O asemenea mutare poate să reprezinte o oportunitate mai mare pentru R. Moldova

Europa Liberă: E un avantaj sau dezavantaj pentru Republica Moldova că Ucraina a zis un „nu” categoric semnării Acordului de Asociere cu UE?

Eugen Tomac: „E un semnal prost pentru că o construcţie atât de importantă, cum este Parteneriatul Estic, şi faptul că, în acest moment, când lucrurile păreau destul de clare în ceea ce priveşte acest proces de apropiere a Ucrainei de Uniunea Europeană, semnalul dat ieri e un semnal prost care complică lucrurile, dar aici nu trebuie să privim emoţional totul, ci din perspectiva faptului că o asemenea mutare poate să reprezinte o oportunitate mai mare pentru Republica Moldova. Spun poate pentru că, până la urmă, deciziile de la Bruxelles sunt decizii politice şi liderii europeni trebuie să ia o decizie politică în ceea ce priveşte viitorul Republicii Moldova. Şi eu îmi pun toate speranţele că inclusiv acest semnal dat de Kiev trebuie să ofere garanţii mult mai mari şi o perspectivă mult mai consolidată în ceea ce priveşte agenda europeană a Republicii Moldova. Tocmai de aceea încerc să văd şi altfel lucrurile.”

Europa Liberă: Dar a eşuat acest aranjament regional, Parteneriatul Estic? E un eşec?

Eugen Tomac: „Nu putem privi decât după ce va avea loc summit-ul de la Vilnius, să tragem concluziile generale. Însă lipsa de fermitate a unor lideri politici din statele care fac parte din Parteneriatul Estic demonstrează, până la urmă, o abordare extrem de neprietenească a Federaţiei Ruse în relaţia cu Bruxelles-ul. Pentru că a încerca să-ţi menţii influenţa prin metode specifice războiului rece nu este o soluţie şi nu ajută la sporirea încrederii şi consolidarea relaţiilor, ci creează nişte tranşee care foarte greu pot fi mai târziu depăşite. Deci abordarea Federaţiei Ruse este una complet delicată în acest dialog între Bruxelles şi Moscova.”

Europa Liberă: Domnule Tomac, dar credeţi că Bruxelles-ul, de dragul Moldovei, ar putea să se certe cu Federaţia Rusă?

Eugen Tomac: „Aici nu vorbim de certuri, vorbim de asumări politice în ceea ce priveşte interesele Uniunii Europene în relaţia cu state aflate în imediata sa vecinătate. Deci nu punem problema în termenii aceştia că trebuie să se certe cineva cu cineva, ci, pur şi simplu, abordarea Federaţiei Ruse este una care nu intră în regulile dialogului politic al timpurilor noastre. Este o abordare, repet, complet greşită şi face parte din reacţiile tipice din războiul rece, embargoul şi aşa mai departe, ameninţări directe, presiuni cât se poate de făţişe. Deci acest lucru trebuie să mobilizeze şi mai mult Bruxelles-ul, în a-şi asuma decizii politice importante în ceea ce priveşte viitorul Uniunii Europene şi stabilitatea, şi relaţia între Uniunea Europeană şi statele aflate în imediata sa vecinătate. De aceea spun: şi Republica Moldova trebuie să fructifice din plin şi sunt convins că oamenii politici de la Chişinău au suficientă determinare în a menţine ceea ce şi-au asumat: actul de guvernare, agenda euroepană şi sper ca la Vilnius lucrurile să fie privite exact prin acest angajament asumat de către Republica Moldova şi implicit de Bruxelles.”

Europa Liberă: Credeţi că Moscova s-a resemnat că apropierea Republicii Moldova de UE este o certitudine?

Eugen Tomac: „Să nu fim naivi totuşi, că vorbim de o ţară care a demonstrat, cel puţin, inclusiv în ultima perioadă, că nu renunţă uşor la ceea ce consideră că îi aparţine. Or, noi trebuie să avem o abordare cât se poate de serioasă, tratând lucrurile cu respectul cuvenit, de la un stat la altul. Deci trebuie să fim respectaţi pentru a oferi acelaşi respect, în schimbul dialogului care trebuie să existe între state. Deci, din punctul acesta de vedere, Rusia, prin abordarea aceasta, extrem de abruptă, nu face mai mult decât să îngreuneze dialogul. Şi orice stat, care clamează că vrea binele altui stat, în cazul de faţă, Federaţi Rusă, Republica Moldova trebuie să şi demonstreze, să fie cât se poate de transparent şi asumat. Or, în situaţia de faţă, observăm că inclusiv în ceea ce priveşte conflictul transnistrean, angajamentele asumate Rusia nu le respectă. Fac referire la summit-ul de la Istanbul, din 1999 şi ce s-a întâmplat ulterior. Tocmai de aceea cred că implicarea mult mai profundă în relaţia UE-Republica Moldova pe această dimensiune este extrem de importantă pentru viitorul cetăţenilor Republicii Moldova, indiferent unde locuiesc ei.”

Europa Liberă: Dar, ţinând cont de aceste realităţi, credeţi că atitudinea Ucrainei faţă de soluţionarea conflictului transnistrean va rămâne aceeaşi sau se va schimba?

Eugen Tomac: „Cred că Ucraina nu a jucat rolul, pe care îl poate juca în această chestiune, tocmai pentru că observăm indecizia, la cel mai înalt nivel. Şi această abordare ezitantă creează şi mai multă confuzie. Deci e nevoie de o linie foarte clară, inclusiv pe această chestiune. Eu însă îmi îndrept speranţa că statele care pot influenţa deblocarea acestei chestiuni trebuie să dea dovadă de maturitate politică şi să-şi asume decizii care să vină în interesul cetăţenilor, nu să reprezinte decât nişte jocuri politice care urmăresc mize mult mai mari, în perspectivă. Deci, avem nevoie de maturitate politică în a soluţiona inclusiv conflictul transnistrean. Iar în ceea ce priveşte relaţia cu Uniunea Europeană, sper ca această etapă, aceste mici neîmpliniri să fie doar de moment şi lucrurile să se reseteze, în perspectivă.”

Europa Liberă: Transnistria poate îngreuna acest parcurs european pentru Republica Moldova?

Eugen Tomac: „Transnistria reprezintă o problemă în ceea ce priveşte parcursul european, dar acest lucru nu trebuie să ne facă să privim cu neîncredere dialogul între Chişinău şi Bruxelles. Şi sunt convins că tocmai această apropiere poate da şi roade pentru soluţionarea conflictului transnistrean. Pentru că şi cetăţenii Republicii Moldova, de dincolo de Nistru, vor un trai mai bun, vor o viaţă mai sigură, vor o perspectivă mult mai clară pentru viitorul lor. Şi sunt convins că acest lucru se va întâmpla. Chiar dacă cei peste 20 de ani, în care lucrurile n-au funcţionat cum trebuie, au produs răni foarte adânci dincolo de Nistru.”

Europa Liberă: Şansa obţinerii regimului liberalizat de vize e una realistă pentru anul 2014? Din moment ce se vorbeşte doar despre îndeplinirea condiţionărilor tehnice şi poate mai puţin despre rolul pe care îl va avea factorul politic, decizia politică? Şi aici, ca reprezentant al României, vreau să vă întreb, din moment ce aţi îndeplinit toate condiţiile pentru a adera la spaţiul Shengen, totuşi rolul decisiv urmează să-l joace politicul?

Eugen Tomac: „La începutul interviului nostru, tocmai făceam referire la faptul că trebuie să se ia o decizie politică în ceea ce priveşte parafarea Acordului de Asociere şi, sigur, liberalizarea regimului de vize. Pentru că aţi dat dumneavoastră acest exemplu legate de Shengen şi eu sper să se ia o decizie politică în ceea ce priveşte Republica Moldova, pentru că avem nevoie de un asemenea semnal astăzi, pe care Bruxellesul urmează să-l transmită Republicii Moldova. Există o aşteptare foarte mare. Şi trebuie să mai spun că cetăţenii Republicii Moldova e bine să ştie că Uniunea Europeană nu înseamnă doar libera circulaţie în orice stat, nu înseamnă doar liber schimb, înseamnă şi foarte multe oportunităţi în ceea ce priveşte investiţiile în Republica Moldova şi chiar resurse, deci, bani pe care Uniunea Europeană îi poate oferi pentru dezvoltarea Republicii Moldova. Toţi vor spitale mai bune, toţi vor un învăţământ de calitate şi şcoli bine dotate, toţi vor drumuri foarte bune şi în oraşe, şi la sate, şi pe şoselele naţionale. Nu există suficienţi bani în economia Republicii Moldova astăzi, pentru a le pune pe toate la punct, aşa cum şi le doreşte fiecare. În schimb, cu sprijinul Uniunii Europene, aceste lucruri pot fi făcute exact aşa cum s-a întâmplat în toate celelalte state-membre ale Uniunii Europene. Deci lucrurile trebuie privite în perspectivă. Iar politicienii demagogi de la Chişinău, care vând tot felul de gogoşi, ar trebui să-şi bage minţile în cap şi să se gândească că vorbesc despre destinul a milioane de oameni, despre viitorul lor şi nu despre aranjamente politice mici, care ţin în loc acest stat.”

Europa Liberă: Acuma sunt mai multe nemulţumiri, la hotarul moldo-român, din moment ce există aceste restricţii pentru cetăţenii Republicii Moldova: câte kilograme de făină trebuie să ducă dincolo de Prut şi câte kilograme de ulei, flori ş.a.m.d. E o descurajare pentru oameni.

Eugen Tomac: „Voi fi foarte direct şi vă spun următorul lucru. Este încă un exemplu în care guvernul dă dovadă de prostie, guvernul Ponta de la Bucureşti. Pentru că este foarte plăcut să te duci să pozezi lângă Barroso, să spui „Vai, cât de mult ne preocupă pe noi viitorul european al Republicii Moldova” şi în realitate, ca prim-ministru, să dai ordin ca, la frontiera României cu Republica Moldova, să institui un regim de control sever, ca pe timpul stalinist. Deci lucrurile acestea sunt condamnabile, le voi condamna ferm întotdeauna.”

Europa Liberă: Dar Bucureştiul zice că e cerinţa Uniunii Europene...

Eugen Tomac: „Fals. Nu există niciun fel de cerinţă. Există norme care trebuie aplicate, dar ele nu se referă la un kilogram de varză, roşii, cartofi sau zahăr. Se referă strict la combaterea evaziunii pentru cei care, într-adevăr, profită de faptul că se află în zona limitrofă a Uniunii Europene şi fac trafic în cantităţi mult mai mari. Pentru aceia, da, există măsuri de sancţiuni, dar eu nu am văzut şi chiar m-am informat ieri, am discutat cu cetăţeni ai statului maghiar, de exemplu, care traversează dintr-o parte în alta, din Serbia în Ungaria sau din Ucraina în Ungaria, şi nu există asemenea coş, nu există o asemenea reglementare, lucru care m-a uimit foarte mult şi îmi ridică un mare semn de întrebare. De ce exact acum s-a hotărât guvernul să introducă aceste restricţii? În condiţiile care există totuşi o aşteptare foarte mare din partea cetăţenilor Republicii Moldova, inclusiv în preajma summit-ului de la Vilnius şi nu numai. Mai mult decât atât, eu cred că lucrurile trebuie privite corect şi voi insista, prin mijloacele pe care le am la dispoziţie, ca deputat în Parlamentul României, să clarific această chestiune, pentru că nu este deloc în regulă ceea ce s-a întâmplat. Şi pe mine mă revoltă orice situaţie în care cetăţenii Republicii Moldova sau românii, de oriunde s-ar afla ei, sunt puşi în situaţii stânjenitoare sau umilitoare. Cozile de zeci de kilometri de la vamă au fost un exemplu prost, o imagine proastă pentru România şi un semnal cât se poate de prost pentru românii din Republica Moldova.”