Avertismentul a venit după declarația ministrului de Externe britanic David Cameron, făcută săptămâna trecută la Kiev, că Ucraina are dreptul să folosească arme britanice pentru a lovi Rusia.

Ministerul de Externe al Rusiei a anunțat luni că l-a convocat pe ambasadorul britanic la Moscova, Nigel Casey, și l-a avertizat că „răspunsul la lovituri ucrainene folosind armament britanic pe teritoriul Rusiei” ar putea fi țintirea „oricărei instalații militare a Regatului Unit pe teritoriul Ucrainei și dincolo de el”.

Diplomații ruși i-au mai spus lui Casey că declarația lui Cameron ar dovedi că Marea Britanie este deja direct implicată în războiul din Ucraina.

• Te-ar putea interesa și: Franța își va trimite ambasadorul la inaugurarea lui Putin. Germania, Cehia, balticii o vor boicota

Rusia a convocat luni la Ministerul de Externe ambasadorii britanic și francez.

Despre conținutul discuțiilor cu emisarului Parisului nu s-au dat publicității de îndată informații.

Livrarea de armament cu care Ucraina poate lovi ținte pe teritoriul Rusiei a fost și rămâne o chestiune delicată pentru aliații vestici ai Kievului. Germania, în mod notabil, ezită să trimită rachete Taurus, în ciuda apelurilor ucrainene.

Într-o evoluție separată, Rusia a anunțat luni începerea unui exercițiu militar cu arme tactice nucleare.

Ministerul rus al Apărării a spus că vor participa în special trupe poziţionate în apropierea Ucrainei. Antrenamentul vizează „menţinerea pregătirii armatei", în urma „declaraţiilor provocatoare şi ameninţărilor anumitor responsabili occidentali faţă de Rusia", a adăugat sursa citată.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Germania a spus că nu va trimite un reprezentat, notează aceeași agenție, anticipând că ceremonia de marți va deschide o „falie” între diferite țări occidentale – opunând Franței țările baltice, de pildă, care insistă că lui Putin nu trebuie să i se dea niciun fel de legitimitate, pe fondul invaziei rusești din Ucraina, aflată deja în al treilea an.

Putin a obținut un nou mandat la alegerile din martie, pe care lumea democratică le consideră nelibere și incorecte, la puțin timp după ce opozantul Aleksei Navalnîi a murit într-o colonie penitenciară. Singurii contracandidați care au îndrăznit să-l critice pe Putin sau să critice războiul din Ucraina au fost excluși din cursa electorală.

Reuters notează că țările baltice, care nici nu mai au ambasadori la Moscova, au exclus categoric orice formă de participare la ceremonia de marți.

„Credem că izolarea Rusiei și în special a liderului ei criminal trebuie să continue”, a declarat ministrul de Externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis. „Participarea la inaugurarea lui Putin nu este acceptabilă pentru Lituania. Prioritatea noastră rămâne sprijinul pentru Ucraina și poporul ei în lupta împotriva agresiunii rusești.”

• Ascultă podcastul Dincolo de știri | „Încoronarea” lui Putin „prin alegeri ritualice” și ce fel de relații va avea Chișinăul cu Moscova
  

Cehia, una din primele țări trecute de ruși pe lista „statelor ostile”, nu are nici ea ambasador la Moscova, dar nici nu va trimite vreun înlocuitor să-l felicite pe Putin.

„Nu cred că relațiile noastre cu Rusia sunt de așa natură, încât să putem trimite pe cineva la ceremonie”, a spus la Praga ministrul ceh de Externe, Jan Lipavsky.

Doi diplomați europeni au declarat – potrivit Reuters – că nu se așteaptă ca Statele Unite să trimită vreun reprezentant la ceremonia învestirii lui Putin, deși Washingtonul nu făcuse încă vreun anunț oficial.

Luni, ambasadorul francez la Moscova a fost convocat la Ministerul de Externe al F. Ruse, fără să fie făcut public imediat motivul.

Săptămâna trecută, președintele francez Emmanuel Macron a spus într-un interviu cu revista Economist că nu exclude trimiterea de trupe în Ucraina, dacă Rusia rupe linia frontului și dacă Kievul va cere acest lucru.

Putin va începe marți un nou mandat pe șase ani, având perspectiva de a se afla la conducerea țării sale 30 de ani.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Este o rută nouă către capitala Letoniei, ce ar putea deveni o punte de legătură între Moldova și regiunile baltică și nordică a Europei, a declarat Natalia Cojocaru, PR Manager al Aeroportului Internațional Chișinău, citată de agenția Moldpres.

Compania aeriană airBaltic este principala linie aeriană națională din Letonia și operează în regim low-cost. Flota airBaltic este formată din 47 de avioane Airbus A 220-300, fiind una din cele mai tinere din Europa, și este bazată în Riga, Tallinn, Vilnius, Tampere și, sezonier, Gran Canaria. AirBaltic oferă zboruri către mai mult de 70 de destinații din Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Nord și regiunea Caucaz.

• Te-ar putea interesa și: Compania aeriană Lufthansa a revenit în R. Moldova
  

În ultimele două luni, mai multe companii aeriene au lansat zboruri noi de pe Aeroportul Internațional Chișinău. De pe 1 mai, compania germană low-cost Eurowings efectuează zboruri către Köln, iar din 18 mai va avea și o cursă directă spre Stuttgart, Germania.

În decembrie 2023, o altă companie low-cost, Wizz Air, a revenit la Chișinău cu zboruri către Londra, Milano și Roma.

La începutul lunii aprilie, alte trei companii aeriene au anunțat că vor opera curse de pe Aeroportul Internațional Chișinău către Turcia și Egipt.

Aducerea a cât mai multe companii aeriene la Chișinău este una din prioritățile declarate ale guvernării PAS.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

„Nu este un material serios, doar noi acuzații nefondate la adresa țării noastre”, a spus luni Peskov.

Ziarul britanic Financial Times a relatat înainte că serviciile de securitate din mai multe țări europene au avertizat guvernele respective despre planuri de sabotaj rusești.

Articolul a fost publicat la doar câteva zile după ce doi cetăţeni germano-ruşi au fost arestaţi la Bayreuth, în Bavaria, pentru că ar fi complotat să atace amplasamente militare şi logistice din Germania în interesul Rusiei.

La sfârşitul lunii aprilie, doi bărbaţi au fost acuzaţi în Marea Britanie că au provocat un incendiu la un depozit în care se aflau loturi de ajutoare pentru Ucraina. Procurorii englezi îi acuză de colaborare cu guvernul rus.

• Te-ar putea interesa și: UE prelungește sancțiunile împotriva celor ce „destabilizează” R. Moldova

În Suedia, serviciile de securitate investighează o serie de deraieri feroviare recente, pe care le suspectează că ar putea fi acte de sabotaj orchestrate de ruși.

Rusia a încercat să distrugă sistemele de semnalizare ale căilor ferate cehe, a declarat luna trecută ministrul ceh al Transporturilor Martin Kupka.

În Estonia, un atac asupra maşinii ministrului de Interne în februarie şi cele asupra unor jurnaliști au fost comise de agenţi ai serviciilor secrete ruseşti, a declarat Serviciul de Securitate Internă estonian. Ministerul francez al Apărării a avertizat, de asemenea, în acest an cu privire la posibile atacuri de sabotaj din partea Rusiei asupra unor amplasamente militare - se mai arată în articolul din Financial Times.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Anunțul complică eforturile mediatorilor internaționali de a obține un armistițiu în Gaza. Gruparea Hamas, considerată teroristă inclusiv de UE și SUA, a avertizat că o ofensivă spre Rafah ar deraia complet negocierile.

Israelul, pe de altă parte, consideră Rafah drept ultimul bastion Hamas pe care mai îl are de cucerit în ofensiva lansată după atacul terorist de la 7 octombrie, soldat cu 1200 de morți și 250 de ostatici din rândul israelienilor.

Lt. Col. Nadav Shoshani, purtător de cuvânt al armatei israeliene, a spus luni că li s-a ordonat să se evacueze la 100.000 de civili. Ei ar trebui să meargă într-o „zonă umanitară” adiacentă, înființată de Israel. El a mai spus că Israelul pregătește o „operațiune cu scop limitat”, refuzând să precizeze când ar putea avea loc.

• Te-ar putea interesa și: Expert ONU: distrugerile din Gaza, mai mari decât cele din Ucraina
  

În timpul nopții, ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, i-a spus colegului său din SUA, Lloyd Austin, că Israelul nu poate să nu acționeze în Rafah. Duminică, Hamas a lansat de acolo o rachetă care a ucis trei soldați israelieni.

Shoshani a spus, potrivit Associated Press, că Israelul i-a informat bine pe localnici unde trebuie să se evacueze, prin radio, SMS și fluturași lansați din avion. El a mai declarat că Israelul a dus în „zona umanitară” ajutoare de tot felul, inclusiv spitale de campanie, corturi, mâncare și apă.

Planul israelian de a ataca Rafah a stârnit îngrijorare la nivel internațional, mai ales pentru că acolo s-au refugiat un milion de palestinieni, alungați de bombardamente din alte zone ale Fâșiei Gaza. Ofensiva israeliană din Gaza a făcut peste 34.000 de morți din rândul palestinienilor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova în termeni reali a crescut în 2023 cu 0,7%, sub nivelul de 2% prognozat de FMI la momentul ultimei evaluări de program. Principala cauză a fost redresarea mai slabă a cererii interne, în special având în vedere consumul sectorului privat și investițiile, se spune în comunicatul emis de echipa FMI, după discuțiile purtate cu autoritățile de la Chișinău.

Economia Moldovei va continua să se redreseze în 2024, cu o creștere economică la nivelul de 2,6%, ceea ce este iarăși un nivel mai jos decât cel prognozat anterior, estimează experții.

„Printre riscuri se numără posibilitatea unor noi șocuri energetice sau un nou val de refugiați. Printre factorii favorabili se numără creșterea economică mai rapidă decât s-a anticipat în statele-parteneri comerciali ai Republicii Moldova, avansarea mai rapidă în direcția aderării la UE și accelerarea reformelor structurale”, se spune în comunicat.

• Te-ar putea interesa și: R. Moldova va putea exporta carne de pasăre proaspătă în Uniunea Europeană
  

Misiunea de evaluare susține că bugetul pentru anul 2024 va contribui la consolidarea mecanismelor de protecție socială, sprijinirea în continuare a securității energetice, precum și a investițiilor și reformelor care stimulează creșterea economică. „În condițiile în care inflația se încadrează în intervalul de variație țintit de BNM, politica monetară promovată este una adecvată. Flexibilitatea cursului de schimb și menținerea unor rezerve valutare suficiente vor juca un rol esențial pentru a ține piept șocurilor. Politica monetară trebuie să aibă în continuare ca scop menținerea stabilității prețurilor”, afirmă experții.

După discuțiile purtate cu oficialitățile de la Chișinău, echipa FMI a constatat că programul de țară s-a realizat conform obiectivelor trasate și, în general, în parametrii stabiliți, deși implementarea unor reforme structurale decurge cu întârziere.

„Autoritățile au respectat toate criteriile de performanță cantitative stabilite pentru 31 decembrie 2023. Au fost îndeplinite criteriile de performanță structurală stabilite pentru 31 decembrie 2023, care au vizat consolidarea administrării fiscale și finalizarea triajului întreprinderilor de stat. A fost adoptată Legea privind acțiunile climatice. Totodată, se atestă întârzieri în implementarea reformelor convenite în vederea consolidării autonomiei instituționale și a guvernanței BNM (termenul fiind stabilit pentru 31 decembrie 2023) și instituirii unei infrastructuri judiciare anticorupție, inclusiv un proces credibil de selectare a judecătorilor (termenul fiind stabilit pentru 31 martie 2024), deși se depun eforturi în acest sens”, se mai arată în comunicatul echipei FMI.

Programul autorităților moldovene, susținut de FMI prin mecanismele de finanțare ECF și EFF, are o durată de 40 de luni și a fost aprobat la 21 decembrie 2021. În luna mai 2022, FMI a majorat volumul total de creditare a Republicii Moldova la circa 783 milioane de dolari americani, din care circa 459 milioane de dolari au fost deja debursate.

În decembrie 2023, la cererea guvernului de la Chișinău, FMI a aprobat un nou program, susținut prin Mecanismul de finanțare pentru reziliență și sustenabilitate (RSF), în valoare de circa 170 milioane de dolari, cu un termen de rambursare de 20 ani și o perioadă de grație de zece ani și jumătate. Actuala misiune a FMI a făcut și o primă evaluare a programului finanțat prin intermediul RSF.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Zelenski și Poroșenko se alătură unei lungi liste de oficiali străini plasați de Rusia sub diferite mandate penale, o listă ce cuprinde mulți alți lideri din Ucraina și din Europa Centrală și de Est.

Poroșenko a fost președinte în perioada 2014-2019 și a spus că intenționează să candideze din nou.

În martie 2023, Curtea Penală Internațională de la Haga a emis un mandat de arestare pentru președintele rus Vladimir Putin, sub acuzația de deportare a copiilor ucraineni în Rusia, o crimă de război, conform tratatelor internaționale.

Pe 17 martie 2023, Camera preliminară II a Curții Penale Internaționale („CPI” sau „Curtea”) a emis mandate de arestare pentru două persoane în contextul situației din Ucraina: Vladimir Vladimirovici Putin și Maria Alexeievna Lvova-Belova.

• Te-ar putea interesa și: Șase răniți după atacurile cu drone rusești din Ucraina. Care ar putea fi strategia lui Putin în 2024, în războiul Rusiei contra Ucrainei

Camera preliminară a II-a a considerat, pe baza cererilor Procuraturii din 22 februarie 2023, că există motive întemeiate pentru a crede că fiecare suspect poartă răspunderea pentru crima de război de deportare ilegală a populației și cea de transfer ilegal de populație din zonele ocupate ale Ucrainei către Federația Rusă, în prejudiciul copiilor ucraineni.

Deși mandatele trebuie să fie secrete pentru a proteja victimele și martorii și, de asemenea, pentru a proteja ancheta, în acest caz, „ținând seama de faptul că comportamentul abordat în prezenta situație ar fi în curs de desfășurare și că conștientizarea publică a mandatelor poate contribui la prevenirea săvârșirii ulterioare a infracțiunilor”, Camera a considerat că este în interesul justiției să dezvăluie public existența mandatelor și numele suspecților.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Potrivit unui comunicat de presă al guvernului Norvegiei, vizita de stat începe luni, cu o ceremonie oficială de primire în piața Slottsplassen, din fața Palatului Regal, o depunere de coroane la Fortăreața Akershus, urmate de discuții cu președintele Storting-ului (Parlamentul), Masud Gharahkhani, și la Comitetul pentru Afaceri Externe și Apărare al Storting-ului.

Ulterior, șefa statului moldovean va fi primită la Palatul Regal de către Regele Harald și Regina Sonja.

Deplasarea mai include o întâlnire cu prim-ministrul Jonas Gahr Støre, urmată de o conferință de presă. Maia Sandu va ține, de asemenea, o prelegere la Universitatea din Oslo.

„Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a avut consecințe majore pentru Moldova. Autoritățile au trebuit să facă față unei crize profunde în economie, aprovizionare cu energie și securitate națională. În același timp, Moldova a acceptat un număr mare de refugiați din țara vecină și a început, de asemenea, o muncă extensivă de reformă. Vizita de stat subliniază sprijinul și solidaritatea norvegiană față de Moldova”, stă scris într-un comunicat de presă al guvernului de la Oslo, consacrat vizitei președintei moldovene.

• Te-ar putea interesa și: Regele norvegian Harald (86 de ani) nu abdică: „E pe viață!”

Norvegia este unul dintre cei mai mari donatori de asistență umanitară către Moldova. Pe 17 aprilie curent, guvernul norvegian a anunțat că va oferi o sumă suplimentară de 70 de milioane de coroane norvegiene sub formă de ajutor umanitar pentru a ajuta refugiații ucraineni, dar și moldovenii care se confruntă cu dificultăți economice din cauza războiului din vecini.

Anterior, în 2023, autoritățile norvegiene au furnizat 400 de milioane de coroane Moldovei pentru achiziționarea de gaze naturale. În total, de la începutul invaziei rusești din Ucraina, Norvegia a oferit ajutoare de până la 490 de milioane de coroane. (1 coroană norvegiană=1,63 lei moldovenești).

În febuarie, Norvegia a anunțat că va deschide o ambasadă la Chișinău, într-o recunoaștere a importanței Moldovei în noul climat de securitate din regiune.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Întâlnirea înainte de Paște a șefei statului cu cei doi mitropoliți are loc pe fundalul unor tensiuni sporite după ce zeci de preoți ai Mitropoliei Moldovei, subordonată canonic Patriarhiei Moscovei, au trecut la Mitropolia Basarabiei, parte a Bisericii Ortodoxe Române, spunând că nu mai vor să facă parte dintr-o patriarhie care a sprijinit războiul purtat de Rusia contra Ucrainei.

În comunicate publicate pe rețelele de socializare aproape concomitent, se spune că președinta Sandu i-a vorbit mitropolitului Vladimir despre „bucuria Învierii și reunirea familiilor în această perioadă, dar și la importanța unității, a bunei înțelegeri și a grijii față de aproapele nostru”, iar mitropolitului Petru - despre „bucuria și speranța pe care o aduce Paștele în inimile tuturor credincioșilor, când viața învinge moartea, precum și despre importanța unității, a empatiei și a faptelor bune”.

• Te-ar putea interesa și: Cum este adus focul haric în R. Moldova de cele două mitropolii rivale

Reprezentanții celor două mitropolii rivale au mers separat și după „focul haric”, la Ierusalim, o tradiție de Paște de dată recentă, urmând să aducă „lumina sfântă” la Chișinău aproape consecutiv, sâmbătă seara.

Reprezentanții Mitropoliei Moldovei s-au dus la Ierusalim pe 29 aprilie într-un pelerinaj de cinci zile sponsorizat de o agenție turistică de la Chișinău. Mitropolia Basarabiei, care va aduce lumina sfântă enoriașilor săi pentru al treilea an consecutiv, a spus Europei Libere că delegația sa călătorește cu o aeronavă privată oferită de un om de afaceri din România.

Tensiunile dintre cele două mitropolii care își dispută întâietatea în R. Moldova de peste trei decenii au luat amploare odată cu invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

În ultimii ani, în Spania s-au întețit chemările la interzicerea totală a luptelor care se termină de obicei cu uciderea taurului de către matador, cu o sabie înfiptă în greabănul animalului.

Ministerul spaniol al Culturii a spus că „Premiul Național pentru Tauromahie” nu se va acorda anul acesta și vor fi inițiate demersuri pentru abolirea lui definitivă.

Guvernul de coaliție de stânga de la Madrid și-a motivat decizia prin „noile realități culturale și sociale din Spania”, unde a crescut grija pentru bunăstarea animalelor, iar participarea publicului la coride este continuă scădere.

Potrivit datelor guvernamentale citate de El Pais, în 2021-2022 doar 1,9% din spanioli au asistat la o luptă de tauri, în scădere cu 5,9 față de 2019.

„Cred că este sentimentul că o majoritate a spaniolilor înțeleg din ce în ce mai puțin de ce trebuie să torturăm, animalele..., și cu atât mai puțin de ce trebuie să răsplătim tortura din banii publici”, a scris pe X ministrul Culturii, Ernest Urtasun, citat de Reuters.

Premiul național consta într-un cec de 30.000 de euro și a fost atribuit în trecut unor luptători celebri, ca Julian Lopez, supranumit „El Juli”, dar și unor asociații de conservare a tradiției coridelor.

Corida a devenit subiect de dispută politică, mai ales între partidul de stânga Sumar (din care fac parte Urtasun) și politicienii de dreapta care sprijină tradiția luptelor de tauri.

• Te-ar putea interesa și: După ce premierul Sánchez a amenințat cu demisia, acuzațiile de corupție la adresa soției se „subțiază”

Borja Semper, purtător de cuvânt al Partidului Popular (PP), a spus că abolirea premiului dovedește că puterea actuală, de stânga, „nu crede în diversitate culturală și libertate” și a promis că PP va reinstaura premiul, odată ce va reveni la putere.

Liderul PP din regiunea Aragon, Jorge Azcon, a spus că va înființa altă distincție.

Reuters notează că opoziția față de coride este în creștere și în America Latină, unde acest tip de divertisment a fost exportat în secolul XVI, și în sudul Franței, unde s-a răspândit în secolul XIX.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Grupul de companii Gazprom a publicat, pe 2 mai, rapoartele sale financiare pentru anul 2023. Veniturile concernului au scăzut cu 27% față de anul precedent, în principal în domeniul gazelor naturale (-43%).

Vânzările interne și internaționale de petrol ale companiei rusești au depășit pentru prima dată vânzările de gaze.

În același timp, Gazprom nu a reușit practic să reducă cheltuielile, în timp ce investițiile capitale au crescut cu aproape 10%. În plus, compania a trebuit să plătească mai multe taxe în Rusia din cauza creșterii presiunii fiscale.

Potrivit estimărilor ziarului Kommersant, în 2023 Gazprom a redus de peste 2,5 ori exporturile de gaze prin conducte către Europa, până la 24 de miliarde de metri cubi, față de 62 de miliarde de metri cubi în 2022. Livrările sunt direcționate prin Ucraina și Turcia. O valoare maximă aceste exporturi au atins în 2018-2019, când livrările anuale au ajuns la 180 de miliarde de metri cubi. Vânzările către China nu au reușit să compenseze pierderea pieței europene.

Pierderile corporației s-au dovedit a fi semnificativ mai mari decât așteptările analiștilor, potrivit RBC Investment. De asemenea, valoarea veniturilor nete a fost semnificativ mai mică decât se aștepta.

• Te-ar putea interesa și: UE se dezlipește de energia rusească, dar cu greu. Cine mai este dependent de Gazprom?

Rapoartele Gazprom contrazic, de asemenea, afirmațiile Kremlinului cu privire la situația companiei. În octombrie 2023, într-un discurs rostit la forumul Russian Energy Week, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat că această companie „se simte încrezătoare, calmă, face față” provocărilor, în ciuda scăderii livrărilor și a veniturilor.

Uniunea Europeană a renunțat treptat la procurarea gazelor naturale rusești, după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022.

UE nu sancționează gazul rusesc care vine prin gazoducte, ci numai importurile maritime. Totodată, UE a impus sancțiuni pentru importurile de petrol rusesc, dar nu și pe cele de gaz natural lichefiat.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Potrivit sursei citate, printre persoanele recenzate până în prezent se numără atât locuitori cu reședință obișnuită, cât și cei fără una stabilă.

Conform datelor, recenzarea se desfășoară cel mai activ în raioanele Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni și Anenii Noi, cu peste 45% din locuințe chestionate în aceste zone. În Chișinău au fost chestionate mai puțin de 40% din locuințele estimate.

• Te-ar putea interesa și: Recensământ 2024: În unele raioane ponderea locuințelor recenzate se apropie de 35%

Începând cu data de 8 aprilie și până pe 7 iulie, în R. Moldova se desfășoară Recensământul Populației și Locuințelor 2024. Autoritățile estimează că primele date preliminare vor fi publicate după șase luni de la finalizarea recensământului.

Ultimul recensământ al populației și locuințelor a avut loc în 2014. Datele au fost prezentate peste 3 ani și au arătat că R. Moldova avea circa 3 milioane de locuitori, cu aproximativ 400.000 mai puțini decât la precedenta numărătoare, din 2004.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Liderul SUA i-a pomenit printre ziariștii care trebuie puși în libertate pe americanii Evan Gershkovich, de la Wall Street Journal, și Alsu Kurmasheva, de la Radio Europa Liberă/ Radio Libertatea.

Gershkovich (32 de ani) este închis din martie 2023, fiind primul jurnalist american arestat pentru spionaj de ruși după sfârșitul Războiului Rece.

Alsu Kurmasheva (47 de ani), care are dublă cetățenie, ruso-americană, a fost arestată în octombrie 2023 pentru că nu s-a înregistrat ca „agent străin”, fiind acuzată și de defăimarea forțelor armate ruse.

„Cu ocazia Zilei Internaționale a Libertății Presei, Statele Unite cer eliberarea imediată și necondiționată a tuturor jurnaliștilor puși după gratii pentru simplul fapt că și-au făcut munca”, a spus Biden.

El a notat că 2023 a fost anul cu cele mai multe victime din rândul jurnaliștilor din istorie, unul din motive fiind războiul din Gaza, și că peste 300 de jurnaliști au fost întemnițați – cea mai ridicată cifră din ultimele decenii.

„Jurnaliștii și angajații din presă sunt o parte esențială a democrației, pentru că dezacordul bine informat este indispensabil în edificarea unor societăți mai puternice și mai reușite”, a mai spus președintele Biden.

Președintele SUA a făcut apel la eliberarea jurnaliștilor americani Gershkovich și Kurmasheva și înurmă cu cinci zile, la tradițională „cină a corespondenților”, la care iau parte an de an jurnaliștii acreditați la Casa Albă. „Putin trebuie să-i elibereze pe Evan și pe Alsu de îndată!”, a spus Biden, în aplauzele asistenței.

Astfel, pentru a atrage mai multe companii internaționale cu renume, instituția propune ajustarea caietului de sarcini prin: includerea explicațiilor suplimentare și mai detaliate ale criteriilor, fără a lăsa loc de interpretări; reducerea numărului de aeroporturi în care participanții trebuie să își demonstreze activitatea, drept recomandare de la 10 la 7; divizarea licitației în 2 loturi distincte, pe domenii, un lot pentru Travel Retail (magazine) și un alt lot pentru Food and Beverages (restaurante).

Totodată, se va propune extinderea termenului de transmitere în chirie a spațiilor de la 3 la 5 ani pentru compania câștigătoare.

Licitația va fi inițiată din momentul modificării legislației cu privire la bunurile nepasibile de privatizare.

Până în prezent, au fost organizate fără succes două licitații pentru spațiile comerciale de la Aeroport. Ultima a fost suspendată pe 16 aprilie, din motiv că singura companie înregistrată în competiție, Lagardere Travel Retail, nu a furnizat toate documentele necesare pentru a se califica în etapa finală.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

În 15 țări membre, speranța de viață a fost peste media UE, în frunte aflându-se Spania (84 de ani), Italia (83,4 ani) și Malta (83,6 ani) - a constatat Eurostat.

Un nivel înalt al speranței de viață îl au și țările scandinave: Suedia (83,4 ani) și Norvegia (ne-membră în UE), cu 83.1.

Dintre fostele țări comuniste primite în UE, cel mai mult se trăiește în Slovenia: în medie 82 de ani.

Vecina de la vest a Moldovei, România, se numără printre țările cu speranță de viață redusă din UE: 76,6 ani, cam la același nivel cu Ungaria, în urma ei fiind numai Letonia și Bulgaria.

Pe de altă parte, România este însă țara unde „saltul” speranței de viață față de nivelul dinaintea pandemiei a fost cel mai mare, anume un an în plus.

În R. Moldova, ultimele date despre durata medie a vieții au fost publicate anul trecut, referindu-se la anul 2022. Atunci, cifra era de 71,4 ani, în creștere cu 4 ani comparativ cu anul precedent și cu 1,5 ani față de anul 2020.

• Te-ar putea interesa și: Moldova, în capcana sărăciei și depopulării

Pandemia de COVID-19 din anii 2020-2022 a frânat și chiar pus în revers tendința creșterii continue a speranței de viață în lume, prin fenomenul „deceselor în exces”, peste procentajul normal - o aberație provocată de pandemie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Potrivit recomandărilor publicate de Ministerul ucrainean al Sportului, sunt descurajate contactele cu „reprezentanții statelor agresoare” în interiorul și în afara zonelor de desfășurare a Olimpiadei. Instituția explică cerința prin dorința de a evita posibile „provocări”, scrie The Kyiv Independent.

Totodată, Comitetul Olimpic ucrainean mai recomandă atleților să nu ia parte la discuții cu sportivii din Rusia și Belarus, pe rețelele de socializare. În cazul ceremoniilor de înmânare a medaliilor, ucrainenii sunt rugați să păstreze o distanță față de ruși și bieloruși, precum și să evite apariția în poze sau clipuri video alături de ei, notează The Guardian.

Nici conferințele de presă nu fac excepție, decât în cazurile în care ele sunt legate direct de competițiile olimpice.

• Te-ar putea interesa și: Rusia se bucură că vin nord-coreenii la Jocurile Mondiale ale Prieteniei

Mai mult, Comitetul Olimpic de la Kiev cere sportivilor ucraineni să raporteze orice încălcări ale cerinței de neutralitate de către sportivii ruși și bieloruși.

Rusia și Belarus nu au fost invitate în mod oficial, dar sportivii din cele două țări vor putea evolua ca „sportivi neutri individuali”, a anunțat Comitetul Internațional Olimpic în decembrie.

Jocurile Olimpice de vară vor avea loc în capitala Franței între 26 iulie și 11 august. 89 de sportivi ucraineni vor participa la această ediție.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Într-un comunicat de presă din 2 mai, Ministerul Apărării transmite că scopul antrenamentelor este de a dezvolta capabilitățile și a crește nivelul de interoperabilitate între militarii participanți, precum și punerea în practică a tehnicilor, modelelor și procedurilor moderne de instruire militară individuală și colectivă.

La exercițiu vor participa peste 400 de militari din Brigada de Infanterie motorizată „Moldova”, Batalionul cu destinație specială „Fulger” al Armatei Naționale, alături de militari ai Diviziei aeropurtate 82 din SUA.

Vor fi implicate unități de tehnică din dotarea Armatei Naționale și două aeronave militare C-130 Hercules, din cadrul comandamentului SUA în Europa și Africa. Conform planului, militarii vor efectua salturi cu parașuta în perimetrul localităților din raioanele Florești, Fălești și Bălți.

Totodată, informează Ministerul Apărării, vor fi executate trageri de luptă din armamentul ușor de infanterie la Centrul de instruire al municipiului Bălți.

„Swift Response” este parte din exercițiul multinațional „Defender Europe 24”, la care Armata Națională a R. Moldova participă din 2021, fiind destinat forțelor speciale moldo-americane.

• Vezi și: NATO va ține mega-manevre cu ochii pe Rusia. Moldova este implicată

Antrenamentele din cadrul „Swift Response” vor avea loc între 5 – 24 mai și se vor desfășura și în Estonia, Ungaria, Italia, Moldova, Macedonia de Nord, Polonia, România și Suedia.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Într-un comunicat de presă din 2 mai, Poliția de Frontieră motivează decizia prin necesitatea de a face față provocărilor actuale, de a asigura siguranța pasagerilor și a îmbunătăți fluxul sporit de oameni care zboară spre și dinspre Chișinău, în perioada sărbătorilor.

„Măsurile luate sunt necesare inclusiv în contextul creșterii numărului de alerte false cu bombă, precum și din cauza folosirii terminalului aeroportuar în scopuri politice de unele grupări criminale care îngreunează activitatea serviciilor de securitate”, se menționează în comunicat.

• Vezi și: Reguli mai stricte la intrarea în aeroportul Chișinău, de pe 1 mai

În perioada 1 – 16 mai, autoritățile au anunțat reguli de acces mai stricte în Aeroportul Internațional Chișinău. Astfel, în terminalul aerogării vor putea intra doar pasagerii cu bilete și personalul aeroportuar.

Măsurile sporite de securitate au fost determinate de fluxul mare de pasageri, a anunțat la 29 aprilie șeful Poliției de Frontieră, Ruslan Galușca.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

„Nu exclud nimic, pentru că ne confruntăm cu cineva care nu exclude nimic”, a spus Macron într-un interviu cu revista Economist, apărut joi.

El a mai spus, potrivit AFP, că chestiunea trimiterii de trupe va apărea „în mod legitim” dacă Rusia rupe linia frontului și dacă Ucraina va cere acest lucru.

Macron a reiterat astfel o idee formulată în premieră anul acesta și urmată de precizări din partea NATO și unor guverne din țările membre că nu au de gând să trimită militari în Ucraina.

„Eu am un obiectiv strategic: Rusia nu are voie să învingă în Ucraina”, a mai spus Macron în interviul publicat joi.

„Cine poate pretinde că Rusia se va opri acolo? Ce securitate va exista pentru alte țări vecine, Moldova, România, Polonia, Lituania și alții?”, a mai întrebat el, retoric.

Noile remarci ale liderului francez vin pe fondul unor avansuri ale trupelor rusești în estul Ucrainei.

• Te-ar putea interesa și: Rusia mărește producția de armament, după ce SUA au deblocat ajutorul pentru Ucraina

Chiar joi, Rusia a anunțat că a cucerit așezarea Berdîci, de lângă Avdiivka, unde trupele rusești avansează de mai multă vreme. Kievul a spus că soldații săi abandonaseră satul la sfârșitul săptămânii.

Tot joi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Rusia a atacat în aprilie Ucraina cu 300 de rachete, 300 de drone de tip Shahed și 3.200 de bombe ghidate.

Ucraina nu a exprimat niciodată public dorința ca aliații să trimită trupe pe teren, dar a insistat și insistă că are nevoie de muniție și armament, cât mai rapid.

Săptămâna aceasta, președintele Zelenski a spus că primele ajutoare americane încep să vină după deblocarea în Congres a asistenței de 61 de miliarde de dolari, dar a spus că livrările trebuie grăbite.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Noile reglementări prevăd că instituțiile de învățământ vor putea angaja mai mulți psihologi, această funcție urmând a fi disponibilă și în cazul școlilor care au până la 200 de elevi. În plus, instituțiile vor putea apela la serviciul raional/municipal de asistență psihopedagogică pentru a li se oferi specialiști calificați, potrivit unui comunicat al Ministerului Educației și Cercetării.

Măsura este adoptată în contextul unei lipse tot mai mari de psihologi în școlile din Republica Moldova. Cel mai mare deficit se atestă în școlile din mediul rural, unde lipsesc „prin definiție”, și nici în centrele raionale nu sunt destui.

După capitală, Comratul are cei mai mulți psihologi școlari - 39, dar în majoritatea raioanelor există între doi și patru. În lipsa psihologilor școlari, obligațiile lor sunt preluate de diriginți și profesorii de dezvoltare personală.

• Te-ar putea interesa și: Un psiholog școlar la tot raionul sau de ce nu au elevii de la țară consiliere psihologică

În cazul cadrelor didactice de sprijin, aceștia vor putea fi angajați de școlile cu un număr mai mare de 641 de elevi, la momentul identificării necesității pentru cel puțin un copil.

Ordinul mai prevede că școlile cu până la 200 de elevi vor putea angaja și un secretar în cadrul instituției, fiind totodată majorat și numărul maxim de contabili pentru instituțiile aflate la autogestiune și care nu folosesc serviciile contabilității centralizate.

Pentru instituțiile cu profil de Arte, a fost instituită funcția de acordor de instrumente muzicale.

Ministerul Educației și Cercetării a revizuit și numărul de funcții de director adjunct și a exclus limita maximă de șase unități. Acest lucru va permite instituțiilor de învățământ cu profil și celor cu un număr mare de elevi să asigure un management mai eficient.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Von der Leyen a anunțat ajutorul pentru Liban la Beirut, unde a mers împreună cu președintele cipriot, Nikos Christodoulides. El s-a plâns luna trecută că din Liban trec pe mare în țara lui tot mai mulți fugari sirieni, în drum spre Vest, și a cerut ajutorul UE.

Potrivit Euronews, în Liban se află cam 210.000 de refugiați palestinieni și 1,5 milioane din Siria, iar unii se tem, în Europa, că ei ar putea constitui baza unui nou val de migrație.

La Beirut, von der Leyen a vorbit printre altele despre „o nouă abordare, mai structurată, a întoarcerilor voluntare” ale sirienilor, iar președintele cipriot a insistat că trebuie găsite mai multe „zone sigure” în interiorul Siriei, unde să poată fi întorși fugarii.

Evitarea unui nou val masiv de migranți cum a fost cel din 2015 este o prioritate pentru liderii europeni, mai ales înaintea alegerilor din iunie pentru Parlamentul European.

În decembrie, țările din UE au căzut de acord în principiu asupra unui nou pact al migrației, ca să distribuie mai echitabil povara între cei 27 de membri.

• Te-ar putea interesa și: Parlamentul britanic aprobă deportarea migranților ilegali în Rwanda

În paralel, UE a intensificat discuțiile cu țări din vecinătate pe ceea ce se numește oficial „dimensiunea externă a migrației”, adică a promis fonduri unor țări ca Tunisia sau Mauritania, ca s-o ajute să țină migranții la distanță păzindu-și mai bine propriile frontiere și împiedicând plecările pe mare prin combaterea traficanților de oameni.

Oficialii UE au respins însă categoric ideea ca organizația să copieze politicile britanice sau italiene de a trimite solicitanții în alte țări (Rwanda, Albania), pentru a fi „triați” acolo.

Unii politicieni conservatori au sugerat că țări ca Tunisia, Moldova sau Georgia ar putea fi folosite ca „săli de așteptare” pentru căutătorii de azil în UE. Guvernul de la Chișinău a respins vehement această idee, sugerând chiar că vehicularea ei ar face parte dintr-un plan de a destabiliza Moldova prin dezinformare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Directorul ASP, Mircea Eșanu, a anunțat pe 2 mai că cetățenii nu vor mai trebui să prezinte la ghișeele instituției în format fizic documente precum asigurarea RCA, dovada inspecției periodice și dovada achitării taxei de utilizare a drumurilor.

Totodată, nu va mai fi necesară venirea cu vehiculul la sediul ASP pentru vânzarea/transcrierea dreptului de proprietate a mașinii, eliberarea duplicatului certificatului de înmatriculare sau radierea vehiculelor.

• Te-ar putea interesa și: Explainer | Cum pot fi deschise online afacerile în R. Moldova

El a mai adăugat că procedura de verificare a vehiculului (numere șasiu, caroserie și motor) se face doar la înmatricularea inițială sau reutilarea autovehiculului.

„Totodată, suntem foarte aproape să lansăm vânzarea mașinilor complet online, și cu livrarea acasă a documentelor și plăcuțelor de înmatriculare”, a menționat Eșanu.

Noile schimbări vin după ce, în martie, Guvernul a aprobat o hotărâre prin care a simplificat procedura de înmatriculare a vehiculelor, cu scopul de a reduce numărul vizitelor la ghișeu. În acest sens, va fi extins accesul la documentele disponibile pe platforma MConnect.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

ANRE a analizat în ședința de joi, 2 mai, solicitarea „Moldovagaz” de micșorare a tarifului la gazele naturale și a constatat existența factorilor obiectivi privind revizuirea prețurilor la gazele naturale furnizate pentru anul 2024, și anume reducerea prognozei prețului mediu anual de procurare a gazelor naturale, de la 518 de dolari la 482,5 de dolari pentru o mie de metri cubi.

„Moldovagaz” și-a argumentat solicitarea de micșorare a tarifului la gazele naturale prin faptul că au scăzut semnificativ prețurile la resursele achiziționate de furnizorul de stat Energocom de pe piețele internaționale.

• Te-ar putea interesa și: De ce Vestmoldtransgaz cere tarife mai mari pentru transportul de gaze și cum se va reflecta asta în facturi

Anterior, directorul companiei, Vadim Ceban, anunța că un alt motiv al reducerii tarifelor este și scăderea vânzărilor de gaze naturale.

Ultima dată, gazele naturale s-au ieftinit pe 21 februarie 2024. Atunci, ANRE a aprobat un tarif de 13,39 lei (fără TVA) pentru un metru cub de gaze pentru consumatorii casnici. Mai devreme, tariful a fost de 18 lei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Departamentul de Stat al Statelor Unite a spus într-o declarație de presă că legislația propusă de partidul de guvernământ Visul Georgian și retorica anti-occidentală a acestuia pun în pericol integrarea țării în structurile euro-atlantice.

Proiectul de lege, trecut deja de a doua lectură în Parlament, prevede ca organizațiile finanțate măcar parțial din străinătate să se înregistreze ca atare. Legea inițiată anul trecut, dar retrasă după proteste, a fost rebotezată, ca să nu mai cuprindă sintagma „agenți străini”.

„Scopul legii este să reducă la tăcere vocile critice și să distrugă societatea civilă vibrantă a Georgiei”, se mai spune în declarația de la Washington.

La Tbilisi au loc proteste zilnice împotriva legii, iar poliția a intervenit în forță.

Embed Răspândește

Noi proteste în Georgia, în timp ce Parlamentul discută legea „agenților străini”

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:01:17 0:00

Această ripostă a fost criticată de liderii UE, la care Georgia vrea să adere.

„Georgia este țară candidată la aderare și fac apel la autoritățile ei să asigure dreptul la adunare pașnică. Folosirea forței este inacceptabilă”, a spus șeful politicii externe europene, Josep Borrell, la 1 mai. Mai devreme, la 24 aprilie, el ceruse puterii de la Tbilisi să retragă legea din Parlament, spunând că este incompatibilă cu legislația și valorile europene.

„Georgienii sunt într-un moment de răscruce. Ar trebui să rămână pe calea spre Europa”, a scris pe X, la rândul ei, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Visul Georgian susține că proiectul de lege nu are nimic în comun cu legislația Kremlinului, fiind inspirat de o lege din SUA, dar protestatarii care ies în stradă repetat, cu steaguri georgiene și ale UE, scandează „Jos legea rusească!”.

Miercuri seară, forțele de ordine au intervenit cu sprayuri cu piper, gaze lacrimogene și tunuri cu apă din interiorul curții Parlamentului, împotriva sutelor de demonstranți care încercau să blocheze una din intrările în clădire.

Legea a trecut la 1 mai prin a doua lectură. Ca să fie aprobată mai trebuie încă o lectură și aprobarea președintei Salome Zurabișvili, care o condamnă. Un eventual veto al ei poate fi însă anulat de Parlamentul dominat de Visul Georgian, care speră să adopte legea la jumătatea lunii mai.

• Te-ar putea interesa și: Zeci de persoane arestate la Tbilisi la un nou miting împotriva „legii rusești”

Premierul Irakli Kobakhidze a criticat liderii occidentali pentru că iau partea demonstranților din țara sa, acuzându-i că ar „calomnia” intențiile guvernului. El a acuzat și opoziția georgiană pentru că ar vrea să facă „o nouă revoluție”, cu finanțare occidentală.

Miercuri, un miting antiguvernamental s-a ținut și în al doilea oraș ca mărime din Georgia, Batumi.

Candidaturile Georgiei pentru UE și NATO sunt înscrise în constituție și se bucură de sprijinul a cam 80% din populație.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Eurowings va efectua zboruri pe cursa directă Köln-Chișinău-Köln de două ori pe săptămână, în fiecare zi de miercuri și sâmbătă.

De pe 18 mai, va fi operată și cursa directă regulată Stuttgart-Chișinău-Stuttgart, în fiecare zi de marți și sâmbătă, transmite Moldpres.

Aeronava companiei Eurowings a fost întâmpinată în mod festiv pe Aeroportul Chișinău, cu emblematica arcă din jeturi de apă formată de autospeciale, iar pasagerii au fost primiți cu pâine și sare.

„Prin această lansare mult-așteptată, pasagerii noștri vor avea posibilitatea să călătorească în mod accesibil și flexibil spre/din orașele Cologne (corect: Köln, n. red.) și Stuttgart din Germania, direct, fără escale”, a precizat administrația aerogării, citată de agenție.

Eurowings aparține grupului german Lufthansa, care a revenit din 29 aprilie pe Aeroportul Internațional Chișinău, operând zboruri către Frankfurt, Germania.

• Te-ar putea interesa și: Compania aeriană Lufthansa a revenit în R. Moldova

În decembrie 2023, o altă companie low-cost, Wizz Air, a revenit la Chișinău cu zboruri către Londra, Milano și Roma.

La începutul lunii aprilie, alte trei companii aeriene au anunțat că vor opera curse de pe Aeroportul Internațional Chișinău către Turcia și Egipt.

Aducerea a cât mai multe companii aeriene la Chișinău este una din prioritățile declarate ale guvernării PAS.

📰 Europa Liberă este și pe Google News