și trecerea în proprietatea statului a sumei de 656 milioane de ruble (aproape 9 milioane de dolari) care i-au fost confiscate anterior.

În decizia de condamnare se spune că, potrivit informațiilor FSB, „persoane neidentificate din Ministerul Energiei” au transmis, cu încălcarea procedurilor, informații secrete Carinei Țurcan despre livrările de electricitate în Ucraina. Însă funcționarii și managerii din cadrul Inter RAO discutau în mod curent și liber între ei aceste informații și nimeni nu le considera secrete, au declarat martorii la proces, citați de portalului RBK. Astfel, adjunctul ministrului Veaceslav Kravcenko dicta aceste informații liber, prin telefon Carinei Țurcan și le discuta prin poșta electronică nesecurizată mail.ru. Țurcan a declarat că la aceste informații au avut acces „mii de oameni”.

În urma unui conflict cu liderul transnistrean de atunci, Evgheni Șevciuk, șeful Inter RAO, Boris Kovalciuk, i-a interzis Carinei Țurcan să mai facă deplasări în regiune, fiind îngrijorat de securitate ei. Țurcan pune în legătură acest conflict cu urmărirea ei în Rusia.

În timpul ultimului interogatoriu, Țurcan a făcut trimitere la o replică a lui Kovalciuk, care a spus că ea ar fi avut „situații de conflict” în procesul de muncă. Unul dintre aceste conflicte are legătură cu Centrala electrică de la Cuciurgan, din regiunea transnistreană, care aparține Inter RAO. Centrala lucrează pe gaze rusești, și livrează curent electric în Republica Moldova. Conflictul a dus la oprirea centralei (de fapt, la o reducere a producției – n.n.) și la o criză financiară accentuată în regiunea separatistă.

Când liderul de atunci de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, a ridicat printr-un decret prețurile la gaze pentru agenții economici, Centrala de la Cuciurgan a fost pusă în situația de a produce curent electric înregistrând pierderi, însă în cazul întreruperii livrărilor către Republica Moldova ar fi urmat o amendă foarte mare. Atunci, Țurcan ar fi anunțat partea moldovenească că există riscul „unor acțiuni neprietenoase” la adresa Centralei de la Cuciurgan din partea conducerii de la Tiraspol.

Potrivit versiunii FSB, în 2004 Carina Țurcan ar fi fost racolată de un angajat al serviciilor de securitate moldovene, Alexandru Popescu. În aprilie 2015 ea ar fi primit versiunea electronică a „proiectului de document al Ministerului Energiei cu privire la aspecte ale activității companiilor energetice rusești pe linia cooperării internaționale” și apoi ar fi transmis acel document Serviciului de informații al Republicii Moldova. În decembrie 2016 experții au ajuns la concluzia că informațiile din document constituiau secret de stat. Carina Țurcan a declarat anterior într-un interviu pentru RBK că un astfel de document „nu există în general” și că nu l-a cunoscut niciodată pe Alexandru Popescu.

Publicația Mediazona scrie că Serviciul de securitate al Republicii Moldova ar fi primit de la Țurcan informații despre livrarea de către Rusia de curent electric pe teritoriul republicilor separatiste autoproclamate din regiunea Donbas a Ucrainei, iar apoi această informație ar fi fost transmisă și reprezentanților NATO. FSB-ul rusesc este convins că această informație ar permite statelor străine să acuze Rusia de susținerea conflictului armat în estul Ucrainei.

Țurcan nu-și recunoaște vina și consideră că acuzațiile care i-au fost aduse sunt „absurde”. În plus, apărarea consideră că materialele despre legătura Corinei Țurcan și serviciile de securitate moldovenești au fost falsificate. După cum povestește avocatul „Echipei 29”, Ivan Pavlov, apărarea a făcut „o analiză temeinică a acestor materiale și a ajuns la concluzia că documentele au fost fabricate mai târziu decât data indicată pe ele și plasate de serviciile speciale rusești pentru a o discredita pe Țurcan. Apărarea a subliniat că acuzațiile sunt bazate pe niște copii xerox de proastă calitate de pe „ancheta agentului” făcută pe numele Carinei Țurcan de securitatea moldovenească și pe rapoartele de informator. Asta, în timp ce informațiile din „anchetă” nu corespund realității, iar formularul este completat cu numeroase greșeli ortografice și gramaticale. Iar FSB-ul rusesc a refuzat să divulge sursa acestor documente, făcând referire la depozițiile unui singur martor, identitatea căruia a fost secretizată.

Carina Țurcan a fost arestată pe 19 iunie 2018. Într-un interviu pentru „Meduza”, ea a spus că a activat în „regiuni complicate, uneori cu agenți contractori extrem de complicați și în condiții dificile” și că a asupra ei s-au exercitat presiuni și a primit „avertismente și amenințări”. Toate acestea, în opinia sa, puteau să servi drept motiv pentru cineva interesat ca să o compromită și să o „elimine din proces”.

Inițial, presa din Rusia a scris că fosta șefă de la Inter RAO, originară din Republica Moldova, ar fi fost arestată fiind bănuită de spionaj în favoarea serviciilor de informații românești. Țurcan a renunțat la cetățenia moldoveană în 2016, ca să o poată primi pe cea rusească. Potrivit Reuters, Țurcan a condus la Inter RAO divizia geografică pentru Moldova, Ucraina și România, precum și divizia pentru Europa.

Aici e Radio Europa Liberă

XS
SM
MD
LG