Wojciech Jaruzelski, ultimul lider comunist al Poloniei a murit la 90 de ani, dupa o boala lunga. Corespondentul Europei Libere, Rikard Jozwiak, priveste la viata uneia dintre cele mai controversate figuri politice poloneze.
Generalul Jaruzelski este considerat una din figurile nu numai controversate ale politicii poloneze, dar şi una decisiva pentru istoria postbelică a Poloniei. Cea mai mare controversa este legata de decizia lui din 13 decembrie 1981 de a declara legea marţiala. Ca urmare, sindicatul liber Solidaritatea a fost interzis, iar liderul lui Lech Walesa închis pentru un an. Au fost introduse interdictii pentru adunari publice, liniile telefonice au fost deconectate, graniţele ţării închise. Legea marţiala a durat un an si jumătate şi in jur de 100 de oameni au fost omoriţi şi 10 mii bagaţi în închisoare.
Pentru multi polonezi, Jaruzelski este o personalitate extrem de negativa, care a facut tot ce i-a stat în putinţă să salveze sistemul comunist şi să împiedice Polonia să devina libera si democrată.
Generalul a ramas convins pînă la moarte că a făcut bine că a impus legea marţiala şi că astfel ar fi salvat Polonia de la o catastrofă. Unii istorici sunt de acord cu aceasta opinie, argumentînd că introducerea legii marţiale a împiedicat o invazie masivă sovietică şi că astfel s-a pregatit de fapt terenul pentru o tranzitie paşnică spre democraţie în a doua jumătate a anilor 80 ai secolului trecut.
Jaruzelski s-a nascut in 1923, într-o familie artistocratică, şi a copilărit in Bialystok, in partea de est a Poloniei de azi. Tatăl lui era un anticomunist convins, care a luptat în războiul polono-sovietic din 1919-1921 şi care a stavilit extinderea bolşevismului după primul război mondial.
Cind Germania nazistă şi Uniunea Sovietică au invadat Polonia in 1939, familia generalului a fugit în Lituania, înainte ca împreună cu tatal său să fie deportaţi in Siberia.
După moartea tatalui in Siberia, tinărul Jaruzelski a supravietuit muncii grele din minele de cărbune de la Karaganda, dar sanatatea sa s-a şubrezit şi a suferit toata viaţa de spate şi a trebuit sa îşi fereasca ochii de lumina soarelui. Vederea i-a fost afectata grav de strălucirea zăpezii siberiene.
Cu toate acestea, a îmbraţişat doctrina comunistă. Spre sfîrşitul celui de-al doilea război mondial, Jaruzelski a intrat in armata poloneză, în unităţile formate sub comandă sovietică. Impreuna cu armata sovietică a asistat la incendierea Varşoviei in 1944, in timp ce armata pro-occidental poloneză opusa celei sub comanda sovietică a fost macelarită de nazistii în retragere.
A participat la căderea Berlinului in 1945 şi întors in ţară a luptat împotriva rezistenţei anticomuniste a armatei poloneze pro-occidentale. Wojciech Jaruzelski a fost agent de informatii sovietic şi a intrat in nou infiinţatul partid comunist polonez.
In 1956 a devenit general şi in 1968 ministru al apărarii in Polonia comunizată. Jaruzelski este cel care a ordonat armatei poloneză să participe, in cadrul Pactului de la Varşovia, la invazia Cehoslovaciei in 1968 şi, în acelaşi an, a inceput să ii epureze pe evreii din armata poloneză. Ştia despre masacrul sovieticilor de la Katyn, avusese acces la rapoartele secrete ale armatei despre uciderea celor 15 mii de ofiţeri polonezi, dar a hotarit să menţină linia partidului si a sovieticilor si să dea vina pe nazisti pentru aceasta tragedie.
In decembrie 1970 a ordonat să se traga in protestatarii din mai multe oraşe poloneze. Cel putin 42 de oameni au fost ucişi atunci la Gdansk.
In 1989, cînd au devenit vizibile fisurile sistemului comunist şi dispariţia Cortinei de Fier, Jaruzelski a legalizat sindicatul liber Solidaritatea şi a negociat cu el la faimoasa „masa rotunda”. Un an mai tîrziu, şi-a dat demisia şi în ultimul său discurs şi-a asumat responsabilitatea pentru toate crimele comise, cerîndu-şi iertare de la naţiunea sa.
In 2008 a fost adus in faţa instanţei, in baza documentelor Institutului Polonez al Memoriei. Procesul sau a fost un factor de divizare a societăţii poloneze şi in 2011 a fost suspendat, tribunalul considerîndu-l prea bolnav ca sa mai poată fi judecat.
In acelasi an, a avut loc o intrevedere memorabilă între Lech Walesa si generalul grav bolnav, intr-un spital din Varşovia. A fost un gest de reconciliere între victima şi călăul său. Lech Walesa a publicat poza pe site-ul său cu titlul „Fă-te bine, generale!”
