Linkuri accesibilitate

Un buget rațional, social și cu o creștere a investițiilor în infrastructură


Iurie Gotișan
Iurie Gotișan

Iurie Gotișan: Masurile revolutionare în politica fiscală ar putea îngrădi interesele celor care stimulează evaziunea fiscală.

Proiectul bugetului de stat pe anul curent a stârnit dispute nu numai între putere ci opoziţie, ci şi între partidele din AIE. Radu Benea l-a întrebat pe economistul Iurie Gotişan dacă bugetul pentru 2011 conţine ceva deosebit şi controversat, mai mult decât cele din anii precedenţi.

Iurie Gotişan: Bineînţeles că bugetul este, în primul rând, un document politic. Astfel, este lesne de înţeles de ce trezeşte disensiuni în cadrul AIE. Vedeţi că în anii precedenţi, nemulţumirile din partea opozitiei veneau în particular pe marginea alocarii de resurse către autorităţile publice locale. Actualmente însă acestea vin şi din această directie, dar şi de pe dimensiunea alocării de cheltuieli pentru ministere în parte, la cârma carora sunt membrii diferitor formatiuni politice, care, este firesc, trage fiecare la turta lui. Bugetul a fost închegat mai mult de jumatate de an în urmă, respectiv, acesta, din câte se ştie, a fost consultat cu reprezentanţii tuturor ministerelor. Vă imaginaţi ce se întâmpla, dacă acest buget era pus în discuţie în plină campanie electorală? Dar dincolo de tertipurile politice şi reieşind din conjuctura economico-sociala, cred este un buget mai mult sau mai puţin raţional.

Sistemul de educaţie şi infrastructura - priorități ale unei economii competitive
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:00 0:00
Link direct


Europa Liberă: Prin ce se face distinct acest buget de cel de anul trecut?

Iurie Gotişan: Este un buget mai mult social. De altfel, cum a fost şi pentru anii trecuţi. Altfel, cred eu, nici nu se putea, - după cum a spus şi ministrul finanţelor, - dimensiunea socială a acestuia va prevala încă vreo câţiva ani încolo, - deoarece macazul greu se schimbă, adică modelul de alocare a resurselor. Totuși au crescut destul de mult investiţiile capitale şi acesta este un aspect foarte important. Comparativ cu anul 2010, ponderea investiţiilor pentru 2011 a crescut cu peste 20%. Bani mulţi s-au alocat pentru investiţiile în infrastructură, de diferite feluri: de drumuri, aprovizionare cu apa, canalizare, etc.

Europa Liberă: Dar aceştia, în mare parte, sunt bani veniţi de la finanţatorii externi.

Iurie Gotişan: Parţial, dar oricum acesta este o veste foarte bună. Spre exemplu, domeniului transporturilor şi infrastructurii drumurilor li s-au alocat peste 1,3 miliarde de lei. Sigur că acestea sunt direcţionate pe mai multe categorii, inclusiv salarizarea personalului din domeniu, însa cam 800 milioane de lei s-au alocat pentru activităţi de întreţinere, ceea este cu peste 25% mai mult decât în 2010. De fapt, bugetul pentru drumuri constituie 6,5% din totalul cheltuielilor, ceeea ce dupa mine este foarte mult.

Europa Liberă: Opoziţia comunistă a criticat însă foarte dur proiectul bugetului, în special partea socială a acestuia, spunând că se va acorda mai puţină atenţie, spre exemplu, domeniului educaţiei.

Iurie Gotişan: Cred că criticile în acest sens sunt mai mult irelevante. Dacă nu greşesc, pentru educaţie, învăţământ şi ştiinţă s-au alocat peste un miliard de lei din buget. Şi chiar dacă prevalează mijloacele pentru salarizarea profesorilor, bani buni sunt alocati pentru activităţi de mentenanţă a şcolilor şi instituţiilor de învăţământ, investiţii capitale s.a. Logic vorbind, acestea de fapt ar fi pe termen mediu şi lung priorităţile pentru o economie care se vrea competitivă în faţa investitorilor străini - adică sistemul de educaţie şi infrastructura. Deoarece tot felul de studii şi analize demonstrează că dacă nu ai infrastructura pe masură şi un sistem de învăţământ şi educaţional care să ofere fortă de muncă calificată, investitorii străini nu-ţi prea dau busna în ţară.

Europa Liberă: Un alt motiv de dispute, dar nu numai între opoziţie şi actuala guvernare, dar chiar între formaţiunile coaliţiei de guvernare, au devenit măsurile de politică fiscală.

Iurie Gotişan: Sigur că măsurile de politică fiscală nu pot să placă, mai ales atunci când acestea sunt operate într-o situaţie economică nu prea favorabilă sau când sectorul productiv încă nu şi-a revenit urmare a efectelor crizei economice. Dar la mijloc pot fi puse în joc şi interese economice de grup, daca vreţi, care pot fi afectate. Or, masurile revolutionare în politica fiscală, după cum au fost caracterizate de unii politicieni, ar putea îngrădi interesele unora care stimulează evaziunea fiscală - fenomen care la noi este estimat la ordinul sutelor de milioane de lei. Astfel că fără măsuri radicale, este practic imposibil să schimbi ceva sistemic.

Europa Liberă: Aţi putea aduce un exemplu, despre ce măsuri e vorba?


Iurie Gotişan: Este vorba despre măsuri indirecte de impozitare a persoanelor care-şi permit cheltuieli exorbitante în afara declaraţiilor de venit şi care afectează direct interesele unor grupuri economice. De fapt, această zonă întruchipează deficienţele societăţii moldoveneşti, deficienţe de sistem, după cum am spus: hoţie, legături nepermise între stat şi domeniul privat, lipsa de onestitate a funcţionarilor publici, etc. Şi, probabil că numai prin definirea prin lege a marii evaziuni fiscale, eu ştiu, ca atentat la securitatea economică a ţării, daca vreţi, s-ar putea lupta eficient în acest sens. Deocamdată, interesele sau clientela de grup care, mai nou, sunt asociate şi cu interesele politice şi cu sistemele corupte fac imposibil progresul în lupta cu acest fenomen.
XS
SM
MD
LG