Parlamentul European și-a reafirmat sprijinul pentru Kovesi, iar lucrul era cu totul de așteptat, mai ales că echilibrul puterii rămâne foarte asemănător în noul parlament cu cel din forul legislativ anterior. Liberalilor le-a luat locul Renew Europe, PPE rămân primul grup ca importanță numerică, iar socialiștii nu tind câtuși de puțin să ia seama la eventualele intrigi ale celor opt PSD-iști.
Așa încât poziția Parlamentului rămâne limpede... nu însă și cea a guvernelor, iar aici se va juca totul după vacanța de vară, căci pe moment orice procedură este suspendată până în septembrie. Căci, presupunând chiar că omul care a beneficiat până acum de preferința Consiliului, francezul Jean-Francois Bohnert, se va retrage, așa cum s-a tot anunțat, asta nu avansează automat cazul Codruței Kovesi.
Laura Codruța Kovesi nu este „candidata României”, la fel cum Bohnert nu este candidatul Franței...
În primul rând, este total eronat să se tot spună că „Franța își retrage candidatul”, după ce Macron i-a oferit lui Bohnert o slujbă importantă acasă. Aceștia nu sunt candidați naționali, ci s-au prezentat cu titlu individual. Laura Codruța Kovesi nu este „candidata României”, la fel cum Bohnert nu este candidatul Franței. Așa încât, în practică, Macron poate să îi propună orice lui Bohnert, el rămâne liber să accepte sau nu.
Chiar presupunând că el se retrage însă, nimic nu împiedică întreaga procedură să fie reluată de la zero. Adevărul este că textele sunt extrem de vagi și procedura nu a fost gândită câtuși de puțin după criterii clare. Unele capitale ar putea spune că e straniu să rămână doar un candidat, câtă vreme erau trei și, teoretic, rămâne în cursă și acel german care a avut într-o primă fază prea puține voturi in Parlament, Andres Ritter.
Nici măcar felul în care Parlamentul trebuie să negocieze cu Consiliul nu a fost gândit, așa cum n-a fost prevăzut cazul actual în care Parlamentul sprijină un candidat, iar Consiliul un altul.
Un alt obstacol ar putea fi opoziția Italiei. Așa vag cum era, regulamentul spunea că într-o primă fază pot fi reținuți cinci candidați... dar au fost reținuți doar trei: Kovesi, Bohnert și germanul Ritter. Italia și Spania aveau câte un conațional imediat după primii trei de pe listă. Dacă Cioloș și Macron pot conta pe sprijinul spaniolului Pedro Sanchez, nu același lucru se poate spune și despre Italia. Omul care conduce Italia, Matteo Salvini, ministrul de interne și șef al partidului de dreapta La Lega, este într-un război personal cu Bruxelles și cu instituțiile UE.
Salvini are mari probleme acasă, fiind implicat într-un scandal despre o aparentă tentativă de a primi bani de la Putin, prin Gazprom, și are tot interesul să deturneze atenția. Partidul lui Salvini a votat împotriva Ursulei von der Leyen, Salvini însuși e apropiat de maghiarul Orban si polonezul Kaczynski și nu e deloc sigur că ar accepta aranjamentul în privința lui Kovesi.
Există așadar, în continuare, un mare risc ca după vară, așa cum s-a întâmplat și în cazul Comisiei Europene, unde toți candidații deja înscriși au fost în cele din urmă respinși în favoarea candidatului de compromis care a fost Ursula von der Leyen, o majoritate a capitalelor să dorească să pună capăt tensiunilor și acestui imbroglio nedorit și să vrea, pur și simplu, să reînceapă, eventual, întreaga procedură de numire a unui Procuror european, așa cum a fost și cu Comisia, cu candidați noi.
