Despre referendumul din Letonia, Valentina Ursu a stat de vorbă cu Gheorghe Tofan un moldovean stabilit la Riga. Gh. Tofan a fost preşedintele centrului de cultură moldovenească ,,Dacia’’ din Letonia, iar din 2006, director general al Asociaţiei Naţionalităţilor Culturale Obşteşti din Letonia cu numele Ita Kozakevic.
Gheorghe Tofan: „Eu am ştiut că o să fie aşa, fiindcă nu se poate în ţara unde majoritatea sunt letoni să fie limba a doua de stat limba rusă. Este o ţară, cu o limbă şi un popor.”
Europa Liberă: Domnule Tofan, de cât timp locuiţi acolo?
Gheorghe Tofan: „Eu locuiesc în Letonia din ʼ84. Peste o
Europa Liberă: În Letonia ar fi vreo trei mii de cetăţeni din Republica Moldova. Să înţeleg că toţi au învăţat limba letonă?
Gheorghe Tofan: „În ultimii zece ani noi chiar şi frecventăm, avem şi cursuri gratis de limba letonă, avem şi cursuri plătite cu limba letonă. Şi acum este un program mare din Fondul european pentru limba letonă de însuşire. Oamenii care doresc s-o înveţe, ei au s-o înveţe, dar care nu au dorit s-o înveţe niciodată, nici nu au s-o înveţe. Pot să trăiască şi o sută de ani în ţara asta şi n-au s-o înveţe niciodată. Totul depinde de om.”
Europa Liberă: Pentru că din populaţia de două milioane a Letoniei, o treime sunt etnici ruşi, de ce ei ar fi insistat ca să obţină ca limba rusă să devină o a doua limbă oficială?
Gheorghe Tofan: „Ştiţi, din treimea care este aici, mulţi care s-au născut aici a fost legea că care au rădăcini aici până la ʼ40 în ţara asta, ei pot să dovedească că sunt cetăţeni ai ţării acestea. După ʼ40 care s-au născut ei nu pot să primească cetăţenia letonă. De aceea, momentul acesta îi şi doboară pe unii - cum aşa, m-am născut, am lucrat, m-am dezvoltat, s-au născut copii mei aici şi eu nu pot să fiu cetăţean al ţării astea. Dar momentul când nu eşti cetăţean, desigur că nu dă dreptul la multe în ţara asta. Cred că limba nu este principalul.”
Europa Liberă: Rezultatele acestui referendum va apropia aceste două părţi ale populaţiei de acolo? Sau din contra, va rămâne această prăpastie între populaţia băştinaşă şi cea de etnie rusă?
Gheorghe Tofan: „Pot să vă dau exemplul la asociaţia noastră, unde sunt eu director general, sunt peste 20 de societăţi culturale. Desigur că cea mai mare este rusă, belorusă, poloneză. La noi niciodată nu a fost să împărţim ceva, să spun că tu eşti gruzin, că tu eşti rus, că eşti belorus, că eşti polonez, că eşti moldovean. Noi toţi suntem un nucleu. Noi acolo nu putem împărţi nici politica, nici limba şi nici statul.
Eu aş spune că e mai bine în ţara asta să găsească limbă comună toţi, să nu caute momentul care să-i despartă, să-i despartă. Eu nu-s rus, şi nu-s leton. Eu aparţin din minorităţile ţării letone. Eu doresc să fie o ţară, doresc să fie un popor, doresc să fie o limbă. Nu să se împarte. Când vor fi împreună toţi se vor gândi mai mult la economia ţării, la binele oamenilor care sunt în ţară muncitori.”
Europa Liberă: Până la urmă etnicii ruşi poate au încercat prin acest referendum să-şi apere drepturile lor, să nimerească în funcţii de conducere, să reprezinte businessul, mediul de afaceri, să aibă mai multe oportunităţi?
Gheorghe Tofan: „Care doreşte să fie în post de conducere, el ajunge acolo, la post de conducere, nu prin referendum. Lui îi e comod, e confortabil să vorbească în limba rusă şi cu asta e atât. Asta e lenea. Lenea îi doboară pe mulţi. Dar limba letonă e o bogăţie. Dacă el cunoaşte limba rusă, cunoaşterea limbii letone e pentru dânsul în primul rând. Cunoscând limba asta lui i se deschid mai multe drumuri, cum aţi spus Dumneavoastră, în cârmuirea ţării, dacă îl ajunge capul şi are gărgăuni în cap să conducă.”
Europa Liberă: Credeţi că dacă un referendum asemănător ar avea loc în Republica Moldova, rezultatele ar fi aceleaşi?
Gheorghe Tofan: „Dar eu spun că la Moldova aşa ceva nici n-o să fie.”
